Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DIN GREU
Rezultatele 471 - 480 din aproximativ 942 pentru DIN GREU.
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Lene
... încetul cu încetul. Când soarele apusese desăvârșit, întinzând pe cer fășii lungi și roșii, prietenii să deșteptaseră întremați și cu poftă de vorbă Anecdotele, amintirile din liceau, ștrengăriile din facultate, dragostele și politica să amestecau fără nici un șir, fără nici o ordine. De multe ori vorbeau doi și trei dodată. În sfârșit, spuseră ... nu vă puteți închipui cum mi se apropie tot văzduhul de ploapele moleșite ale ochilor. Și basmele încep să mi se deștepte în cap. Și din când în când cerul mi-apare și dispare ca un tablou care se întoarce când cu fața, când cu spatele înaintea ta. Ziua, când soarele ... de mult în sobă, este frig în odaie, obrajii și vârful nasului sunt reci, și stând ghemuit în plapumă, simț, gust cu plăcere, mă îmbăt din căldura care să înconvoaie după trup, între mine și plapămă, ca o vată moale și căldicică. În această căldură mă afund ca într-o baie ... alcătuiești în câteva minute mai frumos decât ai putea, mai frumos chiar decât ai vrea. Lenea la mine este adormirea a trei sferturi din ...
Iulia Hasdeu - Singurătate (Iulia Hasdeu)
... Să rătăcim în zări sublime, În cer de-azur, locaș rîvnit; Dorind al tainei infinit, Uita-vom sumbra adîncime. Osuflet, duh ales și pur, Săltînd din pămînteasca tină, Să-ți rupi cătuși de vizuină; Deci, lasă-ți corpul, beci obscur, Și vino în eternul pur, Să facem baie în lumină. O ... Reala față-a tot ce este Și printr-o vrajă, ca-n poveste, Tot universul lămuri-și-va Secretul, care-atunci vorbi-va Din fir a păr - măreață veste; Iar adevăr, frumos și bine, Făr-a răni cu-a lor prezență, Ne-or ... dorul te-nfioară, Vrînd taine mari să descifrezi; Să zbori și dulce să visezi, Ca un avar l-a sa comoară, Căci corpul greu te împresoară Cu lanțul gliei, să cedezi. Dar să răbdăm. E-o zi anume, Cînd sufletul se liberează, Sfărmîndu-și lanțul, și pe-o rază ...
Gheorghe Asachi - Restaurarea școalelor naționale în Moldova
... pedecă în codru dărâmate pe pământ. Dacă însă îngrijerea, cu o mână îndurată, Îndrepta-v-ar a lor viță, atunci când nuiele sânt, Din vlăstarea tinerică, o tulpină înformată Să făcea stejar puternic, ce, sporind din an în an, Agiungea a fi coloană prin biserici au prin case, Adăpost în timp de iarnă călătoriului sărman. Al său trunchi durat ... plângem, suspinăm de a lor trai, Ce-i spre dauna și rușinea familiei întristate! Dacă timpuriu moralul mintea lor ar fi-nzestrat, Atuncea din sânul meser ar ieși genii mărețe. Cela ce pe drumul public pe călători a prădat, De avea îndemn, mijloace ca virtutea să învețe ... pe amvona rostirei, prin ritorice cuvinte Învingând pe nedreptate, Demosten s-ar fi făcut, Și a văduvei sărmane ar fi razăm și părinte. Din abaterea femeiei câte rele-n lume vin. Când ea cumpără și vinde ale sale frumusețe, Mestecând înșălăciunea ș-a plăcerilor venin! O asemenea ...
... oprește vagonul la Sf. Gheorghe, se face roșie, apoi galbenă și pe urmă simte o sudoare rece, și iar fierbințeală și iar răcește, și răsuflă greu, ștergându-se pe sub bărbia grasă, și zice: - Uff ! dacă stiam, mai bine luam birze! (că vorbește cam peltic). Teribelă căldură! mor! Vagonul pornește de ... curent. Curentul astâmpără puțin căldura; dar foamea nu se poate astâmpăra cu o slabă suflare de vânt. A fost desigur o mare imprudență din partea acestei dame să plece de-acasă așa, trei ceasuri după dejun, fără să guste ceva, mai cu seama că, din cauză că se grăbea să nu scape ora de rendez-vous la pavilionul central, a dejunat așa de ușor: trei ouă răscoapte, o ... dumneata subțirel!... Pe mine asa m-a făcut Dumnezeu, voluptoasă!... Cui i plațe!... cui nu... - Taxa, mă rog! strigă conductorul. Coana Lucsița scoate din portofel biletul pe care-l avea din Piața Teatrului. Conductorul observă biletul. - Ăsta nu-i de la mine. - Da' de la ține? întreabă cocoana. - De la alt vagon. - Da' țe? nu e ... ...
Constantin Stamati - Arderea Iașului la 1822
... Constantin Stamati - Arderea Iaşului la 1822 Arderea Iașului la 1822 de Constantin Stamati Un episod din poema d-lui Beldiman, sub titlul Eteria grecilor Această închipuire se face ca cum un bătrân vier de la Miroslava, unde sunt podgorii de vii ... Peste frumoasa cetate pâclă și negreață pică; Fulgerul cu-nflăcărare ca un șarpe lung clipește, Scapără, vin’ de te uită, zimții zidurilor mișcă. Vântul frunza din crengi smulge, o spulberă ca pe paie, Vifor vântură cu groază, de cruce pe turn îndoaie, Iaca nourii se umflă, clocotesc, se tulbură, Moșule, trăsnet ... le dărâme, el cu noi nu are treabă; Căsuța noastră îi mică sub a copacilor umbră, Smerină și pitulită, mai nu se vede din iarbă; Vifor-trăsnetul nu sfarmă proaste cocioabele mele, Și cerul a sa urgie au trimis de umilește Pe acei cu fapte rele, Și ... și răzbună cu dreptate, Căci în a noastră cetate s-au fost strâns multe păcate. Au trecut furtuna, Se înseninară, și aburul lin, Din risipituri, Ș-a cetății zguri În aer se ridică. Iar căsuța pitulită Rămaseră nesmintită, Și la ferestruica ei păsările cântă. Cu aceste înfricoșate ...
Constantin Negruzzi - Oscar D'Alva
... auzea. Câte ori a lunei raze au căzut cu mulțămire Pe coifurile argintoase bravilor nebiruiți, Când în serile senine înainta cu mărire Ieșind din castelul mândru d-arme grele coperiți! Câte ori a privit luna pe aceste stânci râpoase, De ale cărora poale undele se sfărâma, Rărind ... lor perzând nădejdea de a mai videa vrodată Strălucita stea a zilei ce-n războaie-i lumina Se întorn cu întristare din câmpia sângerată Ca să vad-a lunei luce pân a nu se-ntuneca! Ei adeseori slăviră acea luce fericită Căci atuncea ... dorită Când Oscar văzu lumina. Era-ntâiul său născut, Toți vasalii s-adunară să serbeze acel minut Cu stăpânul împreună, ospătând cu mulțămită. Vânează cerbul din codri. Cornul sună cu putere ; El e semnul de războaie ș-a muntenilor plăcere. „Va veni o zi, strigară, ș-aceste strașnici ... Aide, frate al lui Oscar, Fii statornic, nu te teme, și înghite acest pahar; Bea în pomenirea morței, băutura nu e rea.“ Rumeneala din obrazii lui Allan pe loc peri, A lui față mult frumoasă precum ceara-ngălbeni ; Trupul lui tot se cuprinsă d-o înghiețată sudoare ...
George Gordon Byron - Oscar D'Alva
... auzea. Câte ori a lunei raze au căzut cu mulțămire Pe coifurile argintoase bravilor nebiruiți, Când în serile senine înainta cu mărire Ieșind din castelul mândru d-arme grele coperiți! Câte ori a privit luna pe aceste stânci râpoase, De ale cărora poale undele se sfărâma, Rărind ... lor perzând nădejdea de a mai videa vrodată Strălucita stea a zilei ce-n războaie-i lumina Se întorn cu întristare din câmpia sângerată Ca să vad-a lunei luce pân a nu se-ntuneca! Ei adeseori slăviră acea luce fericită Căci atuncea ... dorită Când Oscar văzu lumina. Era-ntâiul său născut, Toți vasalii s-adunară să serbeze acel minut Cu stăpânul împreună, ospătând cu mulțămită. Vânează cerbul din codri. Cornul sună cu putere ; El e semnul de războaie ș-a muntenilor plăcere. „Va veni o zi, strigară, ș-aceste strașnici ... Aide, frate al lui Oscar, Fii statornic, nu te teme, și înghite acest pahar; Bea în pomenirea morței, băutura nu e rea.“ Rumeneala din obrazii lui Allan pe loc peri, A lui față mult frumoasă precum ceara-ngălbeni ; Trupul lui tot se cuprinsă d-o înghiețată sudoare ...
Alexandru Dimitrie Xenopol - Istoria ideilor mele
... ochiu deschis asupra viitorului. Acum chiar, deși de mult timp dispărută, o văd încă înnegrind ca o pată pătrată albul peretului. Acea fereastră e una din amintirile matinale cele mai puternice ale minții mele. Tatăl meu Dimitrie Xenopol se trăgea din o veche familie anglo-saxonă, după tată Brunswick, după mamă Smith. El a rătăcit în tinerețe, în urma unei dureri sufletești, prin Suedia ... oare ce pe atunci Evrei[i] nu erau primiți în funcțiile prusiene. În Iași el se căsători cu Maria Vasiliu, fiica unui fabricant de țigle din Păcurari, cu care soție născu 6 copii, care trăesc după majoritate. Din acești[a] au rămas acuma când încep a scrie aceste amintiri (1913) patru: Eu cel mai mare, fratele meu Neculai, actualul ... am făcut în Germania [6] și nici odată nu am învățat în Franța. Cu toate aceste întreaga mea carieră științifică am făcut'o în aceste din urmă țări. Cea dintâi legătură a inimei mele în afară de frați și părinți, fu aceea cu vărul meu, Emil Costinescu, care închegă ... ...
Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VII
... nu e povățuit; În scurt, dacă năravul îi este vicios, Se vor mira de dânsul fără să îl iubească, Și lauda silită le va ieși din gură, Căci numai interesul la asta-i va-ndemna, Stând gata în tot ceasul din spate a-l zvârli. A sa ușoară slavă s-a veștezi în grabă: Un om neplăcut lumii curând se ... să zboare în văzduh, Pre căpoieș s-alerge țâhnind după găină, Pre țăpușori să-și cerce puterea lor în coarne, Rățușca să înoate abia ieșind din ou. Aceste nu se-nvață de cuget sau de sfat; Nimică nu știu altă decât să imiteze. Doi frați sunt într-o casă crescuți toți ... rele. Pre unul pilda bună îl întări-n virtute, Pre altul la pieire tot pilda l-a adus. De-aș vrea să sting din vreme scumpetea-n fiul meu I-aș dezveli năravul în toat-a lui sluție, Și pre Ignat de pildă l-aș scoate înainte ... el fu crescut de-o rudă Supusă la beție. Mirtil curvar se face, Căci a avut un mentor curvar și verigaș. În veci ...
Titu Maiorescu - În contra direcției de astăzi în cultura română
... în jurnalele din Austria. Aceste critice nu au rămas fără răspuns; însă toate răspunsurile, după obiceiul introdus la noi, erau pline de personalități, așa încât, din respect pentru publicitate, au trebuit să fie trecute sub tăcere. Căci ce are a face în asemenea discuții persoana scriitorului! O excepție se ... astăzi și, prin urmare, merită să fie relevate. Afară de aceasta, Transilvania este organul public al Asociațiunii pentru literatura și cultura poporului român, redactat de din cei mai cunoscuți bărbați ai noștri, de d. Bariț, și, întrucât reprezintă astfel floarea dezvoltării intelectuale din Ardeal, are drept să ceară a nu fi ignorată. Transilvania [1] , răspunzând la articolele noastre despre limba română în jurnalele austriace, retipărite în ... erorile limbistice criticate de noi sunt numai niște ?bagatele". Transilvania însăși recunoaște că jurnalele austriace scriu rău românește, se miră însă pentru ce și cele din Iași scriu rău și citează ca exemplu niște pasaje pline de erori din Săptâmâna. În celelalte observări ale sale pare a se uni cu opinia Familiei despre "bagatelele" criticate de noi și zice: "În marele număr ... nici o amestecare între aceste două popoare. Pentru a proba o hipoteză așa de nefirească, istoricul nostru se întemeiază pe un pasaj îndoios ...
Mihai Eminescu - Dacă treci râul Selenei...
... a soarelui lume eternă noapte nu ține. E-o sară frumoasă Â adormită deși este ziuă. Aerul e vioriu, miroasele florilor mândre; Adormitor se ridică din oștile florilor mândre; Într-un codru măreț, unde arbor legat e de arbor, De liane ce spânzură-n aer snopii de flori, Unde prin vechii ... Plini de faguri de miere, ce curge ca auru-n soare, Cu de ghirlănzi uriașe copaci, din a lor rădăcine Până la vârfii din nori cu liane încolăciți-s, Cari cu snopi de flori i-nconjoară, mărirea le-ngroapă. Dacă prin codri pătrunzi dai de-o vale frumoasă și ... soare. Vineți cu brumă sunt unii, iar alții cu boabele galbene c-aurul, Fluturii le-nconjoară ca dulci corăbioare de colori și lumini. Iară albine din bobițe crăpate sorb lamura mierei; Iar în mijloc de grădine, într-o luncă de verzi portocale Nalță-se ca într-un flor învălit palatul Selenei ...