Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DOMNII
Rezultatele 511 - 520 din aproximativ 972 pentru DOMNII.
Cincinat Pavelescu - Lui Ionel I. C. Brătianu
Cincinat Pavelescu - Lui Ionel I. C. Brătianu Lui Ionel I. C. Brătianu de Cincinat Pavelescu al cărui tată fusese amestecat în complotul Cuza, iar el iubise trei prințese antice Așa se vede c-a fost scris În cartea ăstei vițe: Bătrânul să răstoarne domni, Iar fiul său...
Cincinat Pavelescu - Lui Stoenescu
Cincinat Pavelescu - Lui Stoenescu Lui Stoenescu de Cincinat Pavelescu Se-ntreba și bona, Se-ntreba casapul Ce termină domnul la umbra din poartă? Un dovleac să fie... o natură moartă... Nu, căci Stoenescu își pictase
Cincinat Pavelescu - Păsările nopții
Cincinat Pavelescu - Păsările nopţii Păsările nopții de Cincinat Pavelescu Într-o zi vulturul mândru, Rege-al culmilor cărunte, Toate păsările lumii Le-adună p-un vârf de munte, Și le zise: Mi-este milă De eterna voastră noapte... Tremurați în fund de cuiburi Speriate d-orice șoapte, Pe când eu, dacă furtuna Peste fruntea mea s-abate, Fac din ochii mei oglinda Trăsnetelor scăpărate. De la îngeri smuls-a Domnul Pene mândre pentru voi, Ca să vă târâți aripa Murdărită prin noroi? Hai! spălați-le-n seninul De pe culmile înalte! Pe albaștrii munți din zare Zborul vostru să tresalte. Mai lăsați pădurea sumbră, Cuibul, streșina ruină, Și zburați din întuneric Către viață și lumină. Ceru-nalt e lumea-n care Suferinți și păsuri nu-s; De muriți suind acolo, Cel puțin cădeți de sus. Hai, urmați-mă și-n aripi De vă-ncredeți cum mă-ncrez, Către soare zborul vostru Voi căta să-l îndrumez. Într-un fior de bucurie Un stol voios de zburătoare, O rândunică, niște mierle, Un grangur, o privighetoare Deschiseră-aripile-n dorul Acestui zbor către azur, Când bufnița și liliacul Grăiră mândrului vultur: Vrei să ne scoți din umbra-n care ...
Cincinat Pavelescu - Unui Victor Hugo al lirismului nostru
Cincinat Pavelescu - Unui Victor Hugo al lirismului nostru Unui Victor Hugo al lirismului nostru de Cincinat Pavelescu Când domnul Fagure proclamă Glumeț, în stilul lui perfid, Că-n dramă ești Euripid... Ce sângeroasă
Cincinat Pavelescu - Unui căpitan
Cincinat Pavelescu - Unui căpitan Unui căpitan de Cincinat Pavelescu Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV I care mânca la masă de obicei numai pește De ce mănâncă Nicu pește La orice masă cu-atât zel? Ar vrea pe toți să-i devoreze Ca să rămâie numai el! II Aceluiași Gras și roșu de sudoare, Privind Dunărea în soare, Căpitanul se gândește: Parcă tot mai bine-i pește! III Tot acestui amic, într-o zi de căldură, în grădina publică din Brăila, pe marginea Dunării: De căldura zdrobitoare, Care stă să ne omoare, Singur domnul Nicu scapă, Fiindcă dânsul... doarme-n apă! IV Aceluiași căpitan, care ironiza pe magistrații ce se întorceau de la o înmormântare oficială. El, de altfel, se bucura de o reputație acvatică câștigată... la vechime. După o bătrână ce-a murit Am fost la cimitir, cernit; Și Nicu-n veci palavragiu Mi-a spus că sunt pomanagiu. Pe dânsul însă pașii-l poartă De șapte ori pe săptămână, Ca pe noi azi la o bătrână, Bătrână vie, dar nu
Cincinat Pavelescu - Unui poet miop
... Cincinat Pavelescu - Unui poet miop Unui poet miop de Cincinat Pavelescu Vezi pe-acel domn
Cincinat Pavelescu - Unui scriitor anemic
... Cincinat Pavelescu - Unui scriitor anemic Unui scriitor anemic de Cincinat Pavelescu Certificat în genul catraminei Am suferit, iubite domn
Cincinat Pavelescu - Vaida și Maniu
Cincinat Pavelescu - Vaida şi Maniu Vaida și Maniu de Cincinat Pavelescu Că domnii Vaida și Maniu Se dușmănesc, ce vă mirați! Și Cain-a omorât pe Abel! Și erau
Constantin Negruzzi - Epitaful vornicului Alexandru Dimitrie Sturza
Constantin Negruzzi - Epitaful vornicului Alexandru Dimitrie Sturza Epitaful vornicului Alexandru Dimitrie Sturza de Constantin Negruzzi Nemernice străine, dacă cumva vei trece Pe lâng-această mută și tristă peatră răce Oprește-te și pleacă privirea spre pământ; Căci într-acest mult jalnic, întunecos mormânt, Cununa României, de moarte secerată, E pentru vecinicie aice îngropată! Patriotism, blândeță, amor religios, Tot ce în lumea asta e mare și frumos, Cu Alexandru Sturza în groapă stau închise... Așa ne arată Domnul că toate-s numai vise; C-un om nu ia cu sine, când se priface-n lut, Decât recunoștința binelui ce au făcut. Ferice însă acela ce las o mângăiere În inimi sfâșiete de jale și durere; Un nume scump și dulce vrednicii lui soții, Și pilde de virtute iubiților săi
Constantin Negruzzi - Inscripții
Constantin Negruzzi - Inscripţii Inscripții de Constantin Negruzzi În acest lăcaș de pace unde Domnul se mărește, Omul întăi se botează, când se naște pe pământ, Ș-apoi cu a lui soție vine de se însoțește, În sfârșit aicea află liniștire în mormânt. Nașterea, viața, moartea, sufleteasca mântuire, În acest loc se adună și d-amarul lumii greu Omul scapă când se duce ca să-și iaie răsplătire De la dreapta îndurare a bunului Dumnezeu. Eu nu am fost ca alții, de-aceea în suferință Am petrecut și-n lipsa plăcerilor lumești, Dar cugetul îmi spune că n-oi avea căință C-am fost și eu unealtă la rele
Constantin Stamati-Ciurea - Către N. Rădulescu-Niger
Constantin Stamati-Ciurea - Către N. Rădulescu-Niger Către N. Rădulescu-Niger de Constantin Stamati-Ciurea Domnule Rădulescu-Niger! Neavând onoarea de a Vă cunoaște în persoană și neștiindu-Vă adresa, îmi iau permisiunea de a Vă spune prin „Gazeta BuÂcovinei“ părerea asupra lucrărilor literare ale D-voastre, cele trei volume Rustice , pe care le-am citit cu mare plăcere. Am rămas uimit de însemnatul talent ce aveți a păstra limba în toată naiviÂtatea și neprihănirea ei. Deci altă comparație nu-mi vine a Vă face, decât să Vă numesc un BĂ©ranger1 român. Admirabilă este dibăcia cu care puneți în ritmuri gusturile, ospețele, șăgile și toate naivitățile însușirilor țăranului român, fiind scrierile caracteristice și fiziologice. Dară chestia este a limbii, chestie foarte însemnată în privința reformei filologilor români moderni, care țintesc să curețe idioÂmul de vechile cuvinte ca de o rugină, dându-i lustrul unei limbi civilizate. Vă întreb însă: o veche monedă nu va pierde valoarea sa neprețuită, atunci când ea va fi curățită și din nou poleită? Să nu uităm că națiunea noastră tocmai în antichitatea sa are preponderență asupra altor națiuni ...