Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru NU PUTEA
Rezultatele 461 - 470 din aproximativ 1404 pentru NU PUTEA.
Mihai Eminescu - Sărmanul Dionis
... de lucruri care sunt ascunse în noi, mister pe care l-au posedat poate magii egipteni și asirieni, atuncea în adâncurile sufletului coborându-ne, am putea trăi aievea în trecut și am putea locui lumea stelelor și a soarelui. Păcat că știința necromanției și acea a astrologiei s-au pierdut -cine știe câte mistere ... ar fi descoperit în această privință! Dacă lumea este un vis — de ce n-am putea să coordonăm șirul fenomenelor sale cum voim noi? Nu e adevărat că există un trecut — consecutivitatea e în cugetarea noastră — cauzele fenomenelor, consecutive pentru noi, aceleași întotdeauna, există și lucrează simultan. Să ... cel Bun — este oare absolut imposibil? Un punct matematic se pierde-n nemărginirea dispozițiunii lui, o clipă de timp în împărțibilitatea sa infinitezimală, care nu încetează în veci. În aceste atome de spațiu și timp, cât infinit! Dac-aș putea și eu să mă pierd în infinitatea sufletului meu pân' în acea fază a emanațiunii lui care se numește epoca lui Alexandru cel ... sufletească de a-și crea o soartă mai fericită, el știa că în "această ordine a realității", cum o numea el, ...
George Topîrceanu - Problema râsului și humorul românesc
... care mă trimiți, tipul fenomenal care face pe toată lumea să râdă... sunt tocmai eu, sunt chiar eu, domnule doctor! Această mică întâmplare, chiar dacă nu e adevărată, e cât se poate de verosimilă. Ea ilustrează și subliniază adevărul că un humorist nu e întotdeauna un om vesel prin natura lui, că humorul nu se poate confunda cu veselia. Pe de altă parte, un om poate foarte bine să fie vesel de la natură și, totuși, să nu aibă darul de a-i face și pe semenii lui să râdă. Și cu cât el, cel dintâi, râde mai tare de propriile ... deși autorul țintise la un efect cu totul de altă natură. După cum vedeți, problema e mai complicată decât își închipuiau savanții și specialiștii. II Nu voi avea imprudența și pretenția să vă prezint și eu o definiție a humorului. Și poate că nici nu e nevoie, până pe acolo. Există în jurul nostru atâtea lucruri pe care nu le putem prinde într-o definiție
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Susana
... glasul și începu dibuind în pustiul amintirilor. Roata din jurul lui îl asculta neclintită, ferindu-se chiar de a-și întinde picioarele, ca nu cumva târșiala rogojinilor să-i tulbure șirul. — Năpădise muscalul, cu tot potopul puterilor, de nu se mai isprăvea. Oriun' te-ntorceai, herghelii de cai cu coame lățoase și cu fotoloage la picioare, șepci, chivăre, ciacuri și purcoaie țuguiate de puști ... la picioare și începu să se roage: Dușinca! dușinca . Era beat. I-am înfipt pumnii în ceafă și l-am repezit pe ușă afară. — Nu e nimic, Susano, nu e nimic, îngânai eu, neștiind cum s-o mai mângâi. — Ei, nu știi dumneata cum se uită la mine! E mai blând, ce e drept. Aș vrea să fie rău ca o fiară, cum era și mai ... el îmi aține urma. Scapă Spirit turcesc! ( rus. ). Aluzie la ușile închise ale haremurilor turcești. Suflețele, suflețele! ( rus. ). mă, nene Tămăduene... Scapă-mă!... Rămân aici... Nu mă mai întorc acasă!... Mi-e frică ca de moarte! Și iar o înecă plânsul... Puterile o părăsiră. (Nu ...
Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Oda IV
... a ferit, I-a scos din ispite; dar omul nemernic De adevăr încă nepovățuit, Fără a lui sprijin, slab, neputincios, Nu putea să afle drumul priincios. Ins-Acela cărui firea se supune, Primejdia noastră a înlăturat, Trimițând în lume pre Înțelepciune Ca de-a ... Și cad ereticii ușor crezători. Noi însă cu inimi și cuget curat, Slujim unui singur ceresc împărat. Iubim judecata acea cu dreptate, Iar pâra urâtă nu o suferim, La războaie mergem în oști regulate; Prin agere sfaturi mai mult biruim, Pereți de aramă cu pumnul sfărmăm, Și după voință focul prelucrăm ... minune Decât ale noastre. Cu fulger de foc Noi facem pre trăsnet grozav să răsune, Să darme pământul, și stâncele-n loc. Furtune și vifor nu ne pot opri Pe undele mării sumeți a pluti. Peste oceanuri aflăm lumi ascunse, Planetele toate pe ceruri ochim, Mișcarea lor, cursul, de ...
Victor Lazăr - Răsboiul pentru întregirea neamului românesc (1916 - 1919)
... oprit apoi pe preoții românești să facă slujbele mânÂgăitoare de suflet obișnuite în biserica noastră, cum e maslul și sfeștania, au dat porunci să nu se mai boteze pruncii cu apă sfințită, să nu mai fie sfânta Cruce în biserică, nici icoane sfinte. Legea românească a fost declarată numai tolerată, adecă numai suferită în Ardeal, iar legi ... județelor), i-au silit să deie a zecea parte (dijmă) din bucate și vin preoților săsești. Românilor le erau oprite meseriile, ca să nu facă concurență meseriașilor sași. Rășinărenii erau siliți să-și vândă lâna postăvarilor din Cisnădie, ca să nu facă postavuri și alte țăsături de lână pentru vânzare. Românului nu-i era iertat să facă un car întreg, ci numai cârpituri la car. Când se înmulțeau Românii prea tare într'o comună, în care erau ... Românul va ajunge la convingerea, că el e născut să fie rob! Suferințele Românilor n'au încetat nici după încetarea iobăgiei în 1848, mai ales nu dela 1867 încoace, când Ardealul a ajuns sub cârmuirea guvernelor ungurești din BuÂdapesta. Acestea nu ...
George Topîrceanu - Scrisoare (Topîrceanu)
... nici un articol Întru apărarea Muzii, Despre cel care Pare Că-mi faci treizeci de aluzii... Criticul pe care-aici Îl ataci în versuri mici Nu-i, desigur, măscărici, Colibri sau licurici... Însă nici Bou sau vacă, precum zici. E profesor (onorabil), Autor (interminabil), Om politic (execrabil), Critic (foarte vulnerabil, Dar ... ieși din carapace, Și cu pagini din război, Dup-acel masacru Sacru, S-a vârât printre eroi. Știu, pe astfel de specimeni Astăzi nu-i condamnă nimeni, Au ajuns la apogeu. Ei, dar ăsta să mă-nfrunte?... Pun'te Un moment în locul meu ! Că mă știe fiecare, Sunt ... vârcolac ! Ce folos avui de-acolo?... Cu săgeata lui Apollo În zadar l-am săgetat, Căci o epidermă Fermă Este greu de perforat... Nimeni pace nu-ți dă dacă Ai nevoie de dădacă. Dragul meu, de-aceea zic Că scriind sudalme Calme Nu poți câștiga nimic. Ci, mai bine, — Muzei cale Să-i deschizi cu muzicale Rime, ca de obicei, — Iar pe păr să-i scuturi ...
Grigore Alexandrescu - Buchetul
... preț mare. O singură frunză acum mai plutește; Ea plânge atâția tovarăși de flori: Srăină, uitată, de ce mai trăiește, De ce, dragă frunză, tu nu poți să mori? Când pierzi o ființă, obiect de iubire, O lungă viață e nenorocire. Când florile-acelea în mână-mi căzură, Favor ce-n ... a fost cu putință Acea prețioasă dorință s-ascult: Că lor li se cade, a mea conștiință Îndată mi-o spuse, eu nu gândii mult. Ca Paris cu poama cea fabuloasă, Hotărâi buchetul la cea mai frumoasă. Dar atunci nevoie, atunci greutate. Să fac osebire în zadar am ... cerut. Și galben și veșted trecu fără veste, Și astăzi cenușă în mâna mea este. Așadar sfârșitu-i veni din dorință; Buchet ca acela eu nu mai găsesc! Cenușa lui scumpă o țiu cu credință, Ce-a fost și ce este adesea gândesc. Eu sufăr de moartea-i, de ...
... despre această ediție Poezie scrisă în 1831 cu ocazia înălțării steagului național. Versurile au circulat tipărite pe foi volante, cenzura a făcut să nu poată fi tipărite decât postum, în 1839 în Curierul Romanesc . Dragii mei copii războinici, ascultare mumii dați, Iată vreme, mic și mare armele s-înbrățișați ... mai blajină, Dîndu-le și ajutor. Vitejia și răbdarea aici încă moștenesc, Încă curge pîntre vine acel sînge strămoșesc, Ce la vreme se arată, De nu piere niciodată, Ca un dar dumnezeiesc. Pe cîmpia rumânească o tăcere pînă cînd, Pînă cînd de arme pline să nu sune cînd și cînd, Și p-a căria lungime Să nu iasă cu iuțime Cetile mereu la rînd? Aici școala biruinții într-o vreme a stătut, Ale căria ruinuri să văd încă vechi de ...
Grigore Alexandrescu - O profesiune de credință
... poci da încredințare Că unirea o crez sîntă, c-o voi cere cu-nfocare; Căci mărindu-se pămîntul, lefile poate vor crește; Însă prinț strein nu-mi place, căci nu știe românește; Și cînd slujbe îi vom cere el de loc n-o să privească De sîntem boieri sau ținem de vro casă boierească, Ci ... în Grecia modernă, unde azi vorbesc nemțește. Pe cînd unul dintr-ai noștri, domn de viță românească, Tot mai lesne o să ierte slăbiciunea omenească. Nu-l voi însă ereditar, căci a țării veche lege Pe domn chiar și din opincă ne dă voie a-l alege ... carte, O cer pentru țara-ntreagă, dar și pentru mine-n parte; Adică orce cazuri să urmez eu cum îmi place, Fără a putea guvernul observație a-mi face. Cît pentru guvern și forma-i cea constituțională, Căci, vorbind drept, nu știu bine ăst cuvînt ce va să zică, Daca, cum mi-a spus un dascăl cu destulă pricopseală, Un guvern în constituții e ... ne aducă decît pierdere de vreme, Decît lupte fără margini și dezbateri încurcate, Care plac junimei noastre cei cu capete stricate. Trebile cu vechea formă ...
... toate au fost, căci așa floare nu se găsea nicăiri, și unul cîte unul s-a întors să-și mărturisească neputința. Și somn nu mai avea acum biata fată. Ca o nălucă trecea printre flori, urmărindu-și visul ei. Ceasuri întregi stătea pe colacul de piatră al havuzului și ... un nufăr, dar raza pierea și nufărul se legăna galben la față ca și dînsa. Și mîhnirea ei cuprinsese parcă și toată grădina. Glumețul vînt nu mai cînta în naiul scorburilor, gîngăniile nu mai urcau pe poala rochiei ei să încremenească asemeni unor juvaeruri ; rîndunelele și lăstunii își abătuseră zborul aiurea. Și dintre toți cîți erau pe lîngă ... lîngă colacul de piatră al havuzului unde stătea fata privind mîhnită în fundul apelor, și-i întinse minunea, ce n-o aflase nimeni încă și nu se putea găsi nicăiri. Ca dintr-un vis deșteptată, fata privi, întinzîndu-și palidele mîini spre dînsul. Nesigură își întinsese mîinile ca și cum i-ar fi ... palid și mai lunar pe zi ce merge venea, întinzîndu-i ca într-o cupă viața vieții lui, iar fata lua potirul însîngerat și nici nu ...
Garabet Ibrăileanu - Caracterul specific național în literatura română
... urmă era prozator). Iar dacă am adăuga și pe alții, munteni și moldoveni, proporția ar fi încă și mai favorabilă tezei noastre. (Pe Duiliu Zamfirescu nu l-am pus la socoteală, pentru că, fiind din Focșani, nu știu cum să-l clasific, deși "junimismul" lui l-ar atașa de Moldova.) Acum, să băgăm de seamă că genurile literare în care se redau ... de teatru ca un izvor de primul rang în alcătuirea dicționarului limbii române). S-ar părea că un mai mare fapt de influențare decât localizarea nu se poate. Și totuși, localizarea lui Alecsandri nu înseamnă în genere altceva decât că ia un model, după care apoi lucrează punând propria-i substanță. Factorii specific naționali, de care a fost ... din ei. E de ajuns însă să scriem aici două nume, ale lui Creangă și Sadoveanu, care reprezintă în literatura noastră maximum de românism. Căci nu există nici un scriitor care să se poată compara cu ei în privința românității din punctul de vedere al subiectelor, al vieții redate în operă ... curente moldovenești, au debutat și continuat să apară în Convorbiri literare, îmbrățișând critica și, până la un punct, ideologia "Junimii" -- ori întâlnindu-se cu ea. * ...