Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru MAI-MARE
Rezultatele 471 - 480 din aproximativ 631 pentru MAI-MARE.
Panait Istrati - Ciulinii Bărăganului
... oile nu-l mai pasc, îl lasă în pace, căci înțeapă groaznic. Știe să se apere, buruiana dracului! Ca și buruiana omenească: cu cât e mai netrebuincioasă, cu atât știe să se apere mai cu înverșunare. Dar ce siguranță avem noi despre ce e trebuincios sau netrebuincios pe pământ? Atât timp cât ialomițeanul se zbate, se încăpățânează să smulgă ... văzduh, risipite de vijelie. Așa, o săptămână întreagă... Suflă... Ciulinii rezistă, îndoindu-se în toate chipurile, cu bubumzul lor fixat pe o tulpină scurtă, nu mai groasă decât degetul cel mic. Ei mai rezistă încă puțin. Dar ciobanul, nu! El lasă în plata Domnului strășnicia Domnului și se întoarce acasă. Noi spunem atunci: țipenie! Nu mai vezi om! E numai Bărăganul! Și, Doamne, ce frumos e! Cu tot avântul de care armăsarul său e în stare, crivățul galopează în împărăția ciulinilor ... acasă cu traista doldora de pește. Tata n-aducea nici măcar un chitic. Și când vedea asta, mămuca, bună cum era, îl sfătuia să stea mai bine acasă, să pună la sărat pește, să facă de mâncare, să spele rufe și să mai
Vasile Alecsandri - Protestație în numele Moldovei, al omenirii și al lui Dumnezeu
... De 14 ani, Mihail Sturza răstălmăcește și calcă cuprinsul Reglementului Organic în interesul său particular. El vinde rangurile boieriei; vinde posturile statului de la cele mai mici până la cele mai nalte; vinde scaunele clerului, vinde hotărârile judecătorești; vinde măsurile administrative; vinde cinstea, vinde cugetul oamenilor; vinde drepturile Patriei noastre! El vinde orice se poate vinde ... adunat pe lângă tronul său și le-a înlesnit mijloace de prădăciuni fără margini. Pe țărani i-a adus în cea mai crudă și mai jalnică stare prin asupriri nesfârșite și la cel mai de pe urmă grad de ticăloșie, prin biruri grele și rău împărțite. Toate mijloacele de propășire a neamului românesc din Moldova le-a ... a fierbe cu ură; că boierii au început a se gândi serios la soarta ce aștepta pe toți; că mulți din cei mai însemnați amploiați, precum ministrul dreptății, ministrul treburilor străine, prezidentul Divanului domnesc, prezidentul Divanului apelativ, mai mulți judecători și câțiva deputați și-au dat îndată demisiile din posturi, nevroind a fi instrumente de pieire pentru țară în mâinile lui ...
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură în 25 a lunii dechemvrie, la nașterea Domnului nostru Iisus H
... 2 lucruri minunate și peste fire; una, că înțelĂ©gem o vĂ©ste bună, carĂ© din vĂ©ci nu s-au auzit, nici să va mai auzi până în vĂ©ci și alta, că auzim o bucurie mare carĂ© stinge toată jalea, toată întristăciunea și toată lacrăma de pe fața pământului. Aș pohti însă acĂ©ste cuvinte să le întinz ca o masă ... oamenilor și trupul carele l-au luat de la oameni să-l îndumnezeiască. Drept acĂ©ia, decât iaste taina aceasta mântuitoare, de atâta iaste și mai minunată; care necum limba omenească poate a o grăi, ce și îngerii, carii ne vestesc noao astăzi bucuriia cea mare și cântă mărirea lui Dumnezeu, nu iaste cu putință ca să o adeverĂ©ze. Eșit-au zice poruncă de la chesariul Avgust, să se scrie ... desăvârșit și să ne dea noao bucuriia cea vĂ©cinică. Auzitu-s-au, rogu-vă, vreodată, vĂ©ste ca aceasta? Au socotiț că să va mai auzi? De aduce atâta bucurie la oameni o vĂ©ste bună de cĂ©ste trecătoare, dară această vĂ©ste cu cât mai vârtos va aduce bucurie
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Dumineca Florilor 2
... au fost lipsă a să purta de niște dobitoace netrĂ©bnice, ca acĂ©stia? Lipsă i-au fost nu numai pentru sine, ci mai vârtos pentru mine, că mă îngroziia pre mine mai de demult mărirea acĂ©ia de care iaste scris: Înfricoșat iaste cela ce ia sufletele boiarilor, înfricoșat iaste mai mult decât împărații pământului. Și iarăș zice într-alt loc: Dumnezeul izbândirilor, domnul Dumnezeul izbândirilor slobod au lucrat, de care frică și groază fiind cuprins ... acĂ©ia, cu alt fel de podoabă va veni când va judeca lumea, că va veni pre norii ceriului, cu putĂ©re și cu slavă mare; că așa să cuvine, mai vârtos judecătoriului. Iară acuma, pentru că nu vine să judece, ci vine ca să răscumpere și să întoarcă cătră sine neamul omenesc, precum însuș grăiaște ... Și tocma pentru aceasta i-au trebuit să vie îmbrăcat cu blândĂ©țe și cu smerenie, ca nu doară viind cu altă slavă oarĂ©carea mai mare, să se spară oamenii și să fugă de dânsul, precum odinioară jidovii în muntele Sinaii, spăriindu-se, au fugit, neputând răbda groaza și mărirea lui ... jăluiesc în Sion și ca să le dau lor coroană pentru cenușă, untul veseliei pentru suspine, haina bucuriei pentru întristare. Ce iaste, drept, acĂ©ia, ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Apă și foc
... călcîile goale în pântecele cailor. Înaintea lor ies , în cârduri, copii dolofani, dăsculți și cu pletele cârlionțate pe grumaji și se uită cu jind cum mai-marii lor mână cîte și șase cai, fetițe săltate cari furișează câte o ochire pe cine mai știe ce flăcău voinic, muieri cu furca în brâu, ș-apoi, în urma lor, toți cânii mahalalii, lătrând și chefnind a bucurie. Și ... Argeșul? Ce mânia Domnului! Ce apă lacomă! Cum te înșeală și te fură; pe câți n-a răpus; și ai noștri nu se mai învață minte, capete seci ce sunt! Așa zise una dintre ele și-și făcu cruce mare și apăsată, iar după ea cu toatele se închinară îngânând: - Doamne, ferește, Doamne, și pe dușmanii noștri! Maria, nezărind nici pe Sandu, nici căruța lui ... sprincenele albe și stufoase, își oprește caii, tușește în sec și prefăcut și dă să vorbească. - Tata Motoace, spune-mi drept ce știi, n-o mai potrivi, că tot degeaba este; mai bine să știu la un fel unde i-o fi osciorul. Așa tăie Maria cuvântul îngânat al bătrânului. - De, Marie, tată, ține-ți inima, dar ... ...
Bogdan Petriceicu Hasdeu - Domnița Voichița
... sanctității lui har îl laudă deplin, numindu-l "Prinț al libertății" Și- "Atlet al neamului creștin"! Ce oare încă de la soartă Și altceva ar mai fi vrut că umblă-atât de abătut de parcă-o mare grijă poartă? Ce nouri îi întunecară mândria lui de voievod? Ce gânduri negre oare-l rod? La Soci, pe-a Radului fecioară În ... înjositor stigmat. (Sfârșitul părții a doua) Partea a treia Și-n țara noastră-n vremi trecute când încă neamul moldovean Își mai păstra a sa virtute de neânduplecat Roman robiei neplătindu-i biruri, erau petreceri și la noi Și se făceau și-aici turniruri În ... țării-n luptă dreaptă uitau de rang, de neam, de-averi. Iar fetele, ca o răsplată, Împodobeau pe-nvingători cu o cunună minunată din cele mai frumoase flori. Și-avea nu-ntotdeauna parte slăvitul țării Voievod cununa gloriei s-o poarte ci omul simplu din norod. Atunci, cu-nflăcărată odă toți ... slăvi pe cel ce-l întrecea pe Vodă cu vitejeștile-i isprăvi. Și către el cătau cu-ardoare priviri focoase de femei că nici nu mai știa sub soare mai ...
... Sunt zărite și pe dată toată puntea e-n mișcare; Prin alarma zgomotoasă chiar Osman este vestit, Cresc caicele și umbra li se face tot mai mare, Se apropie!... Cazacii sunt cazacii, negreșit. Aga strigă: Șoimi de mare, îndreptați într-înșii tunul! Spre Stambul că-i poartă gândul mi-a spus jidovul hain, Însă jur pe semilună că peri-vor pân ... să plece semiluna și puterea să mi-o-nfrunte. El și-a zis că de-a lui pradă prea puțin îl mai desparte, Că spre țintă vor ajunge duși pe aripe de vis, Că puterea musulmană va înfrânge-o, el și-a zis! Dar Osman ... nou cazacii, dar au inimi încordate, Vor să-nvingă sau să moară, căci pe viață nu pun preț; Se reped cu cinci, cu zece, tot mai mulți, mai plini de ură, Unii urcă, sunt ca tigri ce s-azvârl pe prada lor, Luptă, strigă, urlă, săbii zângănesc îngrozitor, Puști trăsnesc, scrâșnesc răniții, crunte ... curge sânge, curge râu, Pentru cei rămași în viață deznădejdea e adâncă, Ei cad unul câte unul! Vai! pierduți sunt toți, pierduți! De urgie să mai scape nu ...
Constantin Negruzzi - Cârjaliul
... lui. Ipsilant fugi în hotarile Austriei și de acolo trimise blestemurile sale acelor oameni pe care el îi numea slugi, fricoși și nevrednici, însă cea mai mare parte din acești fricoși și nevrednici a perit în zidurile mănăstirei Secu sau pe țărmul Prutului, apărându-să disperat împrotiva unui neprietin înzecit ... destul de iute. Dacă vrunul din ei stă de osteneală, el îl deshamă suduind grozav, și îl lasă pe drum, fără a se mai griji de soarta lui. La întoarcere e sigur că-l va găsi la acelaș loc, păscând în ticnă iarba verde. Adeseori se întâmpla că drumețul ... a curmezișul capul; o cingătoare lată împrejura talia lui supțire; o dulamă de postav gros, vânăt, creții înguști a cămășii, ce-i cădea mai sus de genuchi, și frumoșii iminii alcătuia restul îmbrăcămintei lui. Chipul său era fudul și lin. Unul din impiegați, batrân, roșu la față, îmbrăcat c ... atins, îmi era milă de bietul Cârjaliu, multă vreme nu am știut nimica de soarta lui. După trecere a câțiva ani, m-am mai
Constantin Stamati-Ciurea - Istoria unui țânțar
... păsare în nasul regelui sau al filozofului, iar negăsindu-i, apoi în hobotul elefantului sau în altă fiară. Se-nțelege că, cu cât este pielea mai fragedă, ajungem mai degrabă la globulețele sângelui, pe care îl sorbim cu deliciu. De aceea pătrundem mai cu preferință în locașuri unde trăiesc oamenii în trufie și lux, fiind pielea lor fragedă și îngrășată prin producte cosmetice și scutită de arșița soarelui ... sânge, și vocațiunea ta nu corespunde genealogiei noastre isÂtorice, căci strămoșii tăi și-au împlinit datoriile lor cu glorie, sugând nobilul sânge al celor mai onorați cetățeni ai țării, necruÂțând nici pe cei mai mari demnitari ai statului. Ei sugeau de-a valma pe înțelepții filozofi și brahmini, precum și pe frumoasele femei de la curte. Iar ... de-a valma. OameÂnii mor, nevăzând pe minerii ce-i ucid, căci vederea omenească e tâmpită, neputând străbate cu văzutul pe cele mai mici creații ale naturii. Cu cât animalul e mai voluminos, cu atât e vederea lui mai mărginită. Noi vedem aceea ce nu vede nici pasărea, și pasărea vede aceea ce nu poate vedea nici omul. Uită-te pe luciul apei sub ...
Constantin Stamati - Geniul vechi al românilor și românii de astăzi
... străini din depărtate locuri cu mărfuri scumpe, și acolea sau le vând cu ridicata unii altora, sau le schimbă pe alte mărfuri, încât în acest mare iarmaroc, ce ține două-trei săptămâni, se învârtește un alijveriș de câteva milioane de lei. Tot atuncea se adună acolo din cele mai de departe unghiuri ale Moldovei, și mai cu samă din Iași, Roman și Botoșani, mulțime de tineri boieri și tinere cucoane, nu pentru interesul negoțului, cu care prea puțini se îndeletnicesc, ce ... întru adevăr că zi și noapte altă nu se răsună pe ulițe și prin casele orașului decât râsuri, muzice și jocuri; iară în luxul cel mai rafinat al Europei și în amorul cel mai sentimental se întrece tinerimea română cu atâta agerime, încât și modistul parizian, și fragedul păstor al munților Alpi mai nu i-ar putea întrece; apoi de benchetele și zefcurile ce se fac la acel iarmaroc, atât între nobili, cât și între clasele mai de jos, este de prisos a mai vorbi; atâta zic, că cel mai stoic filosof ar astupa ochii Minervii, spre a se veseli și el ca un om păcătos la acest iarmaroc; deci în așa mare ...
Constantin Stamati - Roman din Vrancea în orașul Iași
... au mirat de ospețimea Acestor păstori cucernici, și-n glas au mărturisit: "Ce-nsemnează învățătura și-a Europei istețime, Dacă omul firesc este mai bun și mai fericit?" Mai ales din toți francezii, tânăr mai civilizat, Valter privea cu plăcere acest olat răsfățat. Căci firea lui era blândă, la gusturi era prostatic, Ca când pentru aceste locuri providența l-au ... ești fericit? Sau ce pot să-ți folosească meserii meșteșugoase, Care sunt de prisos nouă prostaticilor păstori, Și care nu pot să facă clima noastră mai frumoasă, Nici turmele mai plodoase, nici munții mai roditori, Nici a izvoarelor ape mai limpezi și mai cu gust, Nici pot ca să-mi inspireze spre a te iubi mai mult? De te-i duce, pierd speranța vieții mele ce se stinge, Căci inima mea îmi spune că nu am să te mai văz. Așadar, să-ți fie milă de tatăl tău când îți plânge, Ca pân’ va închide ochii tot pe lângă el să șezi". Dar de ... rog i le dă tot lui, Ca să nu trăiesc pe lume dacă el cu mine nu-i. Și dacă vreodinioară va avea ca să mai ...