Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru L��DOI
Rezultatele 511 - 520 din aproximativ 1131 pentru L��DOI.
... arcușul său cel aspru și cu degetele-i uscate un biet copil de țigan, și-n preajma lui sărea de rumpea pământul o muiere-n doi peri și un țigan rupt și lung, cu picioarele goale băgate în niște papuci largi și umpluți cu paie. O veselie grotescă, urâtă se desemna ... și de frig. Orologiul, fidel interpret al bătrânului timp, sună de 12 ori în limba sa metalică, spre-a da lumii, ce nu-l asculta, sama că se scursese și a 12 oră a miezului nopții. P-ici, pe colea pe lângă mese se zăreau ... — nu e ungur. — Poftim, zisei, întinzându-i ziarul și surprins de interesul ce-mi insuflă îndată ce ridicai ochii. Un om pe care-l cunoșteam fără a-l cunoaște, una din acele figuri ce ți se pare că ai mai văzut-o vrodată-n viață, fără s-o fi văzut niciodată, fenomen ce ... lipite, vinete, erau de-o asprime rară. Ai fi crezut că e un poet ateu, unul din acei îngeri căzuți, un Satan, nu cum și-l ...
Mihai Eminescu - Părintele Ermolachie Chisăliță
... chem oameni! ― Aduceți păcură, mă, să dăm foc bisericii. ― Chiu! popa-n biserică. O, muză! învață-mă să cânt tragicul acestei scene, vedeți-l pe micul Buchilat sărind să ajungă funia de la clopot și trăgându-l tot în sărituri, vedeți pe boarul alarmând satul și trezindu-l cu toaca, ca la mănăstire. Popa urla în biserică de cădea tencuiala de pe pereți. Și cine, o, muză, numește numele acele ilustre a ... pământ și căciula semăna c-un stog de fân pe un cap de curcan. Dar oare la ce să trădăm dulcele său nume? Cine nu-l ghicește ― oare istoria nu-l va însemna pe paginile sale, dacă n-a avea altă treabă de făcut?... Așadar pourquoi? ― A! Zi! tu, zavistnicule, ai ... înțepenește sub loviturile popii, s-ar fi făcut covrig, da n-avea de unde, prea era scurt, numa' scădea* ca un dop de plută. Popa l-ar fi rupt bucăți dac-ar fi avut ce rupe, dar așa... unde lovea i se părea că nu dă-n nimica, așa de ne ...
Ion Grămadă - O noapte de groază
... fără suflet de om pe lângă dânsa, și, de aceea, de voie, de nevoie, m-am înduplecat, cu atât mai mult că părinții aveau să-l aducă, la întoarcere, pentru vreo câteva zile, și pe logodnicul meu din Panciu, cu numele Cristea Manea. Nepoții mei erau mici, abia răsăriți: băiatul, de ... vreme, încă pe când se zărea afară. Copiii nu dormeau, ci se jucau prin casă cu un cal de lemn, înțepenit pe roate, pe care-l puneau să-l tragă mâța. Stam așa, pe gânduri, și împleteam, ascultând cum turbă viscolul, căci se pornise, după ce a înnoptat, o viforniță strașnică, de ... bag copiii în boli și, apoi, cine m-ar fi auzit în pustietatea asta? Câinele mănăstirii, însă, un câine ciobănesc mare și flocos, pe care-l dezlegam noaptea, nu-și afla loc, acum, așa lătra și se zbătea, sărind să rupă tâlharii din gang, pe care-i auzeam cum se apără ... dă-i un ciomag și astupă-i gura! zise, mânios, unul dintre ei. Și, deodată, începu câinele să schelălăiască așa de dureros ca și cum l ...
Vasile Alecsandri - Alecu Russo (Alecsandri)
... toată puterea cuvântului; natura lui avea nevoie de orizonturi întinse, de aerul munților, de sunetul doinelor, și însă guvernul găsi de cuviință a-l rândui în slujbă și a-l închide între pereții unei judecătorii. Prin decretul domnesc din 22 mai 1843, Russo fu trimis în calitate de membru al tribunalului la Neamț și apoi ... a se închide pe această față spre înfrânare în mănăstirea Sovejei; deci poruncim ispravnicului de Focșani ca, îndată ce numitul va sosi acolo, să-l întovărășească însuși cu paza cuviincioasă până la locul însemnat, unde, încredințându-se egumenului mănăstirii, să puie la cale de a se ține cu ... a corespondui sau de a se întâlni cu nimeni. Iar dacă se va așeza aceasta prin înțelegere cu egumenul, apoi se vor rândui doi vrednici și deștepți slujitori spre pază, poruncindu-le sub aspră răspundere de a fi cu neadormită priveghere. . .“ etc. Pe temeiul acestui ... membru al autorității nu a găsit cu cale să-mi răspundă oficial. Iată însă prepusurile geloșilor impiegați, care mi-au deschis porțile închisorii: l ...
Ion Creangă - Ioan Roată și Vodă Cuza
... amar de vreme și vă fac să huzuriți de bine. Și mai mult decât atâta: orice venetic, în țara asta, este oploșit de dumneavoastră, și-l priviți cu nepăsare cum ne suge sângele, și tăceți și-l îmbrățișați! Numai noi, vite de muncă, vă suntem dragi ca sarea în ochi... Din mojici, din ghiorlani și din dobitoci nu ne mai scoateți! Dumnezeu ... mi, fără sfială, ce durere ai. Ți-a făcut cineva vrun neajuns? Moș Ion Roată, văzând că, după atâția ani de zile, nu l-a uitat colonelul Alexandru Cuza și că l-a primit cu atâta bunătate, a început a plânge cu hohot și a-l ruga să-i citească hârtia. Vodă, fiind gata de plecare și văzând că hârtia lui moș Roată cuprinde multă polologhie, zise cu blândețe: — Spune ... când cu păcatul cel de "ad-hoc", n-am mai avut zi bună cu megieșul meu cel puternic, stăpânul unei moșii foarte mari, pe care-l cunoști măria-ta. N-am gândit, nenorocitul de mine, că dumnealui, un boier așa de mare, putred de bogat și cu învățătură, să-și pună
Mihai Eminescu - Peste codri sta cetatea...
... ploaia cea cu soare Și din dor de fată mare. Iară umbra norilor, Calea zburătorilor, Căci îi vede Cine-i crede, Le năzare La oricare L-a chemat din noaptea mare. De-ndrăgește vreo fată, Ca luceafăr i s-arată, Dar din nouri se repede La pământ unde o ... Și-n fereastră, ca-ntr-un prag. Se arată nalt și drag, Cu păr lung de aur moale Și cu ochii plini de jale. Trestia l-încununează, Hainele îi scânteiază, Haine lungi și străvezii, Pare-un mort cu ochii vii. Astfel iese zburători Și din umbră, și din nori, Și din ... aripă, Să m-ascunză în mormânt, Ca să nu știu unde sunt, Ori de aripi să mă lege De un clopot fără lege Și trăgându-l, sunător, De izbirea lui să mor, Căci eu nu sunt vrun fecior Ca să viu amăgitor, Ci eu sunt Zburător Ca un vânt De ușor ...
Mihai Eminescu - Peste codri sta cetatea
... ploaia cea cu soare Și din dor de fată mare. Iară umbra norilor, Calea zburătorilor, Căci îi vede Cine-i crede, Le năzare La oricare L-a chemat din noaptea mare. De-ndrăgește vreo fată, Ca luceafăr i s-arată, Dar din nouri se repede La pământ unde o ... Și-n fereastră, ca-ntr-un prag. Se arată nalt și drag, Cu păr lung de aur moale Și cu ochii plini de jale. Trestia l-încununează, Hainele îi scânteiază, Haine lungi și străvezii, Pare-un mort cu ochii vii. Astfel iese zburători Și din umbră, și din nori, Și din ... aripă, Să m-ascunză în mormânt, Ca să nu știu unde sunt, Ori de aripi să mă lege De un clopot fără lege Și trăgându-l, sunător, De izbirea lui să mor, Căci eu nu sunt vrun fecior Ca să viu amăgitor, Ci eu sunt Zburător Ca un vânt De ușor ...
Alexei Mateevici - Colindele Crăciunului
... — lumea-ți cântă Și-ți cântă glasul cu jale, Pentru ale lui Adam greșale! Iar Adam, când a greșit, Domnul din rai l-a lipsit. Raiule, grădină dulce, Nu mă îndur a mă mai duce, De hodina ta cea dulce, De dulceața pomilor, De ... li-s miroznele. III Trei crai de la răsărit Mândră horă s-a ivit, Noi cu steaua ne-am pornit. Iuda pe Hristos l-a prins, Și l-a prins și l-a legat, Sus pe cruce l-a suit, Ș-acolo l-a răstignit. Mâinile i-a țintuit, Unghiile i-a străstuit, Picioarele i-a pironit, La Golgota că ...
Dimitrie Anghel - Puteri ascunse
... jurul lor, ci mi-au revenit în minte fiind de față la moartea unui copil. Era într-un cartier lăturalnic și umbros al Parisului, unde doi îndrăgostiți își făcuse cuibul pentru cîtăva vreme. Bărbatul plecase chemat de niște afaceri, și mama rămăsese singură cu fetița lor, un odor de copil născut ... îndrumîndu-se spre Paris, negre și albe se rînduiau orele, neadormită sta însă șubreda ființă. Ea singură, sprijinul ei fiind departe, și ca luptînd pentru doi se încorda împotriva morții. Lacrimi nu mai avea să plîngă, căci arșița durerilor seacă alinătoarele ape. Totuși, marea putere a deznădejdei o ținea ... prieteni, a trecut îndoliatul prag, atunci numai, ca un talaz cînd vîntul a încetat, ca un ram desprins de greutatea ce-l încorda, ca o flacără ce nu mai are aer, s-a lăsat biruită și ea. Și totuși ce lucru fragil pare o femeie ...
Ion Luca Caragiale - Lanțul slăbiciunilor
... nimic. - Atunci, ce e de făcut? zic. - Du-te d-ta la madam Preotescu și întreab-o cum îl cheamă pe băiatul pe care mi l-a recomandat ca să ți-l recomand d-tale. - Sărut mânușițele. Și alerg la Preoteasca... Zic: - Madam Preotescu, uite la ce am venit să vă deranjez: ați recomandat amicei mele d ... Ionescu; zic: - E în clasa VI Mitică Dăscălescu al meu. - Atunci nu e la mine, e la Georgescu; îl cunoști pe Georgescu? - Nu. Tu nu-l cunoști? ți-e coleg. - Ba da, ține foarte mult la mine, nu e-n stare să-mi refuze nimic. - Atunci - zic eu - mă rog ție ... nu-mi permit... - Iar?... ești cu birja... hai de mă du degrabă la Georgescu. - Haide. Ajungem... Aștept în birje pe Ionescu. Peste câteva momente iacătă-l. - Ai avut mare noroc c-am venit tocmai la pont; dacă mai întârziam un sfert de ceas, până la două, mergea cu cataloagele la școală ...
Ioan Slavici - Păcală în satul lui
... muierea cea harnică, fiindcă mai era și ea gătită ca de nuntă. Nici nu le făcea pentru bărbatul ei, ci pentru vornicul satului, pe care-l aștepta nevasta cum își așteaptă fetele mari pețitorii, ieșind mereu în ușă și în portiță, ca să vadă dacă vine, dacă nu mai vine, dacă ... care cumva să creadă cineva că Doamne ferește ce!... Nu! ci fiindcă vornicul era cel mai de frunte om din sat și nu putea să-l primească la casa ei ca pe orișicine, iar peste zi vornicul, om cu multe treburi, nu putuse să vie, ci le făcea cinstea acum, mai ... de departe, destul de departe pentru ca o muiere harnică precum era dânsa să-și rânduiască treburile. Ea luă purcelul cel frumos și rumen și-l ascunse iute după cuptor, luă plăcinta și o puse iute-iute pe cuptor, luă costițele cu varză călită și le vârî în cuptor, mai vârî ... unghiul lui, ca să-i spună stăpânului de casă că e și el aici, să-i ceară iertare că a îndrăznit și să-l mai roage și pe el de conac. — Fă muiere, grăi bărbatul după ce se mai încălzi în cuibul lui, mie mi-e foame; n ...