Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru UNUI CUȚIT
Rezultatele 51 - 60 din aproximativ 120 pentru UNUI CUȚIT.
... fecioare, lângă dânsa încimpite, Privea sub țărmuri noianul de groază încremenite! Atunci Safo, luând lira, sună în ea cu putere Și cântă aceste versuri cu un glas plin de durere: “O, grozave țărmuri, o, noian cumplit! Iată, făr’ de frică aici acum șez, Căci eu Afroditei vreau să m-oferez ... S-arunce discul departe, și să puie sub picioare Pe luptătorii aceia ce cu dânsul se punea. Și cu câtă mulțumire îl priveam încălecat Pe un cal de al Eladei, fugar întocmai ca vântul, Zburând el mai înainte la hotarul însemnat, Și de-acolo cu cunună și cu pompă întorcându-l ... Și vrând să m-arunc în mare, el vine să mă propească... Ah, vine! mă cheamă! și mă mântuiește, Oh, îi aud glasul!... ascultați, fecioare! Un zgomot departe aud că vuiește, Parcă despre Lesbos alergând îmi pare. Priviți, o, fecioare! pe Faun zăresc, Din munte la vale parcă se pogoară, Întinzându ...
... fecioare, lângă dânsa încimpite, Privea sub țărmuri noianul de groază încremenite! Atunci Safo, luând lira, sună în ea cu putere Și cântă aceste versuri cu un glas plin de durere: “O, grozave țărmuri, o, noian cumplit! Iată, făr’ de frică aici acum șez, Căci eu Afroditei vreau să m-oferez ... S-arunce discul departe, și să puie sub picioare Pe luptătorii aceia ce cu dânsul se punea. Și cu câtă mulțumire îl priveam încălecat Pe un cal de al Eladei, fugar întocmai ca vântul, Zburând el mai înainte la hotarul însemnat, Și de-acolo cu cunună și cu pompă întorcându-l ... Și vrând să m-arunc în mare, el vine să mă propească... Ah, vine! mă cheamă! și mă mântuiește, Oh, îi aud glasul!... ascultați, fecioare! Un zgomot departe aud că vuiește, Parcă despre Lesbos alergând îmi pare. Priviți, o, fecioare! pe Faun zăresc, Din munte la vale parcă se pogoară, Întinzându ...
... că se vor mai întâlni; iară când basmalele vor fi rupte în mijloc, să se știe că unul din ei este pierit". Mai înfipse și un cuțit în pământ și ziseră: "Acela din noi, care s-ar întoarce mai întâi și va găsi cuțitul ruginit să nu mai aștepte pe cellalt, fiindcă ... scoase tocmai la casele zmeilor, așezate unde-și înțărcase dracul copiii. Dacă ajunse aici, Greuceanu se dete de trei ori peste cap și se făcu un porumbel. Vezi că el ascultase năzdrăvăniile ce-l învățase Faurul-pământului. Făcându-se porumbel, Greuceanu zbură și se puse pe un pom care era tocmai în fața caselor. Atunci, ieșind fata de zmeu cea mare și, uitându-se, se întoarse repede și chemă pe mumă-sa ... s-a mai văzut. Și se luptară, și se luptară, până ce ajunse vremea la nămiezi, și osteniră. Atunci trecu pe dasupra lor un corb carele se legăna prin văzduh și căuta la lupta lor. Și văzându-l, zmeul îi zise: - Corbule, corbule, pasăre cernită, adu-mi tu mie ... cioc de apă și-ți voi da de mâncare un ...
Constantin Negruzzi - Aprodul Purice (Negruzzi)
... osteneală și de trudă a căzut jos leșinat, Iar calul său lângă dânsul răsuflarea ș-a și dat. De îndată pârcălabul un minut n-a zăbovit Și un curier în pripă la Ștefan a răpezit; Iar satelor de pe mărgini, porunci se găti Cu săcuri, topoare, coase, cu ce vor putea ... nici au gândit; Deci îndată poruncește să-i afle pre cineva Prin colibe, prin bordeie, ca să-l poată întreba. Iată că îmblând haiducii piste un moșneag au dat, Gârbovit de bătrâneță, într-un toiag răzămat; A sa barbă ca zăpada, a lui plete argintii, Fața lui cea cuvioasă, ochii săi măreți și vii Îl ... a fost învins mâna sa. Unul c-o sabie-întoarsă, c-un capot roș înfirat Și haine înaurite, este turcește-mbrăcat; Altul încalecă iarăși un cal de Don căzacesc, Poartă o suliță lungă și un hanger calmucesc; Îmbrăcat c-un ceapchin verde, și blănit tot cu samur, Un tânăr se herețește p-un sârep armăsar sur; Chingile, șeaua lui, frâul, ferecate cu argint Arata cum că luate de la vrun mare leah sunt. Pe a altuia ...
Ion Luca Caragiale - Nevoile obștii și așa numitele "Casa Noastră"...
... geografică a marelui bărbat de Stat. Oricum ar fi fost însă, nu s'ar putea dovedi mai la urmă decât că ilustrul cancelar era un înalt spirit politic, un subtil diplomat, care pătrundea până'n fundul intereselor monarhiei centrale. El a înțeles câtă nevoie are aceasta, în valea Dunării inferioare, de un ... și mulțumiți, niște cetățeni fără mâhnire și deci devotați fără rezervă Statului ungar... Munificența guvernului nostru este de ajuns pentru o învoire în deosebi cu un individ sau cu mai mulți, cu o ceată, cu două sau mai multe; puteți dar conta pe aceea... Dar... despre o împăcare, cum îi trebue ... ne iertați: nu vă credem autorizați a trata. Tentative ca a d-voastră de astăzi nu ne aduc în cauză decît un mic folos trecător, dacă și aceasta se poate numi folos - temporizarea prin obosirea opiniei publice și prin amânarea speranțelor... Chestiunea însă, de a cărei ... netalentat în felurite exerciții de lux, în aptitudini la artele frumoase sau la sporturi de gentry; nu e vorba de a alege între un om înzestrat numai cu bun sens și un băiat plin de spirit; între un prea demodat și un
Mihail Kogălniceanu - Soir%C3%A9es dansantes (Adunări dănțuitoare)
... întoarce. Câteodată iarăși zic o vorbă, două la femeile cele bătrâne, și ele mă împacă câteodată și cu cele tinere. În altele, sunt făcut dintr-un aluat destul de nemulțumitor și puțin însușit spre a face din mine un om căruia-i zicem că este plăcut . Plăcut? Ce însemnează acest cuvânt? Un om plăcut, pentru multe femei, este acela care într-un bal joacă totdeauna și nu se odihnește niciodată, jucând deopotrivă cu toate, cu cele frumoase și cu cele urâte, bun, tânăr și de treabă, care ... posmag. Trebuie să-l vezi pe bietul băiet când își scoate mănușile și-și întinde tremurânda mână pe tabla și, când a luat un posmag fără să răstoarne tablalele, cum se trage înapoi în grămadă, ca un câine ce fuge cu un ciolan în gură. Iată pofta de mâncare a unui cavaler. Cavalerii ce nu sunt oșteni, care obicinuit se aud de departe, din pricina ... figuri de țuțuience a cărora rumeneală, pară de foc, în mijlocul unor fete tinere și frumușele, samănă cu o floare de mac într-un ...
... doborând cu gândul toți hoții la pământ. O! numai să vie Bujor, ziceam în mintea mea, și va vedea el! Apoi, după planul lui Aluiță, un om fu așezat în clopotnița bisericii ce era aproape de poarta curței, cu poruncă că, îndată ce va zări hoții în depărtare, să tragă clopotele ... pentru a pune stavilă hoților, mai ales când aceștia aveau să vie ziua mare, cu pieptul deschis, în urma unei scrisori prevestitoare. Câte un pahar de rachiu fu împărțit la fiecare străjer și, mulțumită îmbărbătărilor necontenite a lui Aliuță, ei se țineau bine la posturile lor. Două ... puțin după aceea, numără treisprezece inși călări care se iviră pe muche, unul câte unul, și se coborau acum pe drumul ce duce la curte. Un fior trecu prin inimile tuturor. — Copii, țineți-vă bine, strigă Aluiță străjerilor ce se frământau de neastâmpăr. Allah e cu noi! Mulți erau acum ... câteva minute, puturăm vedea și noi, cei din ogradă, cum se coborau haiducii la pas, liniștit, cântând, parcă veneau la masă mare. Ei se opriră un moment dinaintea crâșmei unde Bujor îi cinsti cu câte un ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Viforul
... BIVEL-LOGOFĂTUL ISAC BIVEL-POSTELNICUL LUCA CÂRJE BIVEL-VISTIERNICUL SIMA CĂTĂLIN TOADER NICHITA COPIII LUI ARBORE MOGÂRDICI ȚUGULEA MOGHILĂ DOAMNA TANA OANA CONTELE IRMSKY NICULINA UN COPIL DE CASĂ UN UNGUR UN VÂNĂTOR UN ARMAȘ Copii de casă, aprozi, vânători, bătăiași Cuprins 1 Actul I 1.1 Scena I 1.2 Scena II 1.3 Scena III 1.4 ... bine se stăpânește! De bate câmpii, toți zic: Ce sus s-a ridicat! De se mânie, ca fiara sălbatică, toți zic: E ca un râu prăvălit din munte! Eu avui norrcul să fi fost fata lui Neagoe Basarab... Cum înșiri mărgăritarele pe un fir alb de mătase, așa curgeau vorbele lui: vorba și învățătura... Și acum nenorocul s-auz pe domnul meu ca pe Ignatie robul, robul meu ... în jos... Oană... (Îi întinde mâna. Oana o sărută.) OANA (încet): Neamul Mușatinilor a fost bun... De ce supărași pe doamna? ȘTEFĂNIȚĂ: Eh! UN COPIL DE CASĂ: Doamnă, la masă. DOAMNA TANA (lui Ștefăniță): Vii? ȘTEFĂNIȚĂ: Omul nu trăiește numai cu mâncarea... DOAMNA TANA: După masă, vii? ȘTEFĂNIȚĂ: Mâine ... ...
... DRAGOMIR: Dumnezeu... ( pauză. ) Mă, Gheorghe, tu cam știi legile... GHEORGHE: Așa ș-așa... ( Anca intră și se oprește în ușe. ) DRAGOMIR: Nu-i așa că un om care a făcut o faptă... un omor... nu-i așa că dacă vine singur peste zece ani și se mărturisește, nu mai are nici o pedeapsă?... GHEORGHE: Cât e nu știu ... dacă trece ala, s-a isprăvit... ANCA (care a ascultat din pragul ușii, coboară; e plânsă): Cum adică? La zece ani un ucigaș poate veni să spuie singur ce-a făcut și lumea îl lasă în pace. DRAGOMIR: Așa e legea... ANCA: Bună lege, zău ... Dumitru; pe îl auz când vorbește ea, când mă uit la ea, îl văz pe el... Eu trăiesc în casă, mănânc la masă, dorm la un loc cu stafia lui... Așa! Asta n-o să mai meargă mult! ( Anca intră din fund încetinel, se oprește în ușă și ascultă ; Gheorghe o ... mine?... Ce ai cu mine? Lasă-mă în pace pe mine cu Dumitru al tău! ( o împinge de mână și suie ; ea vrea să facă un
Vasile Alecsandri - Suvenire din Italia. Buchetiera de la Florența
... zilele, de dimineață pân-în seară, prin deosebitele părți ale orașului, spre a vedea nenumăratele minuni cuprinse în sânul său; la tot pasul un nou lucru vrednic de laudă se arăta ochilor mei și îmi insufla un sfânt respect pentru maeștrii nemuritori care au înzestrat patria lor cu atâtea podoabe ce fac mirarea călătorilor. Când a da Dumnezeu (ziceam în ... de nu era vrun tablou al lui Andrea del Sarto, c[...]n toate figurile lucrate de acest vestit artist însemnasem umbrele acele dulci întinse ca un văl transparent asupra ochilor. Însă care fu mirarea mea, când citii în josul icoanei un nume al unui prieten al meu ce-l cunoscusem la Paris, V***. ,,El oare să fie? (gândeam în mine) tânărul italian cu care am petrecut ... în capitala Franței?" Un suspin greu și înădușit ce auzii în colțul capelei unde mă aflam mă făcu să-mi întorc iute capul și văzui un om îngenuncheat lângă mine, care părea a fi într-o meditație dureroasă. Curiozitatea mă împinse să fac vro două pasuri spre el; atunci ... din meditarea lui și, plin de tristețe pentru starea prietenului meu, mă hotărâi a-i da pace și deschisei gazeta Curierul francez. Deodată ...
... în când treceai pe lângă vro fereastră cu perdelele roșii, unde în semiîntuneric se zărea câte o femeie... Pe ici, pe colea vedeam pe câte-un romanțios ce trecea fluierând sau câte-un om beat, care-ndată ce chiuia răgușit lângă ferestrele prostituțiunii, femeia spoită ce sta în sticlă aprindea un chibrit spre a-și arăta fața sa unsă din gros și sânul său veșted și gol — poate ultimul mijloc de-a ... ateu, unul din acei îngeri căzuți, un Satan, nu cum și-l închipuiesc pictorii: zbârcit, hidos, urâcios, ci un Satan frumos, de-o frumusețe strălucită, un Satan mândru de cădere, pe-a cărui frunte Dumnezeu a scris geniul, și iadul îndărătnicia, un Satan dumnezeiesc care, trezit în cer, a sorbit din lumina cea mai sântă, și-a îmbătat ochii cu idealele cele mai ... pe care le lăeî dă nefericita lor patrie, ei ar fi emigrat de mult... cu toții! Pre legea mea, urmai, ștergându-mi sudoarea, arată-mi un om care să scrie romanul Mizeriilor acestei generațiuni, și acel om va cădea ca o bombă în mijlocul pustiitei noastre inteligențe, va fi un ...