Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CEL MAI PUȚIN
Rezultatele 471 - 480 din aproximativ 765 pentru CEL MAI PUȚIN.
Vasile Alecsandri - Un salon din Iași
... doamna mea, nu caut într-un bal decât petrecere și nu cer alta decât să am cavaleri plăcuți pentru joc. ROCHIA DE CATIFEA (zâmbind) : Și mai ales pe vărul d-tale aghiotantul. Nu-i așa? ROCHIA DE CREP (tulburându-se) : Aghiotantul?... vărul meu?... Pentru ce mai ales el? ROCHIA DE CATIFEA (cu glas prietenesc) : Ascultă, draga mea, știi cât te iubesc, și cred că nu te-i supăra de cele ce ... ei, în vreme ce aghiotantul se apropie de dama care poartă rochie de catifea vișinie.) ROCHIA DE CATIFEA (foarte grațioasă) : Unde-oi scrie că-ți mai aduci aminte de prietene și că te apropii de ele! AGHIOTANTUL: Doamna mea, am avut totdeauna de mare plăcere a mă g[...]n ... Se pune pe canapea, fără voie, și în vreme ce Rochia de catifea îi înșiră o mulțime de vorbe măgulitoare, el se posomorăște cu atât mai mult că zărește mai departe pe verișoara lui, care, ochindu-l cu coada ochiului, se face că ascultă cu multă plăcere complimentele ce-i adresează D. Lângă ușa salonului ... noastre pentru plăcerea ce ne-ai pricinuit prin cântecul Mar găritei . DAMA DE LA CLAVIR (zărind pe X lângă ușă) : Complimentele d-voastră se cuvin mai ...
Anton Pann - Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea
... Hogea Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea de Anton Pann Cuprins 1 ÎNVĂȚĂTURA DATĂ RĂU SE SPARGE ÎN CAPUL TĂU 2 PÂINE, LA FOAME UDATĂ E CEA MAI DULCE BUCATĂ 3 CÂND SE GĂTEȘTE ÎN LATURI, NUMAI DIN MIROS TE SATURI 4 GRIJILE-S LA CREDITORI MAI MULT DECÂT LA DATORI 5 CÂND CERI ȘI NU ȚI SE TRECE, TE-NTORCI CU INIMA RECE 6 DACĂ N-AI SĂ MERGI CĂLARE NU ... la o parte, cu chip prea politicos. - Dar ce este asta ? zise judecătorul bătrân; - Este darul, el răspunse, ce ți-l arătam în sân. HAINA MAI MULT E PRIVITĂ DECÂT PERSOANA CINSTITĂ Nastratin Hogea odată fiind la nuntă chemat, Se duse în haine simple, ca sărac biet îmbrăcat; Nuntașii astfel văzându ... fruntea mesii, fiecare loc făcând. El dacă șezu la masă ș-a-ntins mâneca în vas, Zicând: - Poftim, poftim, blană, mănâncă ce e mai gras ! Îl întrebară nuntașii: - Hogea-efendi ! zicând, Pentru ce o faci aceasta, ș-întingi mâneca mâncând ? - Pentru că, el le răspunse, eu întâi când am ... FURĂ ȘI O IAPĂ DAR OR ÎN TEMNIȚĂ PLÂNGE, OR PICIOARELE ÎȘI FRÂNGE Nastratin Hogea-ntr-o vreme nici un câștig neavând Și în cea ...
Ion Luca Caragiale - Identitate...
... un bacșiș conductorului să ne lase singuri în compartiment, ne-am culcat... Am dormit bine până la ziuă, când am ajuns la graniță. Anarhistul meu, mai deștept ca mine, s-a coborât întâi din vagon. Eu, puțin mai târziu, somnoros, dau să trec pe urmele lui... Un polițist, cu o voce foarte aspră, îmi zice, ținându-mi calea: — Treceți întâi la revizia ... pragul patriei mele!... Ce e de făcut?..." Intru, foarte abătut, în restaurantul gării pe teritoriul neutru... Beau o cafea... amară cafeaua în țară străină... prea puțin zahăr și prea mult frank-caffe!... Gustând, foarte dezgustat, din cafeaua exilului, aud că afară se pregătește trenul de plecare cătră interiorul patriei mele... Mă ... cuvinte răspuns-plătit și cu timbru de 30 de bani la poliția locului meu. Dar, până să-mi vie răspunsul pot pieri printre străini; în cel mai bun caz, alt tren de coincidență n-am decât peste 18 ore!... Orcum, tot bine!... Fulgerându-mi acestea prin minte, intru în restaurant, unde găsesc ... plecat... Am intrat în patrie!... Nu! — să mărturisească toți amicii mei anarhiști, fie liberali, fie conservatori — nu! nu sunt pentru răsturnarea societății actuale, ...
Constantin Negruzzi - Sobieski și românii
... trimiși de ispravnicul de Neamț pentru străjuire, în lipsa garnizoanei, care era la Fălcii pe lângă domnul Cantemir, unde tăbărâse armia turcească. Cu câteva ceasuri mai nainte sosise încă un tânăr plăieș, a cărui cal asudat păștea înșelat troscotul ce creștea pe lângă ziduri. — Mai bea o dușcă, băiete, zise un bătrân de care se vedea că ascultă toți, și ne spune ce ai mai văzut la Iași? — Ce să văd, tată? Blăstămăție! Târgul îi în jac. Leșii pradă și dezbracă pe bieții oameni. — Ș-apoi zic că ... și asta-i o oaste întreagă, observă unul; cum se ... — Taci, mucosule! îl curmă bătrânul. Te temi că-i pieri! Mare pagubă! un mișel mai puțin. Vânătorul astfel înfruntat se trase rușinat și se sui pe ziduri. În vremea aceasta, oastea se apropiese. Regele trimise un ofițer ca să vorbească cu ... se va cotropi, și garnizoana se va trece subt ascuțitul sabiei. — Du răspuns măriei sale, zise bătrânul, că laude și îngroziri de aste am mai auzit noi, și tot nu ne-am spăriet. Mai ...
Ioan Slavici - Barbaria modernă
... maÄ mult însușirile indi[vi]duale, care nu sunt, la urma urmelor, de cât anomaliÄ resultate din o desvoltare defectuĂ³să, decÄ niște degenerărÄ în cel mai propriÅ înțeles al cuvântului. Cu cât maÄ intensivă e dar cultura, cu atât maÄ vîrtos ne regenerăm și noÄ Ă³meniÄ, ca atât maÄ puțin ... să-l ajutăm și să-l apÄ•răm și pe el? Românul acesta e om al iubiriÄ de ordine, blajin și muncitor, se mulțumesce cu puțin, ba suportă tĂ³te cu îndelungatărăbdare și a dovedit cu prisos, că e cu desÄ•vîrșire capabil de desvoltare morală și intelectuală. Nu ... înrîuririÄ luÄ firescÄ. Ce trebue Ă³re să simțim noi, când vedem, că RomâniÄ cu tĂ³tă munca, pe care o sÄ•vârșesc cultivând pământul cel maÄ mănos al țăriÄ lor, sînt ruinațÄ trupesce și economicește!? Ce trebue să simțim când îÄ vedem istoviți și galbenÄ la față și constatăm, că ... care în felul luÄ și nu caută uniÄ să tragă mișelesce bucata de la gura altora. AcĂ©sta e ceea ce suferim, și barbarie în cel ...
Grigore Alexandrescu - Epistolă Dlui I. C.
... locul însuflării ș-al înaltei cugetări, Ce umple duhul de gânduri, inima de desfătări, Ci câmpie fără margini, ce arată nencetat O vedere monotonă ochiului cel întristat. Spre amiazăzi se vede niște pomi și niște vii, Niște salcii semănate ici și colea pe câmpii. Iar la răsărit departe a lor ... Frați a căror neunire a avut sfârșit amar. Pe o margine e zimbrul, iar pe alta un vultůr, Care nici nu mai visează de al Tibrului murmůr, Care sub o nouă formă și numire ce-a luat, Ca mulți, cântecul, purtarea și năravul și ... sfânt, Și-mpărat al neființei mi se pare cum că sânt; Fericit când se întâmplă, gonit de vrun viscol greu, Un călător să se-abată puțin în locașul meu! Nu că e deșert pământul detot de locuitori; Pimprejur sunt câțiva nobili, de moșii stăpânitori, Care din copilărie aici s-au obișnuit ... prost, Nu se zice p-aste țărmuri, unde omul liniștit, Se-ngrașă în neștiință, ca în veacul aurit. Dar destul, iubită muză, stai să te mai odihnești, Că puterea-ți este slabă, și cam lesne ostenești. Și tu, înțelept prieten, care-adeseori mi-ai dat Povețe folositoare ce eu nu prea
... ața: Prea supțire și-n scurtă vreme trăitoare. O, lume hicleană, lume înșelătoare! Trec zilele ca umbra, ca umbra de vară, Cele ce trec nu mai vin, nici să-ntorcu iară. Trece veacul desfrânatu, trec ani cu roată. Fug vremile ca umbra și nici o poartă A le opri ... poartă lumea, așa amăgește. Așa înșală, surpă și batjocorește. Fericită viiața făr de valuri multe, Cu griji și neticneală avuțiia pute. Viețuiți în ferice, carii mai
Ion Luca Caragiale - Ultima oră
... cum stă lucru? - Vine din America... S-a găsit la el un pachet de dinamită, cam de vreo patru kilograme, otravă și... - Și mai multe scrisori... - Da, mai multe scrisori... De unde știi? - Ei, bravo! se putea fără scrisori?... Fac prinsoare că scrisorile sunt de la Bresci și de la Luccheni... - Exact. - Și ... să smintească lumea! Pe urmă, cătră mine: - Ei, cum îți vine dumitale să crezi așa baliverne? - De! domnule ministru - zic eu - știu eu ce să mai crez și ce să nu mai crez? De exemplu, istoria cu evaziunea bulgarului. - Care bulgar? - Care a fost prins aseară la Valea Largă și închis la cazarma vânătorilor din ... l-au adus chiar pe un om ca dumnealui, care de! orișicât... om cu condei... Zicând acestea, d. ministru ne salută frumos și după ce mai mă-mbărbătează încă o dată, asigurându-mă că războiul nici n-a început, nici n-are să-nceapă, se depărtează. Amețit, mă rentorc ... și șez la loc, să aștept pe d. reporter, care trebuie să se întoarcă de la telefon. Nu aștept mult; iată-l. - Ei? întreb eu. Mai ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a XI
... mulțime. Atunci lege-i putința cu sâlă, Voia lui e poftă desfrânată, Iar' porunca crudă, neîndurată. [3] Puind el tot dreptul în putere, Face pe cel mai slab să-i slujască Despoindu-l cu sâla de-avere, Apoi cu îndrăzneală tâlhărească Robește țări, arde orașe, sate, Și pe unde merge strică toate ... sabie și foc aleargă, Besericele ei să le spargă. [8] Dar' iacă vin ș-alții de-împrotivă, Cu altă credință ș-altă lege, Carea-i mai slută și mai ponivă, Dar' fiindcă nime n-o-înțălege, Pentr-acea dobândește priință Și-i zic adevărată credință. Încă-apoi lege din lege naște, Credință din credință ... dânșii-osăbire, Vom afla că-asemenea dreptate Trebue s-aibă toți în cetate. Nici poate unul ș-altul zice Cătră cei deopotrivă șie: ,,Eu-s mai mare din toți aice!" Căci împrotivă-i să scoală-o mie Și-i arată, prin dovadă tare, Că el ca ș-alții numai un cap ... aibă ei minte-îngerească Și cu toată-înțălepciunea plină! Eu, de voie bună, nu mi-oi pune Jugul în grumazi, vă spun ș-oi spune! Cel mai ...
Mihail Kogălniceanu - Noul acatist al marelui voievod Mihail Grigoriu
... Creatorului, strigăm cu umilință lui Dumnezeu Aleluia! Icosul 3 De vom lăsa în părăsire acele ce-ți vădesc urmările mârșăviei tale, vom fi cu dreptul mai mârșavi și mai necunoscători a celor ce ne fac rău sau bine, deci, pentru ca în viitorime șezătorii pe scaunul tău să se ferească de a ... vom mai fi nădăjduindu-ne, când în toată ziua îți aduci o nouă izvodire de rău și, în loc de a te preface, mai mult te înțelenești întru fără-de-legi; agiungă acum intâmplările și vie vremea a ne face și pe noi învingători, ca să strigăm ... persoane a te face vrăjmaș înaintirei împilatului cotun, ai dat prilej celor de o aplicație cu tine a îndeplini ticăloșia soartei cei mai înainte menite; deci, spre izbăvirea noastră, strigăm lui Dumnezeu Aleluia! Icosul 6 Spre mai mult a spori rodurile neomeniei tale și mai cu înlesnire a te sui pe treapta strâmbătățirii, tras-ai întru ajutorul tău pe acei ce i-ai deprins să fie vrednici sprijinitori ... ...
Alecu Russo - Cântarea României
... țipătul chinuirii tale; pământul se mișcă. Dumnezeu numai să nu-l fi auzit?.. Răzbunătorul prevestit nu s-a născut oare? 3 Care e mai mândră decât tine între toate țările semănate de Domnul pe pământ? care alta se împodobește în zilele de vară cu flori mai frumoase, cu grâne mai bogate? 4 Verzi sunt dealurile tale, frumoase pădurile și dumbrăvile spânzurate de coastele dealurilor, limpede și senin cerul tău; munții se înalță trufași în văzduh ... lor... chipul zbârcit al bătrânilor se întinde de bucurie... pacea aduce legea care chizășuiește, iar nu asuprește... legea, rod al slobozeniei... legea care apără pe cel slobod de nedreptate și nu apasă pe sărmanul în folosul bogatului... și multă vreme erau numai oameni fericiți, deși se aflau bogați și mai săraci... căci nelegiuirea nu era cunoscută; și cei bogați, și cei mai tari nu făceau ei singuri legea, după cum le venea lor mai bine, și nu puteau călca dreptul altuia, și junii ziceau, închinându-se către bătrâni: "cinste fie părinților noștri, care s-au luptat vitejește și ne ... te îngrozea și, deși ziceau între ei: "hai să punem în fiare pe feciorii vulturilor și să domnim asupra lor... căci noi suntem tari și ...