Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru ODINIOARĂ
Rezultatele 51 - 60 din aproximativ 261 pentru ODINIOARĂ.
Duiliu Zamfirescu - Culcate-s romanițe....
... Ușor se mișcă tânăra fecioară, Purtându-și trupul drept ca o făclie; Cu amforele vine de la vie Și vinde must, ca-n vremi de-odinioară. Copilă albă, vina ta să fie De te-o-ntâlni Polibus bunăoară: Cum mâinile-ți sunt prinse de ulcioară O să-ți sărute benghiul din ...
Duiliu Zamfirescu - O noapte în pădure
... vremuri Și plutești peste abisuri, Cum de luminezi și tremuri Fața gîndului de visuri? Raza ta, lucind ușoară, Pune-n mintea-mi fermecată Amintiri de-odinioară, Parc-am mai trăit odată. Unde, cînd, sub ce domnie? Pe ce văi de Himalaya? Cine-o crede? Cine-o știe Decît fața ta, bălaia ...
... nu mai era nicăieri. A fost groaznică cea dintâi noapte. Înăuntrul grajdului se făcu deodată parcă și mai întuneric. Ieslea era în față, odinioară o mai zărise, așa ca prin sită, și peste o clipă se șterse dinaintea ei. Deasupra capului era fereastra; ridică ochii și stete așa până ...
George Topîrceanu - În jurul unui divorț
... astfel va putea s-o dreagă, Dar la urma urmei, ca să-l deie gata, A-nceput să facă, ea, pe supărata. Că odinioară l-a iubit un pic, Dar nu-l cunoscuse chiar așa mojic... Și-ntorcând o clipă capul îndărăt, I-a strigat ...
George Topîrceanu - Balada munților
... a dura!... II Astfel, turmă după turmă Pleacă toamna de la stâni, De rămân pustii în urmă Munții singuri și bătrâni. Astăzi ca și-odinioară, Cât s-afundă-n vreme anii, Ei văzură cum coboară Pe cărări de plai ciobanii, Când pe soare, când pe ploaie, Vreme multă, fără număr ...
... la dânsa Și-mi răspunde: ,,Nu se poate!" ,,Toate-s vechi", a zis poetul... Chiar și cântecul acesta A mai fost, odinioară
George Topîrceanu - Clipe de zbucium
... Se pierd în noaptea ochilor tăi triști! Eu chem osânda care mă omoară, — Sălbatic vântul patimii să bată, — Eu cer icoana ta de-odinioară, Pe care n-am văzut-o niciodată. O, cum aș vrea durerea să mi-o-nșele! Atâtea nopți pustii am adorat-o, I-am dat ...
George Topîrceanu - Demostene Botez: Prohod
... dus la groapă, morți, pe câteșicinci. După-aceea alții s-au pornit să moară, Care mai de care, câte doi pe ceas. Din locuitorii vii odinioară Nu se știe bine câți au mai rămas. Dar așa se-ntâmplă regulat când plouă, Moare ici o babă, dincolo un domn. Ceilalți îl îngroapă ...
George Topîrceanu - Deschiderea stagiunii. Săptămâna Caragiale
... Tipătescu trăiește și astăzi, tocmai pentru că are prea puțină viață personală. Că Pristanda a murit, tocmai pentru că a fost odinioară prea viu. Că un personagiu viu împărtășește și soarta noastră: moare. Să nu ne înșelăm însă. Pristanda a murit ca tip , dar trăiește ...
George Topîrceanu - O. Goga: Vade retro...
... vremi, odată, A mele stihuri de aramă Cu proza ta cea nesărată. Iscoditor, cu ochii tulburi, Bicisnic făcător de rele, Te-ai agățat odinioară De haina strălucirii mele. Și te-am răbdat să-mi stai alături Și nime n-a putut să știe Amarul ce l-am ...
George Topîrceanu - Paragini...
... Paragini... Paragini... de George Topîrceanu Pe-aici, A fost pământul binecuvântat De trei vlădici Și de-un mitropolit primat. A fost odinioară și-un castel Cu brâu multicolor de portolac. Și-n fundul parcului, un lac Cu nuferi de argint pe luciu de oțel. A fost ...