Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru FACE SĂ ÎNDRĂGEASCĂ

 Rezultatele 51 - 54 din aproximativ 54 pentru FACE SĂ ÎNDRĂGEASCĂ.

Vasile Alecsandri - Despot Vodă

... pe cărare La deal... îi vezi? JUMĂTATE Văd... Iată-i ajunși sub dâmbul mare... Țin sfat și iarăși pleacă... Or fi niscai fugari Ce vor treacă-n țară. LIMBĂ-DULCE Ce-or fi, maghiari, tătari, -i prindem. JUMĂTATE Dar, -i prindem, căci noi suntem de pază Aici, la pragul țării... Feri, măi, nu te vază. LIMBĂ-DULCE Știi ce? Hai de pe culme pe ei ne-aruncăm. JUMĂTATE Ba nu; la pândă-aice mai bine s-așteptăm. Vin’ cole, după stâncă. LIMBĂ-DULCE Ce pândă? Lupta-i dreaptă: Ei doi ... muma, piere gemând sub talpa lor. DESPOT Cu Vodă Lăpușneanul ei astăzi nu se-mpacă? LASKI Nu! n-ar putea nici dracul pe tron ca le placă. DESPOT Le trebuie, se vede, un domn căzut din cer? LASKI Ba mai degrabă-un... Despot cu brațul lung de fier, bată, apese pe dârza lor cerbice Și-n capul lor sămânța de vrajbă o strice... Și iată de ce, frate, primit-am bucuros Ca ajut avântu-ți de dor ambițios. Sunt leah; cu moldovenii în veci n-am împăcare, Tu cauți un tron, Despot?... eu caut răzbunare! (Dându-i

 

Mihai Eminescu - Memento mori

... mândre flori de aur, Alta unde cerci viața s-o-ntocmești, precum un faur Cearc-a da fierului aspru forma cugetării reci. Las- dorm... nu știu lumea ce dureri îmi mai păstrează. Îmbătat de-un cântec vecinic, îndrăgit de-o sfântă rază, Eu văd numai dulceață unde alții văd necaz, Căci ș-așa ar fi degeaba ca văd cu ochiul bine; De văd răul sau de nu-l văd, el pe lume tot rămâne Și nimic nu-mi folosește de-oi cerca ... columnele înalte cătră cer pare c-arat; Văzui pe David în lacrimi rupând haina lui bogată Zdrobind arfa-i sunătoare de o marmură curată, Genunchind -i ierte Domnul osânditul lui păcat. Solomon, poetul-rege, tocmind glasul unei lire Și făcând-o răsune o psalmodică gândire, Moaie-n sunetele sfinte degetele-i de profet; El cânta pe împăratul în hlamidă de lumină, Soarele stătea pe ceruri auzind ... Cedri cad din vârf de munte și Livanul pustiește, Jidovimea risipită printre secoli rătăcește ­ În pustiu se-nalță-n soare desfrunziții palmieri... * O, lăsați moi în ape oceanici a mea liră!

 

Mihai Eminescu - Memento mori (Panorama deșertăciunilor)

... mândre flori de aur, Alta unde cerci viața s-o-ntocmești, precum un faur Cearc-a da fierului aspru forma cugetării reci. Las- dorm... nu știu lumea ce dureri îmi mai păstrează. Îmbătat de-un cântec vecinic, îndrăgit de-o sfântă rază, Eu văd numai dulceață unde alții văd necaz, Căci ș-așa ar fi degeaba ca văd cu ochiul bine; De văd răul sau de nu-l văd, el pe lume tot rămâne Și nimic nu-mi folosește de-oi cerca ... columnele înalte cătră cer pare c-arat; Văzui pe David în lacrimi rupând haina lui bogată Zdrobind arfa-i sunătoare de o marmură curată, Genunchind -i ierte Domnul osânditul lui păcat. Solomon, poetul-rege, tocmind glasul unei lire Și făcând-o răsune o psalmodică gândire, Moaie-n sunetele sfinte degetele-i de profet; El cânta pe împăratul în hlamidă de lumină, Soarele stătea pe ceruri auzind ... Cedri cad din vârf de munte și Livanul pustiește, Jidovimea risipită printre secoli rătăcește ­ În pustiu se-nalță-n soare desfrunziții palmieri... * O, lăsați moi în ape oceanici a mea liră!

 

Alexandru Odobescu - Pseudo-Kynegetikos

... DREPT ÎN PUSTII. LA CONAC! VAI DE BIETUL GOGOL, CE ERA PAȚĂ! Ai voit, amice, ca mai nainte de a o tipări, citesc eu, în manuscript, cartea românească ce tu ai compus sub titlul de Manualul vânătorului și, după citire, -mi și dau părerea asupră-i. Pentru atâta încredere, nu am cum -ți mulțumesc; dar, teamă-mi e că, acordându-mi mie o așa amicală și lingușitoare precădere, n-ai nimerit tocmai bine, o, iscusite vânătorule! Oare ... medicinii veterinarii sunt mai peste tot locul foarte binișor furișate printre o mulțime de noțiuni istorice, de povățuiri înțelepte și de fapte interesante, care pot placă și folosească oricărui cititor. Ca fiu, dar, drept și te pun îndată la adăpost despre orice neajunsuri ar putea -ți vină de pe urma cuvintelor mele, recunosc, iubite autorule, că, deși tu n-ai avut de gând, ca liricul nostru străbun Orațiu, arăți poeților din viitorime poteca cea bună, însă tot ai știut, chiar și în materie de vânătorie, urmezi părinteștile lui povețe, luând drept deviză tăcută a scrierii tale, faimoasele lui versuri din Arta poetică: Omne tulit punctum qui miscuit utile ...

 

<<< Anterioarele