Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru CHIAR EA

 Rezultatele 481 - 490 din aproximativ 841 pentru CHIAR EA.

Vasile Alecsandri - Doina (Alecsandri)

... copii, cu voinicie, Să scăpăm biata moșie De păgâni și de robie! Note ↑ Doina este cea mai vie espresie a sufletului românesc. Ea cuprinde simțirile sale de durere, de iubire și de dor. Melodia doinei, pentru cine o înțelege, este chiar

 

Titu Maiorescu - Pentru restabilirea școalelor normale. Asupra budgetului instrucțiunii publice pe 1

... este treaba comunei sau a inițiativei private; dar când vine guvernul și zice: Iau direcțiunea instrucțiunii publice în mână, eu destinez sumele pentru ea, atunci avem dreptul să facem pe guvern responsabil pentru direcțiunea m care dă acești bani. Ne plângem cu toții, că avem prea mulți funcționari și ... nu a pus-o pe baza ei, ci a lăsat-o pe vârf încât se clatină, dar a lovit în ea și a știrbit-o, și budgetul pentru 1873 vă cere, precum v-a cerut și cel rectificat pe 1872, suprimarea școalelor ... acei cari sunt obișnuiți - și este rareori folositor obiceiul - de a face opozițiune sistematică, adică pozițiune pe drept si pe nedrept, pierd prin chiar aceasta încrederea, când vin si fac opozițiune unde se cuvine. Știți istoria omului din fabulă, care strigase de atâtea ori „vine lupul, vine lupul ... afară de pozițiunea îndoioasă, în care au intrat aceste scoli prin faptul că au fost apărate numai de opozițiunea sistematică, mai era si altceva. Era chiar punctul de vedere, din care onor. domn Ionescu a susținut școalele normale, care le-a periclitat. Eu, domnilor, acel punct de ...

 

Vasile Alecsandri - Cucul și turturica

... lună Cântând împreună. TURTURICA Pentru dumneata Eu n-aș zice ba; Dar zic și zic ba Pentru maica ta, Că-i bănuitoare Și fermecătoare [2] Ea mi-a bănui De te-oi prea iubi Și m-a fermeca De te-oi dezmierda. CUCUL Dragă turturică, Pasăre dălbică ... face Un mic vătrărel, Frumos, subțirel Și-n foc oi intra De te-oi săruta Și te-oi coperi, De foc te-oi feri Încât chiar de silă, Dacă nu de milă, Tu mă-i îndrăgi Și ne vom iubi. TURTURICA Eu n-aș zice ba Pentru dumneata, Dar cumplit mi ... oi asculta, Porumbacule, Frumușelule, Pestrișorule, Drăgușorule, Știu că mi-ar fi bine Să fiu tot cu tine, Dar maică-ta-i rea, Și decât cu ea, M-oi face mai bine Cu gândul la tine Iconiță mică Într-o biserică. CUCUL Oricum te-i preface, Tot nu ți-oi da pace ...

 

Titu Maiorescu - Neologismele

... nu prin greutatea sa științifică, ci prin cea fizică; în februarie 1876 dl Hasdeu cu vreo 25 de alți „redactori“ înființară în București chiar o întreagă Revistă literară și științifică, a cărei prefață o arăta mai ales menită a fi o direcție „sănătoasă“ ... Ast[...]nsă — pare c-ar fi zecimi de ani la mijloc și generațiuni întregi — lupta a încetat ca prin minune. În chiar mijlocul Transilvaniei, în Sibiu și în Brașov, s-au arătat prieteni călduroși ai direcției noastre literare; nimeni din cei cu minte nu mai pune la ... Vom zice dar: împrejurare și niciodată cercustanță sau circonstanță, binecuvântare și nu benedicțiune etc. Și această regulă este de la sine înțeleasă; cu toate acestea ea trebuie anume formulată și trebuie să stăruim cu toții întru păzirea ei în scrisori și în ziare, pe catedra școlii și la tribuna parlamentului. Căci ...

 

Constantin Alexandru Rosetti - Revederea

... oameni cârmuiește, Săracul și cinstitul e-n veci gonit de ei; Și muma-și vinde fiii când preț mai bun găsește Și fiii-și vând chiar țara, părinți și Dumnezei! Virtutea stă în aur și cinstea-n nebunie, Frumos patriotismu când poate da folos, Iubirea speculare, poetul jucărie, Știința e o ...

 

Dimitrie Bolintineanu - În țări străine și-au scuturat

... umbra țării străine. Sufletu-mi cade zdrobit de dor, Și-a rănii plantă vindecătoare Nu se va naște l-al vieții soare Nici chiar în noaptea din viitor. Viermele rupt-a la rădăcină Floarea ce cade către pământ, Și s-o renască pe-al ei mormânt Nu ...

 

Calistrat Hogaș - În Munții Neamțului

... așa de strașnic mers are, de crezi tu că face mai mult de 50 de lei? — Merge la gebea, de poți să dormi pe ea și să duci pe palmă paharul cu apă. — Bine, măi prăpăditule, nu cumva crezi tu că eu m-am hotărât să-mi strămut domiciliul ... drumului, luai șaua din spatele Pisicuței, o frecai la ochi, o trăsei de urechi, o mângâiai pe obraz și o sărutai drept pe mijlocul botului; ea, măgulită de această neașteptată dragoste, întinse capul ei drăgălaș și-l rezemă pe umărul meu... Iată pentru ce-i învoii să pască slobodă patlagina, troscotul ... dulce al patriei, în țări străine și necunoscute, o sumedenie de furnici îndărătnice, care se acațaseră de mantaua mea, hotărâte să mă urmărească cu război chiar dincolo de hotarele lor!... Și fiindcă buna-cuviință cere, când te afli în largul naturii, să cugeți cât o ploșniță cel puțin, mă mulțumii doar ... ploua cu foc peste capetele noastre; nici o suflare de vânt nu mișca aerul învăpăiat; în fânețe nici un fir de iarbă nu se clătina; chiar plopul neastâmpărat se liniștise și, de pe verdele gingaș al foilor lui încremenite, lumina soarelui se răsfrângea în văzduh ca de pe mii de mici ...

 

Ion Luca Caragiale - Toxin și toxice

... Și Popa Șapcă binecuvântă mișcătoarea scenă a fraternizării tutulor fiilor patriei. Negura care atâtea veacuri apăsase asupra țărilor române era spartă: încet-încet, ea trebuia să se risipească pentru a face loc luminii moderne. Dar dela strigătul acela de generoasă revoltă contra unei strări seculare de rușine ... suferințele semenilor și tovarășilor lui de adineaori! Vezi această mândră lipsă de liberalitate, de generozitate, de orice avânt nobil. El n'are înțelegere, ba simte chiar repulsiune pentru tot ce e frumos, pentru tot ce face mulțumire umană fără imediată utilitate practică. Stropește cu noroiu și pe mamă-sa. Nesăturat cu ...

 

Daniil Scavinschi - Călătoria dumisale hatmanului Constantin Paladi în feredeile Borsecului

... cîrdul de goană, Dar noroc că în vreo trei ceasuri am dat peste cărăvană. Ajungîndu-mi deci trăsura, ce-mi fusese însemnată, Jur că din ea pîn la Borsec n-oi coborî niciodată. • • • • • • • • • • • • • • • • • â ... voind toată adunarea bine să o odihnească, Ca unul ce pe acolo toate poticile știe, Ne-au dus la o casă-n codru, ce era chiar sihăstrie ! Dar cucoanele ce-n toate-s mai delicate din fire, Neputînd fi mulțămite cu-asemenea găzduire, Pe călăuzul acesta încep să-l îndătorească O ... Că cu bahica aghiasmă gîtleju-și aghesmuiră, Îi coboară jos și-ncepe singur toți caii să mîie Cu astfel de iscusință, cu astfel de vitejie, Chiar ca Ahil, care colbul îl amestecă cu norii Prin goana cea fioroasă ce-ngrozise privitorii, Cînd alunga-n fuga mare caii spumați de-nfocare În ... mese, cu adunare Se uitase mai cu totul a drumului supărare. Adeseori făcea baluri nobilimea ungurească, Să le pară mai plăcută clima acea chiar ursească. Făcea și primblări cu toții pe jos pe la steclărie Ba încă și peste-un munte pînă la o vizunie... Săvîrșind deci toată cura ...

 

Petre Ispirescu - Prâslea cel voinic și merele de aur

... împăratului dâra de sânge ce lăsase pe pământ rana ce făcuse hoțului, îi spuse că se duse să-l caute și să-l aducă împăratului chiar din gaură de șarpe. Și chiar de a doua zi vorbi cu frații lui ca să meargă împreună pe urma hoțului și să-l prinză. Frații săi prinseră pizmă ... o fată frumușică, care zise: - Mulțumesc lui Dumnezeu că ajunsei să mai văz om de pe tărâmul nostru. Cum ai ajuns aice, frate, îl întrebă ea; aici este moșia a trei frați zmei, care ne-a răpit de la părinții noștri, și suntem trei surori și fete ... rănit pe hoț și cum a venit după dâra sângelui până la groapa pe unde s-a lăsat în jos la ea. și o întrebă ce fel de oameni sunt zmeii aceia și dacă sunt voinici. Ea îi spuse apoi că fiecare din zmei și-a ales câte una din ele și le tot silește să-i ia de bărbați ... le câte în lună și în soare, și ei se fac luntre și punte de le împlinesc toate voile. - Ei sunt în adevăr voinici, adăogă ...

 

Mihai Eminescu - Peste codri sta cetatea...

... Și întreagă arătarea. Și e una la părinți, Cum e luna printre sfinți, Și-ntre fete tinerele Ca și luna printre stele, Și e una chiar sub soare, Cine cată-n ochi-i moare, Ochi izvoare de lumine, Cu mâni albe, lungi și fine Și cu degetele trase, Subțirele, de crăiasă ... sunt Zburător Ca un vânt De ușor, Mă anin De un ram Și suspin Lângă geam, Ca-n sălaș Tremurând Să mă lași Mai curând. Ea-și netează a ei tâmple Și de lacrimi i se împle Ochii dulci de mângâiere. Ea suspină fără vrere, Neștiind încă ce-i cere Inima cu-a ei durere, Iar gândirea ei cea dulce N-o mai lasă să ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>