Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru TRAGE FOLOASE (DIN, DUPĂ)
Rezultatele 51 - 60 din aproximativ 162 pentru TRAGE FOLOASE (DIN, DUPĂ).
Ioan Slavici - Semitismul (1908)
... ea semitică, nu poate să fie dănuitoare, și e desființată de Cir, care întemeiază prima stăpânire universală ariană, o împărăție ce să întinde în cele din urmă din Asia centrală până în Sahara și din pustiurile Arabiei până la Dunăre. Rostul organic al acestei stăpâniri e înnăbușirea spiritului semitic, care duce la lupte necurmate și prin desfrâu la ruină, și ... desfrâu: așa țineau ei să se bucure de puțina viață ce le mai rămăneĂ , căci în gândul lor omul SE naște, ca să aibă parte din plăcerile viețuiri și ei făceau din convingerea ceeace alții fac din slăbiciune. Pretutindeni bogățiile îngrămădite împing spre desfrâu și spre miserie: ei îngrămădeau bogățiile în concurență cu fenicienii anume ca să se poată da desfrîului și ... provocat vre un răsboiu, și niciodată n'au supus pe cei învinși. Pe veciniilor și i-au făcut amici și în urmă soți și încurând după moartea lui Alexandru Machedon atât latinii, sabinii și etruscii, cât și grecii din Italia le erau soți. Puțin în urmă au prefăcut în provincie Sicilia, asupra căreia se certau grecii și cartaginenii, Gallia cisalpină, de unde era amenințată ... ...
Ion Luca Caragiale - Știe carte băiatu lui Papuca!...
... o dată ochii în sus, ca să reflecteze mai adânc, ca să-și reverse în spirit cine știe ce amintire, ce să vază!... O bârnă din tavan era mânjită... de o vacă, ori de un bou, ori de o mânzată, ori de un vițel!... în sfârșit, vârsta și sexul dobitocuiui care ... poate — după toată analiza și la ochi, și la nas — pricinuită de un patruped, un patruped neapărat ierbivor și un patruped ierbivor anume din speța bovină. “Aceasta este (gândi junele, izbit de ciudățenia fenomenului) ori o paradoxală minune, ori o minunată paradoxă!... Cum să umble boul, vaca, vițelul ... ani, onorat de cei mari, binecuvântat de cei mici, admirat de toată lumea. Cronicarii povestesc pe larg despre isprăvile și înaltele merite ale mărinimosului erou. Din parte-ne, credem că ajunge această scurtă notiță; nu avem loc aci să-i facem biografia; destul să arătăm că sir John Falstaff este și ... ca colegul său, Nastratin-fiul, cu ochii în tavan și nu i se revarsă în spirit altă amintire decât a berbantului de Falstaff din Suratele vesele de la Windsor, pentru că acesta a avut norocul ca dicționarul cel mai ieftin să nu-l treacă cu vederea. Dar ...
Ion Luca Caragiale - Congresul Cooperativ Român
... materia asta o cunosc, slava Domnului! nu mi-e rușine! Țara asta vrea profteționism — nu mai încape tocmeală! Eu sunt sincer, eu nu sunt din acei oratori de modă nouă, cum am văzut la jurnalele din urmă, ca să scot panglici pe nas. DOCTOR TOMA IONESSCU : Panglică? cu operație! DOCTOR CHIRIAC : Cezariană. D. PREȘEDINTE : Nu tăiați vorba oratorului, vă rog. D ... ne console [3] . D-sa sfârșește spunând că situațiile economice sunt totdeauna mobile. (Aplauze zgomotoase.) D. ALEXANDRIU , farmacist, ține un spici foarte corosiv: d-sa trage un praf adversarilor protecționismului. Blamează într-un mod drastic pe acei ce n-au în combinațiile lor acea curățenie caracteristică românului, și care vor să ... cuvântul? Ce am venitără să facem aici? gogoși? D. N. MÂNDREA , fabrica de cizme Filaret, cu tactul său obicinuit, zice puține cuvinte și, deși urmând după calapoadele vechi oratorice, reușește totuși să-i încalțe pe toți! (Zgomotul începe a se stinge, cu atât mai mult cu cât d. Capșa ... presei: A! asta e o infamie! Afară! Să iasă... afară! Directorul Comp. bar., în mijlocul fluierăturilor și huiduielilor, se încleștează la tribună strigând din ...
Ion Luca Caragiale - Abu-Hasan
... mai scumpe ; a mai adus și tarafuri de lăutari și cîntăreții cei mai vestiți ; și pe urmă, dănțuitoarele și dănțuitorii cei mai aleși din orașul Bagdad. Toate chefurile astea, din zi în zi mai costisitoare, l-au aruncat pe Abu-Hasan în cheltuieli atît de nemăsurate, încît n-a putut-o duce așa ... un singur musafir, pe care să-l ospăteze cumpătat, dar cuviincios. Pe urmă s-a jurat că acel musafir să nu fie localnic din Bagdad, ci un străin care ar fi picat chiar în ziua aceea, și pe care să-l poată trimite pe-aci încolo după ce l-a găzduit frumos o noapte. După cum pusese la cale, Abu-Hasan își îngrijea de dimineață să cumpere toate trebuincioase pentru cină, și pe seară mergea să se așeze lîngă podul ... rumeniți de jur împrejur. Altceva nimica; dar toate erau bine făcute. Abu-Hasan a stat la masă în fața musafirului; au mîncat amîndoi din toate pe tăcute și pe nebăute după obiciul locului. După ce au isprăvit de mîncare, mama lui Abu-Hasan a ridicat masa și le-a adus fel-de-fel de poame ...
Ion Luca Caragiale - Politică și cultură
... aptitudinile și apucăturile lor de rasă, după condițiile pământului lor și după energia cu care au putut conserva și apăra câștigurile lor de orice fel. Din mersul treptat al acestei dezvoltări au rezultat încet reformele politice, prefacerile relațiilor între statul cu așezăminte de formă fixată și societatea mergând mereu înainte. Între ... popor statornic, care-și are calitățile și defectele lui specifice, bunul lui simț, o istorie plină de suferințe, nevoi, simțiri și gândiri proprii. De ce, din straturile acestui popor, nu s-ar putea ivi din când în când unele inteligențe deosebite, cari să dea expresie monumentală acelor nevoi, simțiri și gândiri proprii? De ce, chiar din lumea de strânsură de așa diverse proveniențe, care mișună dasupra poporului, nu s-ar găsi arareori și individualități de o proveniență mai aleasă și mai ... noi: viața noastră publică nici nu are o altă arenă. Un cap'd'operă, un monument, presupunând că ele ar răsări așa ca prin minune din pământ, n-ar avea puterea să miște câtuși de puțin spiritul public, absorbit cu totul de rezultatul unor alegeri parțiale din ...
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Streteniia Domnului nostru Iisus Hristos
... pre sfânta Fecioară, care fecioară, ca alt ceriu gânditoriu, ține în brațile sale pre făcătoriul ceriului și al pământului, pre Fiiul său, carele iaste născut din Tatăl mai nainte decât luceafărul și-l aduce astăzi la bisĂ©rică, ca pre un cap ce iaste al bisĂ©ricii, să-l închine Domnului ... le de jos cu cĂ©le de sus. Duce poclon lucru curat, cela ce iaste numai însuși curat, ca să arate că s-au născut din maică curată și să arate și curățenie besĂ©ricii și al credinții. Duce acĂ©le 2 pasări ca să facă preoții jărtvă, arătând cu aceasta ... vrĂ©me. Ție mă închin, pre tine te rog ca celuia ce ești stăpânul vieții și al morții, tu mă slobozĂ©ște cu pace acum, din lumea aceasta și din trupul acest stricăcios, că te-am văzut cu ochii miei mântuitoriul mieu. SlobozĂ©ște-mă dintru această viață, să merg în iad, să spuiu de ... poruncă zice să nu pohtim verice lucru strein, iară noi luom tot, să nu aibă cu ce să hrăni. Și iată, dară, că nici una din cĂ©le zĂ©ce porunci nu ținem, nici facem. Iar de va socoti cineva
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Prolog
... așezat în Dacia, câți și mai câți bărbați, cu tot feliul de vărtuți strălucitori, am cunoaște doară acum, deacă să ar fi aflat între români, din vreme în vreme, bărbați care să fie scris viața lor și cu măestru condeiu împodobindu-le fapte și înălțându-i după vrednicie, să îi fie trimis strănepoților viitori. La lipsa unĂ²r ca acești autori, acum pre toate acele persoane luminate din căruntele veacuri, ceața uităciunii i-au acoperit. Puține raze a mărimii lor, cu care viețuind strălucea, au putut străbate la noi. Și unde ... acolĂ² voi s-aflu doară cuibul strămoșilor noștri și neamul nostru adevărat!... Căci auzisăm totdeuna, și deobște să zice cum că soiul nostru țigănesc să trage de la Eghipet și purcede din faraonii cei slăviți. Însă, iubite Pereo! în zădar fu toată cercarea mea, că nu aflai nici o urmă de adevărați strămoșii noștri, și mă încredințai ... au deschis ochii întru multe, iar mai vârtos pentru purcederea noastră, căci au fost născut și crescut acolo, de-unde ne-am desghinat noi, nefericiții. După cum spune el, noi suntem din ...
Alexei Mateevici - Toamna (Mateevici)
... și somnoroasă, ca și când cântau ei noaptea de toamnă. Și noaptea părea că ascultă această cântare în tristețea ei, în fâșâitul frunzelor, ce cad din copaci și se duc cu vântul ușor și plângător. Și după cântecele lor plângătoare, ca și vântul, iarăși porneau nebunaticele strigăte de veselie. Așa petreceau flăcăii pân-în zori. Dimineața răcoroasă îi deștepta pe oameni, și ... a odată! Știu că are parte, bietul băiat, de probozit. Du-te, Petriță, dragul mamei, și te culcă. Vezi că tatăl tău e zmuncit din botez. Petriță încet, pe cumpănite și bolmojind ceva nelămurit, o porni din harman. Moșu Dumitru îi aruncă din urmă o privire mânioasă și-i strigă: — Și piei din ochii mei, să nu te văd beat. * * Soarele scăpăta spre asfințit. Ziua de duminică era posomorâtă. Pe deasupra satului, în cerul cenușiu și nemărginit, umblau ... pe lângă ei, îi udă cu apă să fugă de ei nevoia în viața lor viitoare, așa precum dispare (se face nevăzută) apa. Mirele scoate din buzunar vreo câțiva bănuți de argint și-i aruncă în mijlocul băiețăraiei. Și multă vreme după ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a VII
... Ion Budai-Deleanu - Ţiganiada:Cântecul a VII Vlad pe-ascuns tabăra cercetează Turcească.-Arginean la minte-ș' vine, Apoi scapă cu mână vitează Din mijlocul oștilor păgâne; Vlad noaptea pe turci face năvală, Sân Mihai frânge-a Sătanei fală. Unde sunt vitejii cei din zile, Eroii cei cu vărtute rară, Carii-înlibovindu-să-în copile Călătoriea întins din țară-în țară Luptându-să cu lei și gligani, Curățind pământul de tirani, Ce nu răbda ca-asuprit să fie Cel mai slab de cătră ... Trimețind de-osăbi să cerceteze Unde-s oștile lui Vlad viteze. Așa făcând să precepu-în urmă Că vodă cu războiu nu să-îmbie, Ci din ascunsuri ieșind, o turmă După-alta-i pierde cu viclenie. Deci hotărî, ferind locuri strâmte, De-aci să nu mai meargă nainte, Ci întracelaș loc să tăbăreze, Păn' muntenii sâliți ... cătră dimineață Timpină pre-un țăran cu săcure Și purtând o prăjină pe brață: Amândoi tocma era să iasă Din pădurea cea nenărocoasă. Cât voinicul din dumbravă-afară Păși, iacă-începu-a-ș' vini-în sine; Mintea i să-însărinează iară, Toate i să par lucruri streine Văzându-să ...
Iancu Văcărescu - Primăvara amorului
... în pept, Și mirare mă coprinde, Eu atât, cum mai aștept! Biruirea mea în grabă A putut a mă slăbi; Dar din stare cât mai slabă Mai curând poci m-întări. Acum voi să se arate D-am putere eu sau nu, Ori sunt legile schimbate După ... cele-nsoțite Spre-a-nălța slavă l-Amor; Ne-nsoțite, despărțite, Spre-a jăli cel mai trist dor. Aurora se coboară Din brațele lui Titon Veselă și rumeoară Fără teamă de vrun zvon. P-a ei cale semănată De trandafiri vii la feți Vine, porți ... toți îi aurește Viața firei înnoind. Bășicuțele de roă Ce pe iarbă strălucesc Câmpului dau zmalturi nuoă, Florile l-înveselesc. De miroase îmmulțite Balsam viu din ele dând, Zefir dulci suflări trimite Ici și colo se jucând. Arătorul ce silește Boii săi cei grei la pas Cântând spune ce dorește Tare ... C-o aripă răzuesc Unda, ce-și torn pe trup rece, Recorite s-întăresc. Face fluturi mii să zboare, Cum va zefiraș ușor; Albini fac din floare-n floare Furtișag nestricător. Se înalță cu mândrie Soarele pre răsărit, Toate lui cu bucurie Pe loc închinări trimit. Prin armonie nespusă De acord ...
Victor Lazăr - Răsboiul pentru întregirea neamului românesc (1916 - 1919)
... NEAMULUI ROMÂNESC (1916 – 1919) Povestit de Victor Lazăr Cuprins 1 Introducere. 1.1 Suferințele Românilor de sub stăpânire străină. 1.2 Ajutorul fraților români din vechiul Regat. 1.3 Răsboiul cel mare. 2 Răsboiul României. 2.1 Luptele din Transilvania. 2.2 Luptele din Dobrogea. 2.3 Apărarea Carpaților. Retragerea pe frontul Moldovei. 2.4 Refacerea. Răsboiul din 1917. 2.5 Basarabia. Pacea dela București. 2.6 Românii din Ardeal (și Bucovina) și răsboiul. 3 Împlinirea întregirii neamului. 3.1 Dușmanii înfrânți pe frontul de Miazăzi și Apus. 3.2 România intră din nou în răsboiu. Bucovina. 3.3 Revoluția din Transilvania. Unirea. 3.4 Răsboiul cu Ungaria. 3.5 Pacea dela Versailles (lângă Paris). 4 Cuvânt de încheiere. 5 Note Răsboiul de desrobire pentru întregirea ... mândria îndreptățită de Român, ca doară-doară Românul va ajunge la convingerea, că el e născut să fie rob! Suferințele Românilor n'au încetat nici după încetarea iobăgiei în 1848, mai ales nu dela 1867 încoace, când Ardealul a ajuns sub cârmuirea guvernelor ungurești din BuÂdapesta. Acestea nu numai, că n'au înființat școale de stat, în cari să se învețe și roÂmânește ...