Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DOUA ZI
Rezultatele 511 - 520 din aproximativ 929 pentru DOUA ZI.
Emil Gârleanu - Ucigaşul Ucigașul de Emil Gârleanu Ieșeam de pe sala întunecoasă și umedă a tribunalului. Eram cu un avocat, un vechi prieten al meu. Cum străbăteam cu greutate prin împestrițătura de oameni pe care patimile și ura îi poate aduna la un loc, trecu repede, prin fața noastră, un condamnat, urmat de santinelă. Condamnatul, un domn foarte bine îmbrăcat, ținea batista la ochi și plângea cu sughițuri. Prietenul mi-l arătă și-mi zise: — Uite-l, a dat foc, pentru ca apoi să fie despăgubit, a lăsat pe drumuri nu știu câte familii, și acuma, când se duce pe un an la pușcărie, plânge ca o muiere. Și adăugă cu dezgust: Urâți îmi sunt oamenii ăștia... — Dragul meu, urmă el când ieșirăm afară în uliță, cât am fost procuror, am avut de cercetat multe fapte. Și m-am încredințat că lașii cei mai mulți sunt printre noi. Dumnezeu să mă ierte dacă-ți spun că, din câți oameni cunosc eu, nu se vor găși zece care să-și ia asupra-și răspunderea faptei îndeplinite. Ca să-ți dau o pildă de cum știu cei mici, cei umiliți, să-și primească ...
Mihail Kogălniceanu - Introducție la "Dacia literară"
... care pe atunce binevoia a se mai îndeletnici încă cu literatura națională pierdură nădejdea de a vedea vreodată gazete românești. Numai doi oameni nu pierdură curajul, ci așteptară toate de la vreme și de la împrejurări. Aceștii fură dl aga Asachi și dl I. Eliad; unul în ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Sorcova
Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Sorcova â†�� Wikisource:Colinde Sorcova de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Publicată în 1885 în ziarul Drepturile omului I Troienele se ridicau namilă până în tinda creștinului. Vântul spulbera fulgii de zăpadă în vârteje și stoluri, repezite în lungul ulițelor, sparte la răspântii și împrăștiate fără căpătâi în largul maidanelor de la Olănita . Pârtia nu se mai cunoștea. Zăpada îți trecea de glezne și mai bine. Fumul căminelor, zăpăcit de bătaia crivățului, se zvârcolea pe loc și, ca și cum ar fi fost sorbit de vetre, se prăbușea îndărat pe gâtul coșurilor. Mahalaua înțepenise îngropată în troiene. Nu se pomenea nici gură de om, nici lătrat de câine. Așa An Nou, așa Sân-Vasile, să-l hărăzească Domnul vrăjmașilor noștri, că și de-ai avea tufă în bătătură, uiți și de topor, te dai cât mai afund în plapumă, îți răstorni toate țoalele în spinare, și tot gheață rămâi din tălpi până la creștet. Taraful lăutarilor, al lui Sotir Ciupitul, țambalagiul Olănitei, împodobise din preziuă un cap de porc cu tibet conabiu și albastru, cu busuioc și cu cercei roșii în amândouă urechile, și mi-i vârâse, în dinții rânjiți, un trandafir umplut cu tocătură rumenă. Toți ...
Ion Luca Caragiale - Cele trei zeițe
... e mamița lui; Minerva, sora mai mare a mamiții, și Venus, sora ei mai mică. Și câtetrele zeitele țin sfat. Și mândra Juno zice: — Cunosc pe Popescu, profesorul de istorie: el are un frate, care nu-i împământenit și care dorește a fi; eu am un ... a schimbat pe trei în opt. E așa de ușor să faci pe opt din trei! * Mai a rămas Morala... Și Venus zice: — Asta e partea mea — Morala. Îl cunosc bine pe Mititelul Parisache, profesorul, el nu e în stare să reziste poruncilor mele... Mă-n ...
Nicolae Filimon - O cantatriță de uliță
... sau cetăți, decît acele înălțimi de pămînt sau de calcariu ce le numim munți, sau acele desimi de copaci ce le numim foreste. Îmi va zice cineva că, cu astfel de bizare dispozițiuni, călătoria nu plătește un ban și că, fără să părăsesc capitala unei țări, aș putea găsi toată materia ... acesta era numele ei) putea să treacă de frumoasă, deși liniamentele feții sale aveau oarecare analogie cu vocea, adică erau neregulate și neperfecte; avea însă doi ochi mari negri ce scînteiau, sprîncene negre magnifice, dinți albi ca avoriul, pieliță brună și o capelatură încîntătoare; avea o statură înaltă și mișcări pline ... amor, dar toate fură în darn. Astfel mă văzui silit să alerg la un ajutor, de care am fugit totdauna, adică la acele ce să zice în mai multe feluri, dar pe care noi îl vom numi ambasadă amoroasă. Prin acest mijloc aflai că Venerea ce adoram, deși nemăritată, avea un ...
Duiliu Zamfirescu - Viața la țară
... cit, și se uitară pe fereastră. — Iii!... e greu de noi! Tănase Scatiu cu mă-sa!... exclamă boier Dinu. — Da' nu-i mai zice așa, omule, că te-a auzi a fată... Ia-ți mai bine surtucul și eși-le înainte. Coana Sofița trecu repede ... Sofița umbla domol în jurul lui bărbatusău, și, cu sfioasă supunere, căuta să-i ghicească gândurile. Dânsul își răsuci o țigară, fără a zice nimic, și intră s-o aprindă. Fumul din salon îl luă de cap. — Ah! Zi, te rog, să deschidă geammurile. Nevastă-sa stete un ...
Alexei Mateevici - Preoțimea și poporul nostru
... povățuitorii țăranilor în viața lor sufletească. Ei sunt „părinții“ fiecăruia, părinții duhovnicești, precum se și numesc. Legea creștinească, ai cărei slujitori sunt ei, zice că îndeplinirea nevoilor trupești și sufletești ale țăranilor nu numai că este legitimă, dar trebuie să fie făcută numaidecât. Preotul, lăsând la o parte toate ...
Petruț Pârvescu - Câmpia cu numere - Prima zi
... parte ( o căpățână de varză murată) burta într-o parte (cu toate măruntaiele grămadă) degetele numărându-se cu-nfrigurare pe la spate sunt TOATE unu doi trei cinci șapte ZECE cu toate zece fericitul doar ochiul un mugure zemos voluptuos trage fermoarul pustiește totul între brazde de carne aburind veselii amorțite ... și au venit/și n-au văzut și au văzut/și n-au auzit și au auzit/și n-au știut apoi trece cineva și zice A C E A S T A E L I N I Ș T E A V ...
... de iubită, Nici prea mică, nici prea mare, Plinuță la-ncingătoare, Plinuță la sâni, la față, Încât ai ce strânge-n brațe. Tot ce-ar zice i se cade, Tot ce-ar face bine-i șade, Și la vorbă de s-o-ntinde, Vorba dulce bine-o prinde, Și de tace ... cânii latră, Iar ea toarce din fuior, Legănând cu un picior Albia c-un copilaș, Adormit și drăgălaș, Alb ca felia de caș. Și ea zice-ncetișor: Â Nani, nani, puișor, Dormi, drăguță, dormi în pace Că la vară eu ți-oi face Sub cel tei bătut de vânt Așternutul la ... pe umeri de zăpadă, De pe munții sânului, Albi ca floarea crinului, Așa dulci și plini și dragi, Pe-a lor culmi având doi fragi Și rotunzi și dragi și dulci, Fruntea pe ei să ți-o culci. Adormise-așa frumos Cu-a ei mâni lăsate-n ...
Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul și Francmasoneria
... ați întâlnit decât rareÂori în cărțile de mediÂcină și aproape nimeni dintre profesori nu l-a pronunțat înaintea D-voastră. Veți zice poate că admirația mea se explică prin împrejurarea că am fost crescut la școala acestui maestru. Dar pietatea elevului se află aici în fața da ... extraordiÂnar [2] . El singur a înțeles importanța noțiunii de cauză și a pus medicina pe drumul unei adevărate științe. Pot zice că Lancereaux a fost pentru medicină ceea ce Claude Bernard a fost pentru fiziologie, ceea ce Pasteur a fost ... al medicinei. Acum înțelegeți înalta demnitate a profesiei mediÂcale și respectul ce i se dă din toate părțile. „Cinstește pe medicâ€� zice Biblia,...â€� căci ai trebuință de elâ€�. II Dar, ce este un bolnav? Un bolnav este un individ în al cărui organism s-au produs ...
Vasile Alecsandri - Sânziana și Pepelea
... șovăi, șovăi... ca numele lui. MACOVEI: Tacă-ți gura, lehăule!... nu te-atinge de mai-marele tău; împăratul nostru e om cu chibzuială și are doi sfetnici mari, pe Păcală și pe Tândală. Unul îl sfătuiește într-un fel, altul într-alt fel, și augustatea sa se tot clatină între-amândoi ... i așa?... TOȚI: Așa, așa, jupâne. MĂRICA: Cică, pe când trăia împărăteasa, ea cânta cucurigu-n casă? MACOVEI: Ce-ai spus? MĂRICA: Ș-acum, se zice că-l poartă de nas fata lui, domnița Sânziana? MACOVEI: O fi!... că-i bună și frumoasă. MĂRICA: Frumoasă, ce-i drept, pe dânsa poți ... urme... Așa... așezați fripturile-n rând... unde-s piftiile? Puneți-le la iveală, colea, bine. (În sunetul unui marș bizar, intră Lăcustă-Vodă, rezemat pe doi curteni.) LĂCUSTĂ: Mâncare, mâncare, mor de foame! Unde-i ministrul meu secretar de stat la departamentul bucătăriei? STOLNICUL (închinându-se): Aici, măria-ta! LĂCUSTĂ: Masa ...