Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru C��L��I
Rezultatele 521 - 530 din aproximativ 894 pentru C��L��I.
Mihai Eminescu - Corespondență Mihai Eminescu - Veronica Micle
... la ordinea zilei petiția ta. De la 1 pân' la 4 am stat ieri la Cameră în deșert. Nicu Gane mi-a spus c-o să vie Sâmbăta viitoare, ceea ce doresc și eu pentru ca să se mântuie odată. Pe pezevenchiul cel de grec nu-l mai primi, te rog; sau - dacă-l primești - te oblig să fie și Câmpeanca de față, pentru că nu voi să rămâi tu, om sincer și adevărat, incapabil de viclenie și minciună ... e partea slabă a femeilor. De aceea mă tem și eu mai mult decât de orice și de aceea găsesc preferabil să nu-l găsesc de loc și să-i ceri prin madame Câmpeanu scrisorile, dacă va veni. Ce mai are a-ți spune azi, când a aruncat asupra fericirii noastre ... concert. Pablo de Sarasate, violonistul spaniol, e aci și cântă admirabil, așa precum n-am mai auzit violonist și tu știi bine că pe Sivori l-am auzit. Sivori era un mare technic, acesta nu are numai technică, ci și inimă. Niște ochi mari, negri, sălbateci are creștinul acesta, și, deși ... vei fi citind abia poimâne, căci acum dormi, nu-
... la ea. O, ce răcnete grozave! ce amară suspinare! Dar moartea plutind pe valuri glasul lor nu asculta, Ea venea și preste dânșii apăsând recile-i gheare, În noianul prăpădirii fără milă-i cufunda. Acolo un crac de munte se dezghină cu pornire, Prăvălindu-se cu vuiet în talazul răzvrătit, Ticăloșii ce pe dânsul sta cuprinși de îngrozire ... a despărțirei! O, al nostru trist amor! Ah! care din aste valuri, unelte-a morții cumplite, Care e acel ce soarta pentru noi l-a hotărât? Puținele mele zile iată-le de-acum sfârșite! Sprijinește-mă în brațe-ți, să mor l-al tău sân iubit. În curând a să sosească mâna morții cea de gheață Și de draga ta Selmină să s-atingă-nfiorat ... face omul împotriva voiei sfinte? Cine poate înțelege scopul ei acel ascuns? Iartă cârtirile noastre, Dumnezeule părinte! Căci ele scap dintr-un suflet ce durerea l-a pătruns.â€� Edvin sprijinea în brațe p-a lui scumpă amoreză Ce de silnica suflare a furtunii s ... poate sosi moartea, ea nicicum mă îngrozește, Căci încai mor mulțămită lângă scumpul meu iubit...â€� Vorbind încă, iată apa preste dânșii năvălește; Valurile-acoperindu-i
... tremur ca o vargă Cât îi zarea ta de largă, Lupii peste culmi aleargă, Străbătând ninsorile, Pâlcuri zboară ciorile, De mai zici cu zicătoarea: Albă-i lumea, neagră-i cioara. În temei de codri deși Nu e pârtie să ieși, Nu-i cărare, nici răzor, Nici urmă de vânător. Vicolind, troienele Au umplut poienele, S-au lăsat pe crengi uscate, Peste frunze scuturate, Peste ape, peste toate ... Și la degete, la coate, La-ncheieturile toate; Ochii ard întunecoși, Fața albă, buze roși, Iar când merge legănată, Tremur sânii ei deodată, Tremură frumseța-i toată. Nu-i subțire, ci-mplinită, Cum e bună de iubită, Nici prea mică, nici prea mare, Plinuță la-ncingătoare, Plinuță la sâni, la față, Încât ai ce ... spun acum în vis. Alta zise: Â Vei fi tare Fără vro asămănare, Cum nu-i alt viteaz sub soare. Iar a treia-i zise: Â Dragă, Ai să aibi o minte-ntreagă, Căci isteț vei fi cu duhul Ca și luna și văzduhul. Iară muma cum visează, Mâinile ... și împreunează Și se roagă către zâne: Â Luminatelor stăpâne, Nicăieri nu-i ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Domnul Vucea
... zicând că am plecat la Școala domnească. Uneori îmi legam de mijloc, c-un crâmpei din frânghia mamei, tăiat pe furiș, și pe Grivei, și-l luam cu mine. Cânele căsca de căldură, repezea capul dupe muște, clănțănind dinții. Eu îi vorbeam de Școala domnească: - Hai, măi Grivei, măi, nu fi ... știau pe de rost cum trebuie să fie în ochii Domnului: nici unul nu s-ar fi dus fără botini în picioare, căci desculți nu i-ar fi primit decât Nea Nicuță, c-un sfanț pe lună. Noaptea visam școala: un palat mare, mare și frumos, ca în basme, cu porți de fer, cu geamlâcuri, cu uși de ... Râzi Domnul, și râzi, și râzi! Când se potoli, zise, privind în tavan: - Auzi, 25 și cu 15 să facă 8 000! Monitor general, ia-l și du-l în clasa a doua! Monitorul general mă înhăță de mânecă și mă scoase pe ușe afară. Pe drum îmi spuse: "Te-a ... învârtituri, deschise o ușe. Intrai în clasa a doua și dădui cu ochii de un profesor cu barba albă. - Domnule Vucea, pe dumnealui l ...
Constantin Stamati - Eroul Ciubăr-Vodă. Fabula fabulelor vechi populare sau Rolando furios moldovene
... lui mai, Gigât ca un tânăr brad, Vârtos ca un vechi stejar Și viteaz ca un român. Acest fiu când s-au născut, Moașa ce l-au strâns de nas Și l-au prenumit Bogdan, Au tras boghii și au spus Mancei ce l-au aplecat, Ce soție va lua Și câte va pătimi Despre farmece și vrăji; Deci domnișorul Bogdan, Făcându-se flăcăuaș, Tatăl său, domnul bătrân, L ... de calea sa. Deci copacii mânioși Îl mustrau așa grăind: “Doar de ulcica au pus Cestui mândru nătărău Vreo cotoroanță rea. Doar de naiba l-au luat Călare pe dosul său, Să-l ducă în iad prezent; Căci încotro fuge el Sunt numai prăpăstii, stânci, Și apoi câmpi de arin, Pân’ la muntele cel2 nalt Al pământului sfârșitâ ... vârtosul Bogdan Se lupta, se zbihuia Și pe al său zdravăn cal În scări s-au înțepenit, Și în brațe cuprinzând Stâlpul acel de arin, L-au strâns la piept pân’ l-au frânt, Cu dinții au rupt din el Și l-au fărâmat bucăți. Așadar, viforul rău, Văzându-se frânt și rumpt De eroul moldovean, S-au prefăcut în vârtej, Și sorbind nisip din câmp L ... ...
Mihai Eminescu - Cum oceanu-ntărâtat...
... Mihai Eminescu - Cum oceanu-ntărâtat... Cum oceanu-ntărâtat... de Mihai Eminescu Cum oceanu-ntărâtat turbatu-i! Răcnind înalță brațele-i spumate, De nori s-acață, -n bolta lumei bate, Până furtuna-l reîmpinge-n patu-i. Sălbatecul! ăVan fulgeri fricoșate Apără cerul... El încredințatu-i Că bolta cea albastră e palatu-i; Cu-asalt s-o ia el vrea  ca pe-o cetate. Rănit de fulgere, el se înmoaie Și c-o poveste îl adoarme-o boare Și-n vis  un cer în fundu-i
Ștefan Octavian Iosif - Mănușa (Iosif)
... Ştefan Octavian Iosif - Mănuşa (Iosif) Mănușa de Friedrich Schiller Traducere de Ștefan Octavian Iosif În fața grădinii sale cu lei, Când gata-i să-nceapă lupta de fiare, Stă regele Francisc pe tron. În preajmă-i stâlpii coroanei, Și de jur împrejur, pe înaltul balcon, Cunună de mândre femei. Și la un semn s-a deschis colivia, Și grav ... Ei, adă-mi atunci mănușa de jos! Și cavalerul pornește în pripă, Coboară-n arena îngrozitoare Cu pas apăsat, îndrăzneț, Și dintre fiare Smucește mănușa c-un gest de dispreț. Și cu uimire, cu groază, Cavaleri și nobile dame Se grămădesc să-l vază. Și el, liniștit, aduce mănușa-napoi. Curtenii prind să-l aclame. Iar Cunigunda jubilează, Norocu-i râde în ochii vioi: Ce gingaș zâmbește, primind pe viteaz!... El, mândru, i
Friedrich Schiller - Mănușa (Iosif)
... Friedrich Schiller - Mănuşa (Iosif) Mănușa de Friedrich Schiller Traducere de Ștefan Octavian Iosif În fața grădinii sale cu lei, Când gata-i să-nceapă lupta de fiare, Stă regele Francisc pe tron. În preajmă-i stâlpii coroanei, Și de jur împrejur, pe înaltul balcon, Cunună de mândre femei. Și la un semn s-a deschis colivia, Și grav ... Ei, adă-mi atunci mănușa de jos! Și cavalerul pornește în pripă, Coboară-n arena îngrozitoare Cu pas apăsat, îndrăzneț, Și dintre fiare Smucește mănușa c-un gest de dispreț. Și cu uimire, cu groază, Cavaleri și nobile dame Se grămădesc să-l vază. Și el, liniștit, aduce mănușa-napoi. Curtenii prind să-l aclame. Iar Cunigunda jubilează, Norocu-i râde în ochii vioi: Ce gingaș zâmbește, primind pe viteaz!... El, mândru, i
Alexandru Vlahuță - România pitorească
... crede întrun codru pe-o vijelie cumplită. Din fundul ei se-ntind, pe sub valuri, nenumărate brațe de piatră, gata s-apuce vasul și să-l farme-n bucăți la cea mai mică nebăgare de seamă. Aici, sub volbura asta de valuri, e încheietura Balcanilor cu Carpații. Peste pumnii lor încleștați ... își mai ridică, din desișul verde, capetele pleșuve, ca și cum ar vrea să mai privească o dată la potopul acesta călător, căruia nimic nu i-a putut sta împotrivă. TURNU-SEVERIN De la Vârciorova malurile se pleacă și se netezesc. Întinse ogoare de porumb înverzesc zariștea. Linia ferată ... nostru, iată că tot aici, unde a descălecat acum optsprezece veacuri împăratul Traian, pune întâiul pas pe pământul țării românești tânărul prinț Carol I, chemat să ia în mâna lui ageră și norocoasă destinele acestui popor și — redeșteptând în el strămoșeasca vitejie și putere de muncă — să ...
Nicolae Gane - Ciubucul logofătului Manole Buhuș
... viață patriarhală, tihnită, fără săși numere zilele, dar gândul îi rătăcea mereu departe, hăt departe, colo peste hotare la iubitul lui moștenitor pe care nu-l văzuse de doi ani, și somnul începea să-i fie neliniștit. Într-o noapte chiar a avut un vis urât care l-a făcut să sară ars din pat și l-a hotărât să plece numaidecât și cât mai degrabă la Paris. Călătoria până la Paris nu era pe vremea aceea o jucărie. Trebuia ... atrage. Deși știa un pic de franțuzească cât să nu moară de foame între franțuzi, își angajă totuși un tălmaci franțuz ca tovarăș care să-l călăuzească în lunga călătorie. A pus vreo zece zile logofeteasa ca să-i pregătească cele trebuitoare pentru drum. Când însă crezu el că toate erau acum prevăzute și puse la geamandan, încât nu avea decât să ordone înhămarea ... strălucea de veselie. Avea, mă rog, să vadă atâtea târguri și atâtea minunății nemaipomenite. De bucuros ce era țiagnul, nu avea astâmpăr pe capră, parcă-i pusese cineva urzici în pantaloni; încât a trebuit boierul de vreo două-trei ori să- ...
Andrei Mureșanu - Către martirii români din 1848-1849
... plinit chemarea și sânta datorință, Când pentru-a Patrii bine cu glorii v-ați luptat! Păstrând viitorimei modelul de credință, Ce Patria ni-l cere ș-augustul împărat! A voastre brave fapte sunt scrise-n istorie, Iar dulcea suvenire în inimi de roman! Mihalțul, Luna, Bradul, au ... fuge de dușman! Un Iancu, un Buteanu, un Dobra ș-alți o sută Vor sta pururea față cu orișice eroi, Și până când națiunea română-i prevăzută Cu stâlpi așa gigantici, nu-i pasă de nevoi! Uniți-vă cu Mircea, voi umbre glorioase, Al cărui nume-însuflă respect și la păgân, Precum a lui bravure și ... Uniți-vă cu Ștefan, principele cel mare Ce-l recunoaște întreaga Europa de erou, Supt care românimea scăpată d-apăsare, Putea cu drept să zică, c-a re-nviat de nou! Sau cu Mihai eroul și cu Ioan Corvinul, Genii românimei d-a căror rari numiri Ce ...