Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru FACE SĂ TACĂ

 Rezultatele 521 - 530 din aproximativ 538 pentru FACE SĂ TACĂ.

Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul și Francmasoneria

... voi strigă, nu mă va auzi nimeni. Voi face și eu ce voi putea. Din fericire vă am pe D-voastră, care sunteți în stare vă pasionați, - după cum m-am pasionat și eu - pentru adevărul științific. Vom organiza astfel o falangă românească, ce va merge arate Franței că cel mai mare dintre medicii lumii este fiul ei, - fiu oropsit, căci, din nenorocire, n-a fost înțeles. Am de ... vor face subiectul lecțiilor vii­toare. Pentru astăzi, dați-mi voie vă întrețin, spunân-du-vă câteva cuvinte de­spre spiritul ce se cuvine - i însuflețească pe medici, când se află în fața bolna - vilor, într - un spital ca acesta în care ne aflăm. Dar, ce este un medic ... prescripțiile lui. Ori, cum un medic instruit cu­noaște instinctele și prin urmare și pati­mile, îi este ușor ca, - prin grai și prin exemplu, - poată lumineze omenirea și -i îndrumeze educa­ția soci­ală, care combate aceste patimi, - adică răspândească principiile adevăra­tei morale științifice. Astfel, părintele medicinei, Hipocrate, a avut dreptate zică; „scopul final al medicinei nu este numai ...

 

Constantin Negruzzi - Oscar D'Alva

... n-au venit acasă. Allan vine și se pune lângă tânăra mireasă. „Pentru ce Oscar nu vine? Angus cu grijă întreabă, Unde e? Ce face acuma? Nu cred fi având vro treabă!“ Fratele răspunde: „Nu știu, în răd nu l-am întâlnit; Poate gonind vre o capră prin păduri a ... stare, Nici a codrului desime, nici furtuna de pe mare. Rogu-vă, ostași, prieteni, căutați pre fiiul meu! Allan, mergi cu ei îndată găsiți p-al meu Oscar, -l aflați de orișiunde, răspuns altul nu mai vreu; Care va veni cu dânsul va priimi un scump dar.“ Vălmășag și turburare în ... œ „Poate tristele lui oase zac pe vro stâncâ uitate, Poate bătute de vânturi stau încă neângropate. O, cer! te milostivește și-mi dăruiește mor. Pentru că numai atuncea voi găsi p-al meu fecior!“ „Poate c-a fi trăind încă. Desnădejdea -mi alin. Iartă, puternice Doamne! tânguiosul meu suspin, Dacă glasul meu cutează soarte a-nvinovăți“. „Dar de e mort pentru mine ... ...

 

George Gordon Byron - Oscar D'Alva

... n-au venit acasă. Allan vine și se pune lângă tânăra mireasă. „Pentru ce Oscar nu vine? Angus cu grijă întreabă, Unde e? Ce face acuma? Nu cred fi având vro treabă!“ Fratele răspunde: „Nu știu, în răd nu l-am întâlnit; Poate gonind vre o capră prin păduri a ... stare, Nici a codrului desime, nici furtuna de pe mare. Rogu-vă, ostași, prieteni, căutați pre fiiul meu! Allan, mergi cu ei îndată găsiți p-al meu Oscar, -l aflați de orișiunde, răspuns altul nu mai vreu; Care va veni cu dânsul va priimi un scump dar.“ Vălmășag și turburare în ... œ „Poate tristele lui oase zac pe vro stâncâ uitate, Poate bătute de vânturi stau încă neângropate. O, cer! te milostivește și-mi dăruiește mor. Pentru că numai atuncea voi găsi p-al meu fecior!“ „Poate c-a fi trăind încă. Desnădejdea -mi alin. Iartă, puternice Doamne! tânguiosul meu suspin, Dacă glasul meu cutează soarte a-nvinovăți“. „Dar de e mort pentru mine ... ...

 

Vasile Alecsandri - Extract din istoria misiilor mele politice

... zăpadă, gerul foarte aspru, drumurile troienite, multe poduri dărâmate de sloiuri, calea foarte grea sub toate privirile, însă avântul patriotic ce-mi aprinsese sufletul făcu nesocotesc viforii iernii, înving toate greutățile călătoriei și sosesc la Paris a șaptea zi după plecarea mea din Iași. Aveam mult serioasa și mult delicata însărcinare de a apăra ... l-au îndemnat a studia dialectele tuturor popoarelor ce se rudesc cu neamul italian, încât astăzi el e singurul literator din Italia care cunoască limba, literatura și aspirările românilor, el, prin urmare, a și întreprins nobila misie de a le face cunoscute compatrioților săi. Cercetează toate gazetele, toate publicațiile moderne din Italia și ori în care vei găsi un articol politic sau filologic asupra Principatelor noastre ... fără a ascunde defectele noastre, căci mi se părea că vorbesc nu cu un străin, ci cu un compatriot. Apoi rugai pe dl ministru grăbească trimiterea unui consul sard în Principate și binevoiască a-mi înlesni transportul a zece mii de puști dăruite nouă de împăratul Napoleon. Contele îmi anunță că a ...

 

Vasile Alecsandri - Românii și poezia lor

... atingea, într-un cuvânt, de România: obiceiuri naționale, port național, dansuri naționale, cântece naționale... toate aprindeau în sufletele noastre o electrică scânteie și ne făcea zicem cu fală: Sunt român! și tot român Eu în veci vreau rămân! România trăiască Și-n veci steaua -i lucească! În ceasurile acele de sperări măgulitoare, presimțirile inimii noastre, pătrunzând veacurile, vesteau României un viitor măreț, și, prin negurile aurite ale acelui viitor ... găsit în străinătate? și care nu se simte pătruns de o jale tainică și nesfârșită, când aude buciumul și doinele de la munte? O! trebuie nu aibă cineva nici o picătură de sânge în vine, nici o scânteie de simțire în inimă, pentru ca nu se înduioșeze la priveliștea patriei sale și nu iubească pe fratele său, poporul român. Aruncă-ți ochii la oricare român, și-l vei găsi totdeauna vrednic de figurat într-un tablou. De ... întinerește cu natura, căci o iubește cu toată dragostea unui om primitiv. De aceea și toate cântecele lui încep cu frunză verde . Lui îi place se rătăcească prin desișul pădurilor; îi place pocnească și cânte din frunze; îi place ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Omul enigmatic

... l pune pe mal nestâlcit? Astfel de ipoteză era nebunatică, fiind malurile îndepărtate cu vreo câteva sute de ki­lometri. Aștepta el oare momentul dorit se înece? Lucru îndoielnic, căci se ținea de funie ca nu pice în mare; vasăzică, ideea de sinucidere era departe de el. Așadară, după concluziile mele aștepta el mai degrabă cu deliciu momentul catastrofei, ca ... cu de-amănuntul vaporul acesta și l-am găsit în bună construcție, doară lovin­du-se de o stâncă submarină ar fi fost cu putință se zdrobească. Dar în urmă de multe ori se ivește pericolul neașteptat tocmai acolo unde nici prin vis nu ne trece. De exemplu, mulți au ... mi-au părut suspi­cioase. — Apoi d-ta ești filantrop? îl întrebai. — După împrejurări, însă sunt de principiul că oamenii ar tre­bui se ajute, iară nu se sugrume. — Omul rău găsește sens în faptele sale criminale. — Și așa se cade, fiindcă asta este legea generală a tuturor ... orice proprietate este în principiu o prădăciune. Cel ce găsește întâi inspiră invidie celui ce-l urmărește, și cel de pe urmă caută prilej dorind ...

 

Calistrat Hogaș - La Pângărați

... se uită furios la mine, se înroși pănă-n vârful urechilor, dădu zică ceva și nu zise nimic. Când ajunserăm devale, stăturăm un minut ne gândim. . — Știi ce una, măi Grigoriță? zisei eu; tot mai este pănă-în sară; hai mergem încaltea și la Pângărați; mânem acolo peste noapte și, mâni pe la o vreme, suntem înapoi la Piatra. — mergem, da drept ți-oi spune, când mă gândesc dau ochii cu Stratonic, mai-mai că mi se taie pofta de Pângărați. — Am auzit și eu ce-i drept, că Stratonic, egumenul de ... un călugăr zgârcit și hursuz, dar, mai la urmă, ce avem noi cu zgârcenia, cu hursuzlucul și cu toată mutra lui popa Stratonic? Eu vrau văd Pângărații și-atâta tot. — Atunci mergem: da de l-om găsi pe Vavila m toane bune, apoi știi că trei zile nu ne mai urnim din Pângărați. — Da ce mâncare-i Vavila tău, măi Grigoriță? — Vavila-i cămărașul mânăstirii, el ... simplă, dar îndestulătoare, a odăii. — Și acum, întrebarăm noi, după ce ne puserăm pălăriile pe masă și bețele prin colțuri, cum am face ...

 

Mihai Eminescu - La curtea cuconului Vasile Creangă

... epopeile nordice care cu voința lor țin mărirea casei și a neamului. Ea era de o blândețe rară, însă niciodată într-atâta încât nu rămâie mândră și niciodată atât de mândră încât în fața ei nu rămâie urmele unei neșterse și adânci blândețe. Când ședea nu avea ținuta plecată proprie femeilor nalte ― splendidul ei bust de marmură rămânea drept ... pui, amicia intimă cu Șoltuz, câinele de la stână, pe care umbla și calare, puii de gâscă mici pe care-i închidea în cușcă ca vadă de-or cânta cum canarii, în fine stima ce-o avea pentru moș Miron prisăcarul, care-i spunea povești și-l ținea pe genunchi ... Rufă afirma adevărul. Este caracteristic pentru gineri că mai toți samănă cu ai regelui Lear. Și Dumnezeu îl știe că el nu era omul care ceară lucruri mari de la gineri-său. Un loc la masă și unul la sobă și acel cuviincios respect. El își ridicase fesul asudat de ... acolo m-am mutat și eu. Rele zile am mai ajuns, că nu-și cinstesc nici copiii părinții... ― Rele – rele. ― Apoi, Mario, ...

 

Titu Maiorescu - O cercetare critică asupra poeziei române

... ideală a poeziei PREFAȚA AUTORULUI LA EDIȚIA DE LA 1874 Iluzii pierdute — iată semnul timpului în care trăim. Stăpânirea frazei încetează. Numai deziluzionarea nu treacă în scepticism. Puținii bărbați eminenți ce-i avem au început se retragă unul câte unul din viața publică, iar în locul lor năvălește mulțimea mediocrităților și, cu steagul naționalismului și al libertății în frunte, acea ... Convorbiri literare. Prezentându-se acum singure înaintea publicului și lipsite de vecinătatea și de sprijinul scriitorilor uniți cu noi în aceeași tendință, ele sunt silite răspundă îndată la o întâmpinare de principă iuî, care caută le tăgăduiască dreptatea și folosul. Direcția cea nouă — ni se zice — nu putea se introducă în conlucrare pașnică pe lângă cea veche? Trebuia oare o critică așa de neîmpăcată în contra celor mai multe forme și autorități de ... veștejite printre trestii, ca un munte albit de ninsori de pe dealuri verzi“ etc. Prima condițiune dar, o condițiune materială sau mecanică, pentru ca existe o poezie în genere, fie epică, fie lirică, fie dramatică, este: ca ...

 

Alecu Russo - Amintiri (Russo)

... cu țărănașii; iată colo, colo în depărtare, în zarea luncii, pe deasupra pârleazului, țiganca cu desagii, o stahie uscată, prietenă cu mama pădurii , ce vine ieie băieții, umbre ce mă fac răsar și acum, deși îmi râd încet și cu iubire. Cât de dulci sunt amintirile bătăilor de inimă, cât de învăpăioase sărutările tinereții înflorite... însă ... și bate la toate ușile, la bordeie, la case și la curte; ziua armindinei în care pelinului se dă cep!... De aș fi avut noroc fiu și eu din cei învățați ce scriu în limbă frumoasă, de nu aș fi simțit în cutreieratul lumii că cea mai mare nevoie a ...

 

Alexandru Dimitrie Xenopol - Istoria ideilor mele

... al individualității, și aceasta nu poate fi pe deplin cunoscută fără cercetarea fiziologică și psichologică a ființei ce-i dă naștere, voiu căuta , desfac, pe cât se poate, înflorirea minții de trunchiul de care se tine și povestesc mai mult înșirarea logică a gândirilor mele, decât analizeze substratul lor pasional. Voiu reproduce deci, din viata mea numai ceea ce voiu crede neapărat pentru înțelegerea modului meu de a cugeta ... câte unul. Îmi aduc aminte că într'o zi, când eram fată la așa numărătoare, am auzit numărul quatrevingt și mă miram eu cum puteau fie așa de mulți! Viața noastră bine înțeles era foarte restrânsă, petrecută numai între noi; Duminica ne duceam la biserică, căci tatăl meu îmbrățișase credința ... de la tata. Mai așteptam aceste două mari zile și din pricina că atunci ni se primeneau hainele pe care tata avea totdeauna de grijă le facă mai largi de cum cerea talia nostră «căci, spunea el, copiii cresc». În această încunjurime de muncă și de intețire intelectuală s ... ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>