Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DE CAPUL LUI
Rezultatele 51 - 60 din aproximativ 776 pentru DE CAPUL LUI.
... ușori, Perdele-n țesături frumoase, Țesute din mătăsuri groase, Curți, minunat împodobite... Cristaluri, vase aurite, Ce ca un soare strălucesc. Pe-afară — mare grămădire De cai — trăsuri la hodinire; La masă oaspeți năvălesc, Și vorba lor se varsă slobod Prin zgomot, cântece și tropot. De curge vorba despre toate: De jugul Romei blestemate, Despre domnia lui Pilat, De sfaturi, ce au adunat În taină capii jidovești, De trebuinți negustorești, De biruiri, război și pace... Le merge vorba, în sfârșit, Despre Acel de sus venit, Ce lucruri minunate face. II „Pe oameni, ca pe frați iubind, Smerire El i-a învățat Și, legea lui Moisei curmând, El legea dragostei le-a dat; Nu rabdă nici o răutate, Iertare propovăduiește Și pentru răi cu bunătate El tuturora răsplătește ... bărbat. Și fața lui cea minunată, Și chipul lui cel minunat, Și ochii, mersul, toate-arată A tinereții strălucire Și înfocată-nsuflețire... Măreața lui înfățișare Departe este de pământ, Cereasca lui asemănare Obrazul luminează sfânt. Puteri cerești îi ard în față, Privirea lui
Vasile Alecsandri - Radu Calomfirescu
... aducea, Un covor le așternea, În genunchi îi tot punea Și mâneca-și sufleca, Și pala și-o ridica, Și capetele zbura, Zburau pe scări de-a dura, Când Buzești peste Căplești, Când Căplești peste Buzești. ↑ O zicătoare ce trebuie să existe de pe timpul năvălirilor de limbi străine sună așa: să fii totdeauna la mijloc de masă și la colț de țară . ↑ Românii expuși în vechime la necontenite năvăliri de limbi străine ce lasă foc și sânge în urma lor deteră barbarilor numirea de căpcâni, adică dihănii cu trup de om și cu cap de câine. În istoria lui Alexandru Machedon se zice: ,,De acolo merse Alexandru cincisprezece zile și ajunse la o țară cu oameni cu șapte picioare și cu șapte mâini și deteră foarte tare prin oastea ... pentru minune. Și trecu țara lor în zece zile și mai merse înainte și ajunse la o țară cu oameni câtcăuni (căpcăuni) dinainte cu obraz de om, iar dindărăt cap de câine ce latră câinește". Vezi nota a 10-ea din balada XXIII a lui
Gheorghe Asachi - Sirena lacului
... Gheorghe Asachi - Sirena lacului Sirena lacului de Gheorghe Asachi Informații despre această ediție Imitație dupre o tradiție poporană. De la curtea unui sat, Prin preluca cea umbroasă. Întristat-au alergat Fata-Irina cea frumoasă ; De plîns ochiu-i roura, În vînt păru-i flutura. Cînd din luncă a trecut Unde-un rîu în lac s-afundă, Fata-Irina ... mic, Luceau ochii lui pitic. Dar cel pește minunat D-îndată a sa făptură În femeie a schimbat Cu angelică figură ; De pe capul cel frumos Se deștinde-un păr undos. Pre-a ei fețe și pre sin Răsărit-au la videre Două roze preste ... răsar, Unda o despică-n not, Prefăcută-n pește iar ; Apa-n giur s-au înspumat, Ea la prund s-a cufundat. Dar de cîte-ori a purtat Casnicul în a lui brațe Pe-a ei fiu, a înlăptat De sară și dimineață, Preschimbînd a ei corp mic În femeie, din pitic. În minutul cel tăcut Cînd în ceriu răsare luna, Acum oara ... ...
Antim Ivireanul - Mărturisirea credinții, carea se împarte în 12 alcătuiri
... s-au sculat din morți, cu acela s-au și înălțat la ceriuri și au șăzut de-a dreapta Tatălui, precum la Marco, cap 16 zice: Iară Domnul dupre ce grăi lor să luă la ceriu și șăzu de-a dreapta lui Dumnezeu. Și iarăș va să vie cu slavă să judece viii și morții, a căruia împărăție n-are sfârșit. Aicea ne învață să ... Duhul Sfânt, carele iaste de o ființă cu Tatăl și cu Fiul și să slăvĂ©ște împreună cu Tatăl și cu Fiiul. Și cum că de la Tatăl purcĂ©de precum mântuitoriul nostru Hristos adeverează la Ioan, cap 15 zicând: Când va veni mângâitoriul pre carele eu voiu trimite voao de la Tatăl, duhul adevărului, carele de la Tatăl purcĂ©de. Și încă ne mai învață cum că Duhul Sfânt au grăit prin proroci. Întru una sfântă săbornicească și apostolicească besĂ©rică. Această alcătuire ne învață ... Sfântului Duh, prin apă și prin duh ca să ni să iarte păcatul cel strămoșesc și alte păcate, precum însuși Hristos la Ioann, în 3 cap / zice: De ...
... Dimitrie Anghel - Domnu' Hube Domnu' Hube de Dimitrie Anghel Din volumul plănuit "Arca lui Noe" Publicată în Flacăra , I, 1, 22 oct. 1911, p. 3. O legendă teutonă povestește de un rege că, urcîndu-se pe tronul părinților lui, a poruncit să-i așeze un clopot de argint în înaltul unui turn, ca să poată, ori de cîte ori ar încerca vreo mulțămire, s-o anunțe și norodului său. Mută însă a rămas limba clopotului din înaltul turnului cît a ... adormit toată viața lui. Tăcerea și liniștea pentru el au fost un cuvînt van, un nonsens aproape. Gălăgia infernală a celor patru clase de copii, peste care vigilența lui trebuia să se exercite, îi suna neîntrerupt în urechi ca murmurul mării în cuprinsul unei scoici. Amestecul de capete blonde și brune, pe care îl vedea veșnic reînnoindu-se în fața lui ca un norod de buruiene îndărătnice ce nu-i chip să le stîrpești, toate fețele aceste ce purtau stigmatul atîtor eredități și a atîtor porniri ascunse ce ... și să nu ți-o poți apropia ca să renaști și tu, poate fi ceva mai sfîșietor ? Tumultul însă creștea necontenit, căci într-o grămadă de ...
... Mihai Eminescu - Mitologicale Mitologicale de Mihai Eminescu Da! din porțile mândre de munte, din stânci arcuite, Iese-uraganul bătrân, mânând pe lungi umeri de nouri Caii fulgerători și carul ce-n fuga lui tună. Barba lui flutură-n vânturi ca negura cea argintie, Părul îmflat e de vânt, și prin el colțuroasa coroană, Împletită din fulgerul roș și din vinete stele Hohot-adânc bătrânul când vede că munții își clatin Și-și ... nu făcuse șosea cumsecade pe câmpii albaștri Și se răstoarnă carul și rău se-nglodează bătrânul. Mai că era să-i rămâie ciubotele-n glodul de nouri. Hei, ce-i pasă! El norii frământă jucând mocăneasca Și pe-un vânt l-apucă de cap, făcându-i morișcă. Se tăvălea peste cap și, pișcat de-un purec de fulger, Se scărpina de-un șir de păduri ca de-un gard de răchită. Norii roșesc de rușine și fug iar vântul se culcă Între codri și munți... Uraganul mahmur poticnește Spre castelul de stânci, ce-și deschide uriașa
Constantin Negruzzi - Moralicești haractiruri
... lui nenorociri, cât mai mult pentru a altor oameni fericire. Ce mai mari a lui bucurie este să vorbascâ de vărsări de sânge, morți, îngiungheri și traghicești istorii. Numai frica îl țâne ca să nu fii nemilostiv, căci de n-ar avĂ© sufletul fricosului, ar avĂ© totdeauna inima vânzătoriului, fiindcă fericire celoralalți oameni mai mult îl amărăști decât a lui poate să-l vesăleascâ, moari; nu atâta de măhniciune când el pică, cât de nemulțămiri când alții să ridică. CAPITOLUL AL 3-LE - PENTRU LENEVIRE Lenevire esti o șâderi fărâ lucru. Iar leneșul esti așa, că nu știi ci ... folosi de dânsa. De nu să va întâmpla bine vreo lucrare a lui, hulești pronie și pe Dumnezău, pe care îl difaimă, iar de să va întâmpla după dorința lui, o socotește urmare a norocirii sau a minții sale: norocul este idolul la cari să închini și pe cari îl cinstești ... aleargâ pe malul unii râpe cu atâta siguranții ca pe o câmpie, și mergi fărâ nici să gândeascâ acolo unde ciuma au săcerat tot, afarâ de insecturi. De nu iasă bună vreo cercari a sa, defăimă numai pe noroc; și de ...
... vedea călare, Striga tot în gura mare: ,,Rămâi, soro, sănătoasă Ca o viorea frumoasă Într-un păhărel pe masă! Și tu, Șoime, ce nechezi Și de boala mea nu crezi, Să te văd cum te repezi, Când în mine mă gândesc Să răpun cap tătăresc!" Șoimul vesel necheza, Zborul iute-și repezea, Iepurește, ogărește, [3] Păsărește, fulgerește, Și-ntr-o clipă ajungea La cortul lui Crâm Hogea. ,,Bun sosit, ghiaur Doncilă! [4] De-mi aduci vreo copilă, Adă-mi tu pe soră-ta, Că nu doresc pe alta." ,,Îti aduc altă mireasă, [5] Mai frumoasă, mai aleasă, Care ... și răpindu-le nevestele și fetele. Asemenea românii, din partea lor, dădeau năvală în Bugeac și-și răzbunau cu foc și cu moarte. În balada lui Doncilă, tătarul Crâm Hogea cere tot în silă și în putere, el ridică haraci de tot omul câte zece galbeni venetici etc. și pretinde pe fiecare noapte câte o fată mare. În balada lui Român Grue Grozovanu, am văzut ca el intrase în Bugeac pentru ca să ducă în țară care mocănești pline de copile mârzăcești și de roabe tătărești. Tablou viu și spăimântător de acea epocă ...
Vasile Alecsandri - Novac și corbul
... o creangă se punea Chiar deasupra capului, Capului Novacului: Corbulețul ușurel Avea-n pliscu-i un inel Care jos cădea din el Chiar în barba lui Novac, Lui Novac, Baba-Novac. Adormitul se trezea, Și inelul cât vedea, Scotea haine novăcești, De punea călugărești, Scotea cuca de Novac [4] Și punea un comănac, Și-ncăleca voinicește, Și purcedea vulturește, Cu desagi, cu buzdugele Pline de mahmudele. [5] El mergea și iar mergea, În Țarigrad ajungea, La divan că se ducea Și din gură-așa zicea: ,,Auzit-am, auzit De-un voinic ce mi-ați robit, Iată-mă-s că am sosit Să vi-l plătesc îndoit". El desagii deșerta, Turcii toți năvală da, Și ... cuvânta: ,,Bate tu marginile, Eu să bat mijloacele, Că le știu soroacele." El tăia la turci, tăia Pân' ce bine ostenea, Apoi iute purcedea Amândoi de se ducea În codrii Catrinului, În pădurea Pinului, Unde corbii locuiesc Și ca frunza se-nmulțesc Și bine hălăduiesc! ↑ Printre generalii lui Mihai-vodă Viteazul s-a deosebit Baba-Novac, om credincios al Domnului, și care a avut o moarte glorioasă de martir, din ordinul lui Ciaki și al Senatului unguresc. ↑ Simțul de ...
... că-l aducea, Și-n pământ că mi-l izbea, Cât pământul despica, Pân-în brâu că mi-l băga. [4] Baltagu-apoi ridica, Capul lui Păun zbura; Trupul pe brânci se pleca, Lui Stoian se închina. Iar Stoian se întorcea, La Vidra-ncet se ducea, Se ducea posomorât, De gânduri negre muncit Ca un șarpe otrăvit. Vidra nici că se clintea, Ochii-n ochii lui țintea, Ochii cătau bărbătește Și pătrundeau femeiește. Stoian popa mi-i zicea: ,,Vidro, fa, nevastă rea! Când de moarte mă luptam Și pe tine te rugam Să vii iute lângă mine Ca să-mi strângi brâul mai bine, De bărbat nu ți-a fost milă, De păcat nu ți-a fost silă Și cu glas dulce, frățesc, Zis-ai cuvânt dușmănesc: Că oricare-a birui Tu cu ... când se întâlnea cu potira, striga la tovarășii lui: Dați, copii, în numele Domnului! El a hoțit mai mulți ani, bătându-și joc de domnia lui Suțu, dar în fine a fost ucis în luptă de ...
Alexei Mateevici - Câteva colinde de Sfântul Crăciun
... Crucea-i a bătrânilor, Busuiocu-a fetelor, Sănătatea a tuturor. III Sculați, stăpâni, nu dormiți, Că nu-i vremea de dormit, Ci-i vremea de-mpodobit. Scoală, stăpână, slujnicele, Să aștearnă mesele, Să umple păharele, Că vă vine Nașterea, O Naștere de Împărat Al lui Hristos Cel Luminat În giulgiuri înfășurat. Vine Domnul Dumnezeu Cu o ceată de îngeri, Făcând slujbe și cântări. Vine Domnul Dumnezeu Cu o ceata îngerească, Pe diavoli să-i biruiască. Vine Domnul Dumnezeu Cu Vanghelia deschisă, În mână ... aprinsă... Când Dumnezeu se năștea, Rouă peste câmpi cădea, Prin păduri lumini ardea, Din nuiele — luminele. Dumnezeu așa zicea: — Pomeniți Nașterea mea. Cât de rar, în zile mari! IV Ce seară-i astă-seară? Aceasta-i seara de Crăciun, Să te veselești, om bun, La cea masă de mătasă. — Dar pe masă ce mai sunt? Că mai sunt făclii arzând. — Printre făclii ce mai sunt? Că mai sunt colaci de grâu. — Printre colaci ce mai sunt? Tot păhăruțe cu vin. — Dar la masa cine-mi șede? În capul mesei Șede Bunul Dumnezeu. De ... ...