Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru AI SĂ

 Rezultatele 491 - 500 din aproximativ 1886 pentru AI SĂ.

Ion Luca Caragiale - Despre cometă - prelegere populară

... n bordei... Școlarul: Și eu și cu taica eram culcați, și când a intrat mama în casă și ne-a spus ieșim afară vedem, taica n-a vrut. Profesorul (mai impacient): Ha! Școlarul: Zice taica: „Nu ies din plapumă pe gerul ăsta, știu de bine că plouă și cârnați..." (Școlarii râd.) Profesorul (foarte impacientat): Tată-tău este un azin, carele nu știe -ți ghea o educățiune zolidă. (Copiii râd mai tare; profesorul foarte aspru:) — No! basta! Merem mai gheparte și intrăm în ghemonstrățiune. (Coboară la tablă ... exact, o elipsă cu focarele foarte departate.) No, acuma, Bîrsăscule, tu carele ai mai multă aplicățiune la machemachică, spune-ne doară ce am vrut eu prezent aici? Școlarul Bîrsescu: Un... castravete, domnule. Profesorul (stăpânindu-și un zâmbet simpatic): Mâncă-l cu mumă-ta! (Schimbând repede tonul:) Tot la foale ți ... la două până la patru, și dumneata n-ai venit. Profesorul: Ha! Școlarul: Și când i-am spus mamii, a zis că n-ai venit de frica cometii. Profesorul (supărat, cu humor amestecat cu dispreț): Pe mine ...

 

Anton Pann - Nepotul împrumutat

... Anton Pann - Nepotul împrumutat Nepotul împrumutat de Anton Pann Unul avînd un nepot Sărac și lipsit de tot, Vine într-o zi la el Și roagă-ntr-acest fel: -Unchiule, bine mă ști Că n-am coprins, nici moșii, Bani nu mi-a dat Dumnezeu, negustoresc și eu. La multe mă cam pricep, Dar n-am cu ce încep, Nădejdi a m-ajuta N-am decît la dumneata; De aceea, unchiul meu, Mă rog ca la Dumnezeu, -mi dai cinci sute de lei, Ca fac negoț cu ei, Ș-în jumătate de an Ț-îi răspunz pîn'la un ban. Unchiul său s-a îndurat La vorba ... a plecat, De unchiul său ajutat, Și umblînd în sus, în jos, negustorea frumos. Dar la numitul soroc Nu s-a dus -i dea la loc. Nici unchiul său nu-i cerea, Lăsînd -i dea cînd va vrea. Multă vreme a trecut, Unchiul său tot a tăcut. Deci nepotul socotind C-a uitat ... iar o ardic, Că nu e în ea nimic. Deci unchiul său n-a ascuns, Ci-îl dete acest răspuns: -Apoi de cînd ai luat Într-însa

 

Paul Zarifopol - Flaubert și Anatole France

... cum îl vedem, și-a pierdut sângele rece când a citit corespondența lui Flaubert; fiindcă, zice France: ideile lui Flaubert trebuie înnebunească pe orice om de bun-simț. Laujol scrie: reușești în viață e și asta o capodoperă. lupți, speri, iubești, te însori, ai copii, -i numești chiar Totor, întru cât e aceasta, în ochii Atotputernicului mai prost decât însemnezi negru pe alb și te bați nopți întregi cu un adjectiv? Trebuie spun îndată că France găsește aici pe Laujol cam exagerat: dac-am zice ca dânsul, frumusețea, geniul, gândirea n-ar mai fi nimic. Dar, în ... josnic. Iar ideile specifice burgheziei, cu care se lupta artistul romantic, el le rezumă astfel: de la orice actriță au ajuns a cere fie mamă bună; artei i se cere fie moralizatoare; filozofia fie pe înțelesul tuturor, știința populară și viciul decent. Iată o gândire care nu-mi pare nici incoerență, nici istorie falsă. Și când Flaubert cere ... unui nevropat, ci un fenomen istoric general. Burghezul era agresiv și apăsător și se amesteca în toate... Foarte distrat și pasionat de ură antiromantică trebuie ...

 

Antim Ivireanul - Luna lui iunie, 29 de zile. Cazanie la sfinții apostoli Petru și Pavel

... a închinării de idoli, la limbi, pentru ca răsipească cu strălucirea minunilor și cu lumina învățăturii norii cei întunecaț ai înșălăciunii. Și, pentru ca încĂ©pem de la luminătoriul cel mare, de la soare, zicem cum că iaste soarele vârf celoralalte stĂ©le și le covârșaște cu lumina pe ... dau filosofii aibă luna. Și întâi zic cum că luna iaste podoaba nopții, asămânătoare soarelui și stăpână mării: acĂ©ste însă vrednicii cu dreptate cuvin vasului celui ales și cu cale iaste se numească podoaba nopții, de vrĂ©me ce s-au trimis de la Dumnezeu, pentru ca luminĂ©ze limbile dintru întunĂ©recul slujirii de idoli, precum o au zis mai nainte Isaia: Te-am dat spre lumină limbilor, fii spre mântuire până la marginile pământului. Noapte întunecată au fost atunce în toată lumea, când argintul și aurul, pietrile și lĂ©mnele slujiia ca niște dumnezei și omul abătea cu toate puterile sufletului spre acĂ©ia ce iubiia Luțifer și dracii, carii ca niște nașteri ale iadului și ca niște fii ai ...

 

Mihai Eminescu - Mii de stele...dulce sară

... tei el are-n plete, Negri ochi ca s-o săgete Și la șold un corn de-argint Și pe haine mărgărint. — Ai venit mă privești Dulce zână din povești, O, te pleacă înspre mine Cu mâini albe, lungi și fine, Iară degetele trase Subțirele de crăiasă, Lasă-le ... mâna-și trage - ndată Dintr-a lui. . . și speriată Se uita în jos smerită, Rușinoasă și uimită. S-o ajungă el voiește, Ea vină se ferește, O ruga cu vorbă dulce Pe-a lui braț ca se culce, Mai nu vrea și mai se lasă, Ca de-un farmec e atrasă, Pân' ce cade-n a lui braț De ... te - ndura De la mine a sbura, Ori de-i merge de la mine Ia-mi și sufletul cu tine, Ce mai trebuie fie Dacă n-am tovărășie Și la ce mai trăiesc Singurel pătimesc ? Ea roșește la obraz I se prinde de grumaz Și îi zice - abia - abia : — Vino la urechea mea Și spune-mi orice vei ... vine-a plânge, Dac - ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Fanta-Cella

... și pletele-i albe, țurțurate de sarea mării, i-acoperă ochii și fața uscată și scorojită ca o piele de miel întinsă la soare. — Ai gură și cimpoi, fă răsune dealul și smârcurile mării... — Aide, moș Fanta, adu-ți aminte din tinerețe... — Uită dorul celor pierduți... tot se ascunde, nimic nu se ... glas au, aceeași fire... întreabă-le pe ele de sunt fericite ori nu. — Dar spune-mi, Cella, când noaptea se-ngână cu ziua, n-ai simțit focul inimii aprinzându-ți obrajii? Și n-ai întins brațele goale după închipuirile minții? — Cine m-a întristat, ca fiu mângâiată? Cine m-a mângâiat, ca -l pot dori? Și de ce mă mângâie? Și de ce doresc? Mi-e destul ce văd, ce aud, ce înțeleg, ce mă-mpresoară. Iasomia bălsămează aerul cu miros de faguri albi; soarele, în zori, șerpuiește ... ce chirăie când noaptea învăluie pământul? — Cella, tu mă privești pierdută gândurilor, ca ruinele Servolo care privesc nepăsătoare peste tot întinsul Istriei. Dar de-ai ghici, din ochii mei, câte nopți le-am făcut zile, poate te-ai ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Liniște

... dacă ar face o beție, fi în stare... — Ce? răspunse căpitanul, dând ochii peste cap și râzând un râs guturăit și gros. Ce-ai face dacă s-ar îmbăta? Spune-mi, Mimi, c- vrea știe și maiorul când o veni. Maiorul o râdă când și-o cunoaște bine giuvaierul de nevastă. Și înghițiră câteva pahare de vin. Doamna se scobi în dinți; râse pe nas; deschise ochii ... și, când chelnerul sosi cu tocana, le presără în sosul ei galben și cleios, șoptindu-i : — Du-i-o; e numa bună; acum o vorbească. Doamna pufni de râs, îngânând: — Ce nebun ești, Pol! Ce haz ai când te cam cherchelești! Eram mâhnit de această cruzime, și totuși abia îmi stăpâneam râsul privind la scârboasa tocană, care începuse alerge. Necunoscutul privi lung în farfurie și nu arătă nici scârbă, nici supărare. Luă furculița, scoase liniștit, una după alta, toate muștele, tăcu și începu ... că oamenii, când sunt proști, murdari și răi, sunt mai proști, mai murdari și mai răi decât orice dobitoc. Căpitanul îl auzi și tăcu. Vroi fumeze și-și băgă țigareta cu focul în gură. Eu vrusei ...

 

Ion Creangă - Amintiri din copilărie

... școlarii, am rămas cu ochii holbați unii la alții. Și a pus părintele pravilă și a zis că în toată sâmbăta se procitească băieții și fetele, adică asculte dascălul pe fiecare de tot ce-a învățat peste săptămână; și câte greșeli va face i le însemne cu cărbune pe ceva, iar la urma urmelor, de fiecare greșeală -i ardă școlarului câte un sfânt-Nicolai. Atunci copila părintelui, cum era sprințară și plină de incuri, a bufnit în râs. Păcatul ei ... au luat ei cu binișorul și m-au dus iar la școală. Că, dă, e păcat rămâi fără leac de învățătură, zicea părintele; doar ai trecut de bucheludeazla și bucherițazdra: ești acum la ceaslov, și mâine-poimâine ai treci la psaltire, care este cheia tuturor învățăturilor, și, mai știi cum vine vremea? poate te faci și popă aici, la biserica Sfântului Nicolai, că eu pentru voi mă strădănuiesc. Am o singură fată ș-oi vedea eu pe cine ... din zile, și chiar în ziua de Sfântul Foca, scoate vornicul din sat pe oameni la o clacă de dres drumul. Se zicea că are ...

 

Grigore Alexandrescu - Memorial de călătorie

... întâmplărilor bune sau rele. Aici citii menționata scrisoare și cerui opinia Adunării; toți, afară de mine, îmi răspunseră astfel: "Înțelesul scrisorii este că tu trebuie descrii tot ce ai văzut pe la locurile pe unde ai umblat." O asemenea opinie din partea consilierilor în judecata cărora am multă încredere făcu -mi cază hârtia din mână. Ideea de a face o carte sau o broșură mă umplu de fiori, necunoscute oamenilor fericiți care n ... sunt, mă aruncai într-un fiacar și ieșii pe uliță. Aceasta era la 30 august 1842, zi și seară în care toată suflarea era datoare se bucure: toate cunoștințele ce întâlneam îmi strigau de departe: "— A! te ai întors de la mănăstiri. — Acum mai vezi! O viu -mi arăți ce ai lucrat pe acolo." În sfârșit, zării pe I. Văcărescu, care, amestecat în mulțimea ce privea cu gurile căscate o păcătoasă luminație, părea a alerga ... dl V., de a căruia bunăvoință ne credeam siguri; se poate înțelege însă mirarea noastră, când el ne răspunse că trebuie mai întâi ceară voie de mai sus, căci suntem cam bănuiți și poate ...

 

Alexei Mateevici - Ce ne trebuie nouă%3F

... fie lăsat și fără orice luare aminte, ci o datorie, căci, dacă nu va fi îndeplinită această datorie, apoi tot neamul nostru din Basarabia poate fie șters, și atunci numai noi o fim vinovați de pierirea noastră. Este foarte firesc lucru ca cititorul se întrebe în ce stau îndeobște acele dreptăți, la care trebuie ne gândim întotdeauna și care ne vor scăpa de întuneric și nevoi, dacă le vom dobândi. Trebuie ne dăm bine seama de cele ce avem cerem și fie ele întipărite în mintea noastră tare și lămurit, ca nu zică unul una, iar altul alta și astfel ne încâlcim și ne abatem din calea noastră. Pentru asta este de trebuință ca noi cu toții ne înțelegem datoria noastră către noi înșine într-un fel hotărât, cu toată lămurirea putincioasă, mai în scurt, știm bine ce ne trebuie nouă. Fiecare știe că multe, foarte multe ne trebuie... Căci de multe a fost lipsit poporul nostru chinuit ... o clipă de cea mai mare văjnicie în viața noastră — de alegerile în dumă — cu atât mai multă nevoie se simte ca noi

 

Constantin Stamati - Ciuma dobitoacelor

... am spârcuit! Ah, și câteodată — dar cine-i făr’ de păcat! Și pe cioban l-am mâncat. Deci eu ca un păcătos mă supun mă jertfiți, Dar ca știm, Cine va fi mai greșit și pe acela -l jertfim, Mai întâi și voi ca mine dreptul mărturisiți, Și atunci o așa pârgă pe dreptate hărăzită Cu priință și plăcere în cer va fi primită.â€� „O, bunule împărate, strigă vulpea ... Că n-au trebuit cruți, nici milă a ți se face De-așa proaste dobitoace, Căci stăpânul ce voiește la așa mișei placă Sau este bun peste samă, sau vrea onor le facă. Cu acestea ce zic eu îndrăznesc a socoti Că toți ce se numesc fiare cu mine se vor uni. Iar ce ... fân străin, Apoi de mirat nu este dacă cerul cu mânie Pentru a lui fărdelege ne-au trimis ciumă și chin. Deci ca îmblânzească o așa dreaptă urgie Pe dânsul -l facem jertfă pentru ale lui greșele, Ca ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>