Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru CA INUL

 Rezultatele 511 - 520 din aproximativ 3430 pentru CA INUL.

Vasile Alecsandri - Iorgu de la Sadagura

... blană și căciulă brumărie. Scenele pe petrec în Moldova. Actul I se petrece la moșia pitarului Enachi Damian. GÂNGU, de 50 ani, poartă asemene costum ca pitarul Damian. PRIETENII, de deosebite vârste, sunt îmbrăcați ca boierii provinciali. KIULAFOGLU, de 45 ani, poartă ochelari, cravată albă, jiletcă galbenă, surtuc lung și fes roșu mare pe cap. ZOIȚA, de 22 ani, este ... gugule! bine zicea răposatul dascălul Ieni, Dumnezeu să-l ierte, c-ai s-agjungi om mare!. Să deie Domnul, fătul meu, să mi te-nalți ca ciocârlia, și cu tine să-ți înalți și neamul!... Să deie Domnul s-ajungi și ispravnic, pentru ca să faci stare mare!... Dar ce stau eu ca să vorbesc singur ca un nebun, când am o grămadă de trebi?. Astăzi dau masă mare prietenilor de buna venire a lui Iorgu... Am poruncit să-i ... cu găluștele, și curechi cu rață, și mămăliguță... că știu că-i plăcea pân’a nu se porni, și le-o fi dorind ca niște zaharicale, dragul moșului!... Am adus înadins pe Barbu de la Iași, ca

 

Mihail Kogălniceanu - Dorințele partidei naționale în Moldova

... întemeiate pe principiile Organicescului Reglement, iscălită de mai multe sute de persoane din toate clasele sociale ale Moldovei, fu tratată de către domul Mihail Sturdza ca o rebelie manifestă si zugrăvită înaintea Puterilor ca o crimă contra driturilor lor. Crudele și nelegiuitele pedepse, săvârșite fără nici o judecată asupra multora din iscălitorii acestei nevinovate petiții, au revoltat toate inimile ... Mulți erau încă cu lacrimile pe obraz, mai mulți încă în patul durerilor sau de abia convalescenți, când se văzură loviți de liste de proscripții, ca în timpurile lui Marius și ale lui Sylla. Unii sunt sub pază opriți pe la moșiile lor, alții urmăriți din loc în loc ca niște făcători de rele, spre a fi închiși prin mănăstiri, sau aruncați peste hotar, toate aceste fără cea mai mică cercetare, fără cea ... unanimitate, moldovenii nu sunt rebeli, nu se pun în luptă cu nimeni. Ei sunt prea slabi spre a lovi driturile altora; dar cer ca și driturile lor să fie respectate, dacă este ca dreptatea , iar nu puterea să prezideze la soarta lor. Înainte dar de toate, moldovenii protestă despre nestrămutata lor hotărâre de a nu lovi ...

 

George Topîrceanu - A. Mirea: Caleidoscop

... Dar, gata să-mi găsesc mormîntul În vreun sistem de constelații, Am revenit zburînd prin spații, Căci nu disprețuiam Pămîntul. (De-ați fi în cer ca mine voi V-ați minuna întotdeauna Cum globul ăsta de noroi Se vede luminos ca Luna...) Și-aveam de gînd — ca un simbol De milenară simpatie — Cu cel din urmă-al meu ocol Să ne unim pe veșnicie Într-un fantastic carambol. Și măritându-i ... cînd văzui ce... porcărie (Să-mi ierți cuvântul) ați făcut, Cât sânge-a curs din neghiobie Pe bietul vostru glob de lut, — Ca spaimă, la perihelie Din zborul meu m-am abătut Și nimbul clar și trena lungă Ca o eșarfă de lumină Mi le-am ferit să nu le-ajungă Vreun strop întunecos de tină. De-atunci, iubitul meu, îmi vine De supărare ... S-abat asupra frumuseții tale Și toate-i fac erotice ovații. Ce fericit e soțul dumitale! El în antracte stă de conversații... De-aș fi, ca el, stăpân pe-atâtea grații, Eu aș pleca la cele trei semnale. Mă-întorc, frumoasa mea necunoscută, Și ochii mei din umbră te salută De ...

 

George Topîrceanu - Eminescu și epigonii lui

... pot, mă simt că am secat moralicește și că mi-ar trebui un lung repaos, ca să-mi vin în fire. Și cu toate astea, ca lucrătorii cei de rând din fabrici, un asemenea repaos nu-l pot avea nicăieri și la nimeni. Sunt strivit, nu mă mai regăsesc și nu ... i-a lovit întotdeauna în chip neplăcut. Mai întâi, ea nu e tocmai potrivită cu admirația virilă pe care o datorăm unui om ca Eminescu. Cu prilejul ei avem neplăcerea ca, fără voia noastră, să ne aducem aminte de împerecherea, cam comică, a veșnicului „Jeanot avec sa Jannetteâ€�. Și apoi, din scrisorile poetului ... dl Maiorescu când spunea că pe Eminescu o femeie cu greu l-ar fi putut prinde și reține în mrejele ei mai multă vreme... Și, ca să fim drepți, Eminescu a avut mai multe, așa-numite, cu un termen drăgălaș, muze. Se știe acum că unele din cele mai ... în înțelesul inaccesibil gloatei, n-a avut nici un atom de cabotin în ființa lui. El niciodată nu a comis indiscrețiuni, ca ...

 

George Topîrceanu - Infernul

... spinare. O lebădă și câteva maimuțe Înconjurau dihania neroadă, Ce se lăsase moale pe lăbuțe. Cu gingiile neputând să roadă Un beefsteak crud și tare ca de piatră, El sta sugând din propria lui coadă. — Acest cățel ce toată ziua latră, Rosti Maestrul cu-a lui voce tristă ... oprit pe creștetul colinei, Înfricoșat de-această amenințare, Și, neclintită-n tremurul luminii, Statura lui s-a proiectat pe zare, Încovoiată, lungă, amărâtă, Ca un fantastic semn de întrebare... Văzui apoi o namilă urâtă, Un fel de baci cu sarica sub glugă, Ce sta deoparte sprijinit în bâtă. De ... i gravitează, Mânat de-o oarbă forță centrifugă. O clipă se oprea și, cu emfază, țintea-n pământ căutătura-i proastă, Apoi din nou pornea ca o sfârlează. Acest Zoil, cu proza lui nefastă, A pângărit de două ori pe lună A Venerei stea limpede și castă ... suav ca un reflex de lună... O blondă apariție-ntristată Plutea spre noi din umeda genune... Și-n întuneric, albu-i trup de fată, Îngenuncheat ca pentru rugăciune Și luminos și fin ca

 

Ioan Slavici - Robia modernă

... lasă dar te lĂ©gă cu hipotecă de îÄ­ rămâi rob pe tĂ³tă viața și munceșci numaÄ­ pentru dînsul. Luând informațiunÄ­, m’am încredințat, ca ceÄ­ treÄ­ tovarăși legaseră ast-fel pe toțÄ­ săteniÄ­ maÄ­ nevoiașÄ­. Termenele de plată eraÅ­ puse în Ianuarie pentru-ca până pe timpul secerișuluÄ­ creditoriÄ­ să pĂ³tă avea titlul executoriÅ­, și eÄ­ nu ținĂ©u să fie achitațÄ­ în banÄ­, ci Ă³meni generoșÄ ... curețe pomiÄ­ de omiz Ä­, de insecte, de păduchÄ­, de rugină, de muschÄ­ și de burețÄ­, Ă³meniÄ­ de stat trebue și eÄ­ să privegheze, ca ceÄ­ ce nu sînt în stare să trăiască din rĂ³dele proprieÄ­ muncÄ­ să nu pĂ³tă trăi sugând măduva din Ă³sele celor harnicÄ ... statul ungar. NoÄ­ RomâniÄ­, care vedem cele ce se petrec în Ungaria, ar trebui să fim lipsițÄ­ de orÄ­ și ce simțământ de conservare pentru ca să ne împăcăm cu gîndul, că și la noÄ­ se va face vre-odată ceea-ce s’a făcut în Ungaria, în Galiția ... noÄ­ iubirea nĂ³stră de Ă³meni o dovedim când le z icem Evreilor: Din z i în z i tot maÄ­ mult vom stăruÄ­, ...

 

Mihai Eminescu - Diamantul Nordului

... amorțite Flori roși de jeratic frumos încâlcite, Rubine, smaranduri, astfel presărate, Sălbatec-o face la față s-arate... Și ochi de-un albastru, bogat întuneric, Ca basme păgâne, de-iubire himeric, Lucesc sub o frunte curată ca ceara ­ Zâmbirea-i îmbată ca nopțile, vara. Pe codri-nfioară a ei frumusețe Și apele fulger cu undele crețe; Se pare că-nvie a basmelor vremuri ... pe capuri hâite. Vin regii de Nord cu oștiri să se plimbe, Cu chipuri ciuntite și umere strâmbe Și toată strigarea, vuirea, sunarea E surdă ca ceriul, e moartă ca marea. În domele largi, prin palate deșarte Răsună doar vântul... ca glasuri ­ departe. Și spiritul morții eterne-n ruine Își mișcă imperiul fără de fine. Orașul pe ape-i al zeilor nordici, Cu strade de ... repede... O prinde... prin farmec în jur se-nsenină, El vede lungi râuri, câmpii în lumină, Grădina din țara-i, cu lacu-i, castelu-i Ca-n vis, ca aievea i se arăta lui. Ce stai cu sfială, ce nu te apropii, N-auzi cum pe frunze alunecă stropii, Ș-aleele scutur de rouă ... ...

 

Mihai Eminescu - Diamantul Nordului (Capriccio)

... amorțite Flori roși de jeratic frumos încâlcite, Rubine, smaranduri, astfel presărate, Sălbatec-o face la față s-arate... Și ochi de-un albastru, bogat întuneric, Ca basme păgâne, de-iubire himeric, Lucesc sub o frunte curată ca ceara ­ Zâmbirea-i îmbată ca nopțile, vara. Pe codri-nfioară a ei frumusețe Și apele fulger cu undele crețe; Se pare că-nvie a basmelor vremuri ... pe capuri hâite. Vin regii de Nord cu oștiri să se plimbe, Cu chipuri ciuntite și umere strâmbe Și toată strigarea, vuirea, sunarea E surdă ca ceriul, e moartă ca marea. În domele largi, prin palate deșarte Răsună doar vântul... ca glasuri ­ departe. Și spiritul morții eterne-n ruine Își mișcă imperiul fără de fine. Orașul pe ape-i al zeilor nordici, Cu strade de ... repede... O prinde... prin farmec în jur se-nsenină, El vede lungi râuri, câmpii în lumină, Grădina din țara-i, cu lacu-i, castelu-i Ca-n vis, ca aievea i se arăta lui. Ce stai cu sfială, ce nu te apropii, N-auzi cum pe frunze alunecă stropii, Ș-aleele scutur de rouă ... ...

 

Paul Zarifopol - Artă și virtuozitate

... românească din lupta care s-a dus, între mijlocul veacului XIX și al celui următor, contra unor materiale și dogme literare istovite milenar. Ca să vedem puțin minuțiile în lucrarea unui virtuoz: tema e luna e mare ca o pată roșie, e pată de sânge, uriașă boabă de mărgean, o hârcă de mort pe o pernă de catifea aurie, luna e un solz ... amănunte, cum, de exemplu, în acest pitoresc strict, apare, pe alocuri schimbare bruscă de acord, metafora cu farmecul ei de apropieri subtil senzuale în sonorități ca și în icoana vizuală (Ploaia țese țeapăn argint și mătase) și, numaidecât, întoarcerea la impresia directă (Ploaia răpăie pe spinări aplecate. / Pătrunde prin saci și ... sat), în Poveștile necuviincioase și în Întunecatele din volumul, aproape de negăsit acum: Din paharul cu otravă. * * * E o virtuozitate care face ce vrea. Și ca alții, cum se poate vedea în perfecta aplicație tradiționalistă din primele bucăți în Lângă pământ. Maniu se joacă de-a Alecsandri, sau chiar ... unde). Dar, iată, independent de orice joc în felul altora: încântarea prin neașteptat schimb de tonalitate, tempo și figură ritmică în Salomeea Iese luna argintie

 

Ion Creangă - Ivan Turbincă

... ațipească, deodată se aud prin casă o mulțime de glasuri, care de care mai urâcioase: unele miorlăiau ca mâța, altele covițau ca porcul, unele orăcăiau ca broasca, altele mornăiau ca ursul, mă rog, fel de fel de glasuri schimonosite se auzeau, de nu se mai știa ce mama dracului să fie acolo! Ivan, atunci, se ... pe de alta nu mai știa ce să facă de bucurie; căci multe sărindare mai dăduse el până atunci pe la popi, în toate părțile, ca să-i poată izgoni dracii de la casă, și nici că fusese chip. Dar se vede că pân acum le-a fost și ... leagă la un loc, tot câte două-trei, după cum își știa meșteșugul. Dar, până la vremea asta, se adunase împrejurul lui Ivan tot satul, ca să vadă de patima dracilor. Căci lucru de mirare era acesta, nu șagă! Atunci Ivan dezleagă turbinca în fața tuturor, numai cât poate să încapă ... înveți tu de altădată a mai bântui oamenii. Sărsăilă spurcat ce ești! Și apoi, dându-i drumul, "na!" fuge și Scaraoschi după ceilalți, ca ...

 

Nicolae Gane - Ciubucul logofătului Manole Buhuș

... piedici când dorul o atrage. Deși știa un pic de franțuzească cât să nu moară de foame între franțuzi, își angajă totuși un tălmaci franțuz ca tovarăș care să-l călăuzească în lunga călătorie. A pus vreo zece zile logofeteasa ca să-i pregătească cele trebuitoare pentru drum. Când însă crezu el că toate erau acum prevăzute și puse la geamandan, încât nu avea decât să ... felegian anume pentru cafea cum și trei ocale de tutun turcesc, iar ciubucul cel de iasomie cu imamea de chihlimbar îl luă boierul în mână ca să-i slujească și de baston. — Când n-oi pufăi dintr-însul, m-oi apăra cu el de câini, zicea conul Manole glumind. Vai ... a Bucovinei, căci drumul era lung până la Cracovia unde începea calea ferată spre Viena. În fiecare zi el făcea câte două popasuri, se îngrijea ca poștalionii să fie hrăniți și adăpați la vreme și noaptea se odihnea la otelurile ce întâlnea în cale. Câte zile a mers el ... nu admitea alt mijloc creștinesc de locomoțiune decât acel apucat de la părinți. Eu nu-mi dau poștalionii mei pe toate mașinele lor care suflă ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>