Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CE
Rezultatele 481 - 490 din aproximativ 3689 pentru CE.
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Bogoiavlenie
... ne învață dumnezeeștii evangheliști; iar încăș avem la praznicul de astăzi câteva întrebăciuni, carele sunt trebuincioase a le ști. Și întâi iaste: pentru ce Hristos, fiind fărde păcate, s-au botezat? A dooa: pentru ce s-au botezat în apa Iordanului și nu într-alt râu? A treia: pentru ce s-au pogorât Duhul Sfânt pre capul lui Hristos și pentru ce în chipul porunbului? A patra: câte botezuri sunt? A cincea: pentru ce iaste botezul de apă și de duh? AcĂ©ste 5 întrebăciuni avem astăzi foarte de folos a le ști; mai sunt și altele ... foarte pre scurt. Deci, câț v-aț adunat astăzi la sfânta besĂ©rică, pentru ca să prăznuiț praznicul, deșchideți-vă ochii, nu numai ai trupului, ce și ai sufletului, pentru ca să pricĂ©peț ce vom să zicem, că nu sunt lucruri lumești, ce iaste taină mare și înfricoșată, carĂ© s-au făcut pentru mântuirea omenească. Întrebăciunea dintâi iaste: pentru ce Hristos, fiind fără de păcate, s-au botezat? Zicem că botezul iaste mântuirea păcatelor omului și curățenie de păcatul cel strămoșesc, iară Hristos fiind fărde ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Norocul dracului
... de lucru, de n-oi avea noroc nici mâine, beau câteva rachiuri și mă duc la târg... Ei, și dacă mă duc la târg?... Fie ce-o fi, și să nu mai aud: "Mamă, mi-e foame!" Mă duc la târg și fur... ce-oi putea fura "... Omul tresări. Cine-i zisese: — Ce să faci, dacă n-ai noroc! — Tu ești, muiere? — Eu, socoteam că dormi. — Ai auzit ceva? — Ce s-aud? — Nimic. Și femeia intră în casă, și omul închise ochii mormăind: — Ce-o fi să fie!... Să nu mai aud: "Mamă, mi-e foame!" Dar cine i-a zis iar: — Ce să faci, dacă n-ai noroc! — Tu ești, femeie? Întuneric. Nimeni. — Doar n-o fi dracul! Și omul adormi mormăind: — Ce-o fi să fie!... Nu se crăpase bine de ziuă, și o gură mare se auzi: — A venit cu mălai, mamă, că ... ștergarul ca să ridic tava. — L-am pierdut, muiere. — Cum l-ai pierdut? — Vezi că ce e al tău se duce și ce ...
Ion Creangă - Dănilă Prepeleac
... că mare nătărău mai ești! — Apoi dă!... bădiță! pân-aici, toate-au fost cum au fost, da' de-acum am prins eu minte... Numai ce folos? Când e minte, nu-i ce vinde; când e brânză, nu-i bărbânță. Iaca îți dau dumitale punga asta, că eu n-am ce face cu dânsa. Și te mai rog de toți dumnezeii să-mi împrumuți macar o dată carul cu boii, s-aduc niște lemne din pădure ... în vatră, sărmanii! ș-apoi, ce-a da Dumnezeu! cred că nu te-oi mai supăra. — Ptiu! mă! zise frate-său, după ce l-a lăsat să sfârșască. Se vede că Dumnezeu a umplut lumea asta cu ce-a putut. Iaca-ți mai dau o dată carul, dar asta ți-a fi cea de pe urmă. Lui Dănilă atâta ... când pârrr! cade copacul peste car de-l sfarmă și peste boi de-i ucide! "Na! că făcui pacostea și fraține-meu! Ei, ei, acum ce-i de făcut?... Eu cred că ce ...
Radu Greceanu - POVESTE DE JALE ȘI PRE SCURT asupra nedreptei morți a preacinstitului Costandin Cant
... coconii săi nimic pre el nu osebiia. Iar nu cu alte ficlenie-i, răpiri și meșterșuguri, Cum el apoi s-au arătat, cu multe ficleșuguri. Ce încă pre el să nevoia ca să-l înbogățească, Căci îl știia că e sărac și vrea să dobândească. Și nebuniile ce făcea, toate i le tocmiia, Și mai vârtos rușinile i le acoperiia; Și cu totul să trudiia trebile ca să-i facă, Ca el să ... cu multa nevoință! Că atunci el de ar hi lipsit, n-ar hi luat domnie, Nici tată-său n-ar hi scăpat atunci den pușcărie. Ce după ce au mersu în țară, au fost cu vrednicie, Și cu vreme au ușurat țara de datorie. Că sfiatnic bun lui îi era, și bun învățătoriu ... înnapoi, la țară să dusese. La satele-ș să preunbla, cu lunile el șădea. Așa pustiul iubiia, ca și o turturea. - Eu, zice, am bătrânit, ce mai voi eu în lume? Că părticiaoa ce mi-au fost, eu mi-am luat dăn lume! Nu-m trebuiaște boerie, nici să fiu la curte, Feciorii miei că vor sluji domnului, la ...
Alecu Russo - Amintiri (Russo)
... de a nu ști ce este viața și ce neagră prăpastie este sufletul omului... Când se întoarce gândul spre zilele tinereții, inima stă nehotărâtă, ce va povesti deodată: bătaia ei dintâi simțită, îmbătătoarele șoapte, primblarea încântătoare umăr la umăr printre florile ce nu se zăreau și în acele minute, dar care acum răsar și împodobesc suvenirul, voiniciile ce își făgăduia, patriotismul înflăcărat, visul măririlor, căpătate prin osteneală, vrednicie și fapte mari, binefacerile ce se pregăteau a revărsa pe lume, ca un soare luminos și roditor? — lucruri ce se schimbă toate încet în cevași cu totul dimpotrivă; la unii, bătaia lui Dumnezeu!... nici nălucirea visurilor acelora nu mai este! Din multele dulci ochiri ... întinde ramurile ca niște brațe ce își scutură florile pe inima mea ca o ploiță răcoroasă. Părul cu locul bătut împrejur de vitele satului lui ce singure astăzi mai țin divan; curtea boierească, opcină strămoșească ce nu se mai află, albind pe troscotul verde al ogrăzii mari și întinse; livada din dosul curții, biserica cu țintirimul pestrit de iarbă lungă, de ... ca o frunzuliță vântuită, se culcă la piciorul părului, cu ochii la drum, și adormi pentru totdeauna!... II Pe lângă umbra Măriucăi, pe lângă vântul ...
Antim Ivireanul - Învățătura la sfântul părintele nostru Nicolae
... să fac pre sine cum că sunt sfinți și drepți. Orbi îi numĂ©ște pentru căci nu vor să învĂ©țe pre oameni cĂ©le ce să cuvin și sunt drepte și adevărate, ce-i învață și-i îndeamnă pururea la lucrurile cĂ©le vătămătoare de suflet. Nebuni îi numĂ©ște, pentru căci calcă poruncile cĂ©le mai mari ... Opresc și pre alții, cu o mie de mijloace, să nu le ție, pentru ca să-i osândească împreună cu dânșii, pentru binele cel mare ce le fac și mila ce le dau, pentru care lucru vor să ia, ticăloșii, mai multă osândă de la Dumnezeu. Păstoriul cel bun sufletul lui pune pentru oi. La cartea ... Hristos, a dooa spre întemeiarea credinții cei de obște a toatei politiei creștinești și a treia spre folosul turmei sale ce i s-au încredințat. Deci bunătatea ce-au arătat spre cinstea și lauda stăpânului Hristos iaste credința cea adevărată, dragostea cea curată, rugăciunile cĂ©le neîncetate, posturile, vărsările de lacrămi, smereniia de ... măsură cătră Dumnezeu. Și pentru aceia l-au iubit și Dumnezeu pe dânsul și l-au făcut vestit și lăudat în toată lumea. Iar bunătatea ce ...
Antim Ivireanul - Cazanie la Adormirea preasfintei Născătoarei de Dumnezeu
... dat bucuriia și cu înălțarea la ceriu, șădĂ©ria de-a dreapta lui Dumnezeu, Tatăl. Așijderea și în cuvintele cĂ©le de bucurie ce i-au zis îngerul: Bucură-te ceia ce ești plină de dar, Domnul e cu tine, iar înțelĂ©gem numele preasfintei troițe. Că în cuvântul ce zice: bucură-te, să înțelĂ©ge Fiiul, că el iaste toată bucuriia lumii; în cuvântul ce zice: plină de dar, să înțelĂ©ge Duhul Sfânt, prin care să dau toate darurile și în cuvântul cel ce zice: Domnul e cu tine, să înțelĂ©ge Tatăl, că el iaste Domnul a toate, văzutelor și nevăzutelor. Dumnezeu însă, carele numai cu ... și câștigă cĂ©le nemuritoare și vecinice. Astăzi îș dă preasfânt sufletul ei în mâinile Fiiului ei și cu cântări îngerești și apostolești să petrĂ©ce cinstit trupul ei în satul Ghethsimani, spre îngropare. Astăzi ceriul întinde sânurile sale și priimĂ©ște pre cĂ©ia ce au născut pre cela ce nu-l încape toată zidire. Astăzi să minunează toate puterile cerești, zicând una cătră alta: cine iaste aceasta ce ...
Antim Ivireanul - Cazanie la Vovedenie Bogorodițe noemvrie 21
... cu el, ci-l ținea toț ca pre un urgisit de Dumnezeu. Deci Ioachim și Anna, fiind sterpi, s-au întâmplat, într-o sărbătoare mare ce avea jidovii, prin neștiință și făr de nici un vicleșug, ca niște oameni bogaț și de neam împărătesc ce era, au dus darurile lor mai nainte decât alții la besĂ©rică. Și, văzându-i preotul, atâta i-au înfruntat și i-au dojenit, cât ... au scos din besĂ©rică cu mare rușine și cu multă urgie i-au gonit, împreună cu darurile ce adusĂ©se. (Oare ce jale și ce scârbă socotiț că vor fi luat în inima lor niște oameni mari ca acĂ©ia?) Iară ei, blagosloviții, au priimit înfruntarea și urgia preotului cu ... Ioann Botezătoriul. Așa și fericita Anna fămĂ©ia lui Ioachim, născu scaun sfânt lui Dumnezeu, pre fecioara Mariia, ca să se odihnească pre dânsa cela ce să odihnĂ©ște pre scaunele cĂ©le îngerești și-ș găti luiș ceriu însuflețit cela ce au întărit ceriurile cu înțelepciunea sa și pământul l-au întemeiat pre ape, de carele se cutremură toate adâncurile și beznele iadului. Și au avut ... ...
Ion Grămadă - O noapte de groază
... la logodnicul care avea să vină să mă vadă. Fricoasă nu eram din cale-afară, dar, totuși, nu-mi era oarecum îndemână, mai ales îndată ce cădea noaptea, când începea să se audă, împrejurul zidurilor, urletul jalnic al haitelor de lupi, ce ieșiseră la drumul mare din pricina iernii celei grele. Știam că peste zid n-au să sară, iar porțile erau încuiate și, de aceea, după ... copiii, mă răzimam cu spatele de soba fierbinte și citeam niște cărți sfinte, până ce mă pălea somnul. În cea din urmă seară, însă, după ce-am căutat ori de-s porțile închise și după ce-am pus sluga să-mi aducă apă și lemne în casă, am încuiat, cam devreme, ușa cu zăvorul, am tras parul de-a curmezișul ... auziră bocăniturile ciubotelor și omătul trosnind pe gang. Se îndepărtară. De acolo, din pat, căutam să prind cu urechea trosnetul pașilor ca să știu în ce parte se îndreaptă, dar din pricina omătului celui gros, n-am putut. Cât voi fi stat așa, nu știu, dar, de la o vreme, nemaiauzind ... ...
Nicolae Filimon - Omul de piatră
... o mulțime de chei în mînă și-i zise: — Fiule, în toate casele ce se deschid cu aceste chei să intri, iar în casa ce se deschide cu cheia de aur să nu-ți calce piciorul, căci nu va fi bine de tine. Cum plecă împăratul din oraș, fiul sau ... și văzu o mulțime de pietre nestimate foarte frumoase, dar nu-i plăcu nici una dintr-însele; în cele din urmă, ajunse și la casa ce se deschidea cu cheia de aur, stătu puțin înaintea ușei, se gîndi la porunca ce-i dedese tată-său, dar biruindu-l nerăbdarea, intră înlăuntru și văzu un ochean de sticlă. Se uită prin el și văzu un palat cu ... mă-sei: — Mamă, mie îmi miroase a om după tărîmul cellalt. — Ți-o fi mirosind, mamă, dar p-aicea n-are ce căuta oamenii după tărîmul cellalt. Vîntul se liniști și se puse la masă; dar după ce mîncă o strachină de lapte dulce de căprioară și bău apă de micșunele dintr-o oală de marmură, se puse la povestit. Mă-sa, văzîndu ... ...
Vasile Alecsandri - Legenda ciocârliei
... căpătâiul pe care odihnește, Nici apa ce oglindă obrazu-i la trezie, Nici cerul, nici pământul!... dar umbra să o știe! Ades copila, pradă gândirii ce-o răpește, Se scaldă în lumină, cu soarele grăiește Și zice: Tu, al lumii monarc strălucitor! O! splendidă comoară de viață și amor! Tu, ochi ... Ah! draga mea stăpână! Ferească Domnul sfântul De-a-ți asculta îndemnul, de-a-ți împlini cuvântul, Căci vai de-acel ce-apucă pe-a soarelui cărare! El intră-n cale lungă ce capăt nu mai are Și unde începutul se leagă cu sfârșitul, Și unde-și pierde mintea și pașii rătăcitul. Ah! Lia, te gândește că soarele ... viață și de moarte, că-i dulce și amar! El dă junie lumii, iubire, fericire, La plante, cuiburi, inimii el dă însuflețire, Dar raza-i ce învie e rază și de foc Ce arde crinul fraged și tristul siminoc, Și râurile soarbe, și păsări săgetează, Și umbra o înghite când soarele-i amiază. Ah! fie oricum fie! răspunde ... de soartă atunci numai să vadă Când fiul ei în cursă ar fi expus să cadă. Sărmana-ncet aude sunând pasuri străine, Tresare și întreabă: Ce ...