Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CE
Rezultatele 471 - 480 din aproximativ 3689 pentru CE.
... urmă halbă câte o înghițitură și strigă scurt, cu ochii întorși spre tavan: — Demisia! Demisia! Mincu șoptește, râzând, lui Șerbescu: — Bine, nene Șerbescule, ce ți-ai făcut păcat cu ăsta? Șerbescu răspunde înțelepțește: — Ce-ar fi, dragă, dacă n-am mai îndulci viața cu câte o glumă? Ceasornicul bate orele șapte. Prietenii sunt cam obosiți, plătesc, iau între ei ... nu știu ce să facă. Merg câteșitrei tăcuți. Mincu îl întreabă: — Încotro, nene Știucă? — La percepție... mă duc să mi-o dau. — Ce e de făcut cu nebunul ăsta, nene Șerbescule? Pe dreapta tocmai se deschidea o prăvălie. — Ia haidem să mai luăm un vin, zise Șerbescu ... Știucă, a fost o glumă... Am glumit, bătu-m-ar Dumnezeu să mă bată! Uite, întreabă și pe Mincu dacă n-am glumit. De ce să-ți dai demisia? Păi noi, știi dumneata, cum tragem pe dracul de coadă? Crezi că-i ușor să rămâi așa, fără cinci parale? Noi ... aproape 9 ceasuri de când îl dăscălesc; artiștii cad de oboseală. În sfârșit, cu mare greutate, îl iau, îl urcă într-o trăsură și, după ce ...
... recunĂ³scem adevÄ•rul – orÄ și cât de jignitor ni-ar fi el. Nu maÄ e dar vorba, dacă sunt orÄ nu, ci de ce anume sunt indispensabilÄ și ce trebue să facem, ca să ne putem lipsi de dânșiÄ. AÄ sădit în grădina ta un pom de soiÅ bun și te bucurÄ urmărindu-l ... aceste se urmĂ©ză cu necesitate organică, și în acelașÄ fel se petrec lucrurile în întrĂ©ga lume viețuitĂ³re: cresce și se sporesce ceea-ce se desfășură în condițiunÄ priinciĂ³se, și se piere încetul cu încetul ceea-ce nu se pĂ³te potrivi cu mediul ambiant. EvreiÄ se sporesc și eÄ în mijlocul nostru fiind-că noÄ înși-ne le creăm priinciĂ³se ... să păstreze țara asĂ©stă, s’o cĂ³tă din nevoÄ și să mi’o lase în starea în care am primit-o noÄ ceÄ ce azÄ ne rÄ•sfățăm într’însa și numaÄ ceÄ ce așa ereaÅ nu avĂ©Å nevoie de EvreÄ. CeÄ l’alțÄ, fiind maÄ ca noÄ, aveaÅ nevoe de EvreÄ și li-aÅ deschis drum largih ... în EvreiÄ, care-și agonisesc pânea muncind potrivit cu aptitudile lor fireștÄ, ci ‘n pÄ•cÄ•toșiÄ, care cheltuiesc maÄ mult de cât ceea- ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a XI
... ceste-începe-a ura cuvinte: ,,Măcar că eu, bărbați aleși! doară Nu sunt harnic a mă băga-în price Cu cei ce-înainte cuvântară, Totuș', fiind că suntem aice Adunați pentru deobștele bine, A spune ce socotesc să cuvine. [12] Spre-aceasta, datorie-îndoită Mă leagă:-una, căci însăș' din fire Suntem ținuți cu neviclenită Inimă să dăm noi sfătuire Fieșcui ... o unealtă, Adecă-obiceaiurile bune Sau rele, direg pe-alte, strică pe-une. [14] Un popor blând, spre-îmbunătățite Năravuri învățat din pruncie, Măcar supt ce legi învolnicite, Măcar supt ce slobodă domnie, Totdeuna va fi bun și drept, Tocma să n-aibă rând înțălept. Iară mulțimea-întru rău dedată, De-ar avea măcar ce lege sfântă, Prin sângură lege niceodată Nu să va-îndrepta. Deci nice-o smântă Să vede-a zăcea-în forma de-afară A ... aice!" Căci împrotivă-i să scoală-o mie Și-i arată, prin dovadă tare, Că el ca ș-alții numai un cap are. [17] Drept ce dar unul să ne stăpânească, Sau doi, sau câțva? Din ce ...
Ion Heliade Rădulescu - Coconul Drăgan
... posomorât, îngâmfat ca un curcan; se uită la dânsul să vază fecior de boier este sau nu; să zicem că nu este — atunci: — Ce sunt hârtiile alea? — ...O hârtie la... --N-am vreme acum; nu vedeți voi că nu-mi mai văz capul de treburi? Ce sunt mojicii ăștia! Ei gândesc că noi, boierii, suntem hamali ca dânșii! Scriitorul iese pufnind de râs. Vine altul. — Dar tu, ce-ai acolo? — ...Hârtia... știți dumneavoastră, către... --Ad-o-ncoa! — și i-o smulge din mână cam necăjit, cam cu o demnitate dregătorială. â ... de toate: e și politic, și diplomatic, și patriot, și liberal, după vremi, și om al trebii (de l-ei căta), și literat, un dezmetic ce se înțeapă de a trece totdauna cu duh. La acest taifas dregătorial mai veni și un străin de aceia ce n-au nici o patrie, ce se interesează de toate patriile și mai vârtos de Tara Românească, unde găsește toate d-a gata, un domnișor ce s-amestecat în toate, vorbește de toate: de politică, de comerciu, de arte, de științe, de literatură, și mai vârtos e foarte amator de limba ...
... Ca să-și descarce mâna își pune pălăria pe cap; pălăria îi merge peste urechi. ) Victore! ( Victor, distrat, merge spre dulapul lui. ) Victore! VICTOR: St! ce? LIZA ( urcând cătră el și cu tonul scurt ): Victore, ce ai? VICTOR( distrat ): Cu rom? cu lapte? LIZA:Nu, zăpăcitule, nu! Ce ai? Ce-ai pățit? VICTOR: N-am nimica. LIZA: Cum n-ai nimica? ( îi ia pălăria din cap și o pune pe un scaun. ) De vreo zece ... ia peria și începe să curețe hainele ) Da. ( Apoi merge să șează pe scaunul cu pălăria ca să șteargă hainele șezând. ) LIZA ( desperată, oprindu-l ): Ce faci? Ce faci? ( ÎI oprește să strivească de tot pălăria, trăgându-l repede de mână. ) VICTOR: Nu vezi ce fac? periez hainele dobitocului de colo! Ce nesuferit pasajer! De-ar pleca mai curând!... LIZA ( zguduindu-l ): Ți-ai pierdut mințile, sărace! VICTOR: Și ce treabă ai d-ta? LIZA:Cum ce treabă? Nenorocitule, n-o să ne cununăm peste câteva zile? VICTOR ( confuz ): Ba da ! ( periază cu putere. ) LIZA: Ei! Atunci! vreau să știu pentru ce ... și-ai pierdut. VICTOR ( periind mereu ): Nu. LIZA ( zâmbindu-i și mângâindu-l ): Spune drept: mă temi de cineva. VICTOR ( același joc ): Nu. LIZA: Atunci, ce ...
Nicolae Filimon - Jocul bănățean
... prin a se preîmbla unul după altul în rond, fără a se ține de mînă, și izbind numai ușor din picioare. Din ce în ce, danțul devine mai repede, însă neanimat; căci cum se poate anima jocul, cînd departe de juni se află tinerile țărance ce au aerul de a sta indiferinte? Junii însă, prin varietatea și grația ce dau jocului lor izolat, au aerul de a voi să atragă și pe acele june fete. Acestea nu mai pot rezista la atîta ... intervaluri otărîte, niște versuri populare sau mai bine o poezie naturală care esprimă simțirile inimei lui. Această poezie e simplă și naivă, ca și autorul ce a produs-o, fără artă și pretențiune; scurtă și întreruptă, însă originală, națională și așa încît să inspire curiozitatea celui ce o ascultă. Dar avut-a cineva curiozitatea să asculte astă poezie, să fure din gura românului inofensibilele sale versuri ce esprimă simțiciunile și impresiunile inimei lui? Din nefericire, prea puțini la noi se ocupă de ale noastre, de tradițiunile și originalitățile noastre, de acele mici ...
Nicolae Filimon - Schiță biografică asupra maestrului Bellini și a operilor sale
... pentru întinsele sale noțiuni muzicale, descoperind în acest copil un mare talent muzical, să însărcină a-i da o creștere muzicală și după ce-l învăță cele mai principale noțiuni muzicale, prin influința ce avea la viceregele al Siciliii, iar mai cu seamă la Nelson, primul admiral anglu ce ocupa pe atunci Sicilia, reuși în fine a dobîndi pentru protegiatul său un loc de stipendist în conservatoriul din Neapole. Acolo, Bellini, după ... guvernator îl luă în trăsura sa și-l duse la palatul orașului în aclamările întregii populațiuni, unde fu felicitat de o deputațiune compusă de tot ce avea Catania mai celebru în muzică și în belele-arte. Regele ambelor Sicilii, voind a onora și el meritele și geniul acestui maestru ... de adolescință, părăsi pămîntul nașterii sale și se duse la Veneția, unde îl așteptau cu nerăbdare ca să scrie o operă. Dar cu toată silința ce depuse, din multele intrigi ce se iviră la reprezintarea ei, căzu și fu aspru criticată de presa venițiană, însă splendidele succese ce avu în celelalte părți ale Italii justifică necontestabilul merit al acestei opere. Lăsă Veneția și, trecînd în Francia, merse la Paris, unde la 1834 puse ...
Nicolae Filimon - Schiță din viața și scrierile celebrului maestru Donizetti
... moment de o fericită inspirațiune, el scrise pentru teatrul Conobiana din Milano Elisir d’amore , capul d-operă al său în generile comic și compozițiune ce de la prima pînă la ultima notă nu e decît un buchet compus din ce are muzica mai frumos în sine și pe care Europa întreagă n-a-ncetat și nu va înceta de a o ... și neputînd suferi această umilire, îl transportă într-o locuință frumoasă din Cîmpii Elizei, iar mai în urmă îl duse la Bergama, patria sa. Influința ce esersa asupră-i dulcele aer al Italiei și consolațiunile ce priimi din partea amicilor săi din copilărie păreau a produce oarecare îmbunătățire ruinatei sale sănătăți; însă un violent atac de paralizie ce suferi la 1 aprilie 1848 răpi oricare speranță despre îmbunătățirea sănătății sale și, după o agonie de șapte zile, creatorul Luciii , al Favoritei și al ... onorară rămășițele lui mortale cu o paradă funerală de care nu se învrednicise pînă atunci nici cei mai mari magistrați ai orașului; iar imnele funebre ce se cîntară pentru repaosul sufletului său fură chiar acelea ce ...
Nicolae Gane - Stejarul din Borzești
... · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · Dar, o Doamne, ce se aude?... Ce clocot aduc apele Trotușului de sus în jos?... Un vifor se stârnește de puterea căruia se leagănă în aer micul han tătăresc, și pământul prinde ... parcă s-ar fi răsturnat stâncile cele mari de la obârșiile Trotușului. Iar în timp ce Ștefan și întreaga lui oștire stăteau nedumeriți de vuietul ce se apropia, în timp ce micul Gheorghie în brațele văzduhului se gândea la cei ce-s spânzurați aievea, deodată se văzu o ceată nenumărată de adevărați tătari venind în goana mare a cailor spre dânșii și-atunci... vai ... înălța răsunetul restriștei de pe pământ; iar tătărimea, cuprinsă din două părți, se măcina și se mistuia ca pleava într-un vârtej de două furtuni ce se ciocnesc. Roș era soarele sus ca în timp de grea cumpănă, roș era pământul jos de sângele ce gâlgăia. Dar sufletul bătăliei, acel ce vedea și stăpânea toate era chipul blond al lui Ștefan, care se arăta pretutindene ca o icoană de îmbărbătare, dând inimă oștenilor lui și făcându ...
Petre Ispirescu - Numai cu vitele se scoate sărăcia din casă
... de care s-ar fi speriat și dracul. Bietul om tăcu și înghiți gălușca. Cugetul că are să fie tată, vorba că trebuie să aibă ce pune în locul Sărăciei, îi mută gândul. El voia să gonească Sărăcia din casa lui, căci nu putea mistui înfruntarea ce i-o făcuse ea, și apoi nu se îndura să-și lase odrasla pe mâinile cele blestemate ale Sărăciei. Din nou se puse pe muncă ... muște limba și o răsturnă jos de pe tron. Sărăcia rămase locului unde căzuse ca vai de ea. Oaia finului fătase un miel; acesta, după ce se mai mări, îl mițui și pe dânsul ca pe mieii ceilalți și îi trimise mițele acasă. Țăranul, și mai curajos, intră în casă, și ... iasă afară cu nepusă în masă. Sărăcia, dacă văzul zorul, dete dosul pe ușă afară, și să te ții, pârleo, îi sfârâia călcâiele fugind, până ce se duse să-și clocească ouăle în oțelele puștilor vânătorilor. Și d-atunci a rămas de vânătorii sunt săraci; fiindcă-și pierd vremea ... câte vro babușcă de nu știu care păsărică. Neagoe începu a bate în pinteni de bucurie, că se cotorosise de sărăcie. Acum pe ...
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Bogoiavlenie
... ne învață dumnezeeștii evangheliști; iar încăș avem la praznicul de astăzi câteva întrebăciuni, carele sunt trebuincioase a le ști. Și întâi iaste: pentru ce Hristos, fiind fărde păcate, s-au botezat? A dooa: pentru ce s-au botezat în apa Iordanului și nu într-alt râu? A treia: pentru ce s-au pogorât Duhul Sfânt pre capul lui Hristos și pentru ce în chipul porunbului? A patra: câte botezuri sunt? A cincea: pentru ce iaste botezul de apă și de duh? AcĂ©ste 5 întrebăciuni avem astăzi foarte de folos a le ști; mai sunt și altele ... foarte pre scurt. Deci, câț v-aț adunat astăzi la sfânta besĂ©rică, pentru ca să prăznuiț praznicul, deșchideți-vă ochii, nu numai ai trupului, ce și ai sufletului, pentru ca să pricĂ©peț ce vom să zicem, că nu sunt lucruri lumești, ce iaste taină mare și înfricoșată, carĂ© s-au făcut pentru mântuirea omenească. Întrebăciunea dintâi iaste: pentru ce Hristos, fiind fără de păcate, s-au botezat? Zicem că botezul iaste mântuirea păcatelor omului și curățenie de păcatul cel strămoșesc, iară Hristos fiind fărde ...