Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru NU

 Rezultatele 461 - 470 din aproximativ 3544 pentru NU.

George Coșbuc - Străjerul

... De calzi genunchi aproape lipiți stau obrăjorii; Ca paiele mai palid, mai rar având fiorii, Pe-ncet el ațipește și-adoarme tremurând; Oh, mă-sa nu-i dă pâine și-l culcă tot flămând! E mult de când e dusă, ea nu vine curând Și vai, departe-s zorii! S-a dus de mult! Sărmana, din fapt de-amurg s-a dus, Aleargă ... cât e satul spre vale și spre sus; Ea cere lucru, cere și roagă să muncească, Nu-i trebuie pomană și nu vrea să cerșească, Nu! Când te-ai pus să cauți vreo milă omenească Ești bun sub piatră pus! Și nimeni nu-i dă lucru, flămândă ea rămâne; Dar cum să-ntoarne biata la fiu fără de pâine? Grozav trebe că-i simțul din piept de mamă ... n locul copilului! Sunt legi, Sunt lanțuri, sunt pumnale ca-n sângiuri să o-nchegi, Dar dragostea-i din suflet nici cei mai lupavi regi Nu pot să i-o destrame! Oh, nu-i! Atunci o mână de om cu suflet crunt Se-ncleaștă nod puternic în părul ei cărunt Și voci de mari sudalme străbat mai greu ... ...

 

Ion Luca Caragiale - O zi solemnă

... lecția de geografie: - Leonido, care e capitala județului Buzău? - Mizilul, domnule! a răspuns cu mândrie tânărul Leonida, viitor primar al urbei sale natale. - Nu-i adevărat, Leonido, a zis profesorul; e Buzăul... Dar capitala județului Prahova? - Mizilul, domnule! a răspuns hotărât junele. - Nu-i adevărat, Leonido; este Ploeștii. Dar a județului Ialomița? - Mizilul, domnule! a răspuns desperat băiatul. - Nu-i Mizilul; e Călărașii... Treci la loc! Leonida a tăcut, încruntându-și sprâncenele - e foarte sprâncenat - și a trecut la loc ... înființează expresul București - Berlin via Breslau. Leonida ia itinerarul oficial și vede... o scăpare din vedere, probabil! o greșală de tipar, desigur!! în dreptul Mizilului nu se indică ora - o linie dreaptă, ca la Inotești și la Vintileanca! Aleargă la gară... Cercetează... Nenorocire! Nu e scăpare din vedere, nu e greșală de tipar! Este exact: expresul trece pe la Mizil fără să se oprească, nici la dus, nici la întors! A! asta ... rgermeister Breslau Nedescifrabil (Primar BĂ¼rgermeister, Midil - Breslaul adânc atins de sentimentele Midilului! Trăiască energicul primar Leonida Condeescu! - trad. a.). A! dar ...

 

Nicolae Filimon - Jocul bănățean

... vîrful unui deal, în mijlocul unei dumbrăvi verzi, aproape de obiectul inimei sale, junele transilvan învîrtește vestitul joc bănățean numit bănățeanca . Dar figurile acestui joc nu sunt izolate, nici nevariate, căci românul nu iubește monotonia și solitudinea. Mai mulți juni încep prin a se preîmbla unul după altul în rond, fără a se ține ... Și care alt danț poate juca românul bănățean, fără a ține și el din gură un acord modestei muzici cîmpenești? Acest acord însă nu este un cîntec; nu este iar o simplă recitare, ci și una și alta. Voinicul cîntă și recitează din cînd în cînd, și la intervaluri otărîte, niște versuri populare ... de această colecțiune spre a mulțămi curiozitatea și a altor amatori ce s-ar mai afla. Anunțăm că în aceste poezii nu trebuie să cate cineva multă rimă și cadență. Ne mulțămim pe originalitate și nu voim a schimba nimic din text. Poeții vor face cu aste versuri orice vor voi. Noi știm că junele bănățean, prins în horă ... Și îți spune mii și sute, Pînă te scoate din minte. Dar cînd voinicul e depărtat, cum va avea știre despre mîndra lui? Oare cucul

 

Garabet Ibrăileanu - Adela

... și să-i pună la locul lor -- ca păpușile cu resort când închizi capacul --, acești mici burghezi se simt în adevăr boieri. Senzația de clasă nu-i o stare de suflet absolută. Rezultă dintr-un raport. (Admirabilă tautologie!) Un militar de un grad inferior trece în fiecare zi printr-un sistem ... când mă simt singur, nedreptățit, nefericit, mi se pare că mă privește cu grijă și duioșie, aplecată peste o balustradă ideală din spațiile interplanetare. Timotin... Nu l-am mai văzut din Universitate. M-a recunoscut și a oprit trăsura. Se ducea la Mănăstirea Neamțului. Avea lângă el ... amenințare pentru numeroasa ei progenitură. Timotin m-a invitat la el, la mănăstire. Doamna a tăcut ca un mormânt. Matematicianul ăsta nu îmbătrânește. Dar nici nu are ce îmbătrâni în el. Subțire, uscat, abstract ca și cifrele lui, pulsația vieții este aproape inexistentă într-însul. Cu nasul ascuțit peste mustățile subțiri ... var. ...Iluzionară, luna este ,,amica" visătorilor, a deficitarilor nervoși, a romanticilor, a ,,lunaticilor" -- și a femeilor. Femeile nu ...

 

Alexei Mateevici - Chestia preoțească

... Preasfințitul îi răspunde văduvei în mod nesigur (nelămurit), zicând că uneori cu străinii te împaci mai bine decât cu ai tăi și că el nici nu-i făgăduiește, dar nici nu-i respinge rugămintea. Și văduva, nemulțumită, se întoarce acasă. De aici se începe o istorie interesantă, care, fiind pân-acuma singura în felul ei și ... Firește că stăpânitorului lor nu-i venea prea bine; el sta la cumpănă: pe de o parte, atâția preoți bătrâni și „cinstiți“; de nu-i vei da Zaimul vreunuia dintr-înșii, se va mai spânzura și atuncea ia-ți asupra păcatul lui; pe de altă parte, o văduvă sărmană ... rugase să-l mute de acolo, neputându-se împăca cu diaconul său. Vizitând Zaimul la 3 septembrie, părintele Tocan a găsit că Zaimul nu e mai bun decât Chiștelnița și i-a spus preasfințitului, că de-acu nu mai dorește să fie în Zaim. Și iarâși locul a ramas liber. Pe când se petreceau acestea la Chișinău, în Zaim se făceau ... a rămânea în satul și-n casa ei, mutând la Zaim pe cumnatul ei. Venind la arhiereul, află că preasfinția sa zace bolnav și nu ...

 

Dimitrie Anghel - Floarea de aloes

... în aer joacă pulberea de aur a stînjeneilor ; de te vei întoarce spre răsărit, floarea soarelui ce poartă un nimb în jurul ei, nu te va mira că o biată floare îți arată imaginea soarelui pe pămînt... Dar eu, nu le puteam ști acestea la vîrsta mea și intrînd în casa străină pe care o cumpărase tata, cu tot cuprinsul și gospodăria ei, am resimțit ... o fără să vreau de la întîiul pas pe care l-am făcut trecînd pragul... EI însă era vesel și zgomotos, căci omul de afaceri nu are timp să viseze și nu se poate înduioșa. Ținîndu-mă de mînă, el nu-și da seama că visul și cu banul intrau laolaltă, nu știa că duce visul de mînă... O femeie bătrînă, într-un clinchet de chei, ce parcă era însăși vremea ce închisese ușile tuturor fericirilor după ... curat, pieri. Aplecat pe marginea de piatră a balconului, tata însă își scosese un carnet și făcea socoteli, prețuia poate rodul viei și nu vedea cu cîtă întristare și cît de străin îl privea colțul acesta de natură pe care nu ...

 

Emil Gârleanu - Nadișanca

... întinse pe hățuri, cu biciul în mâna dreaptă, boierul Gavril conul Gavrilaș. Pentru că iubea atât de grozav Bălanul, ținea tot pe atâta la nadișancă; nu se putea gândi la cal fără să nu-și amintească și de tovarășa lui de călătorie. Pe Bălan îl avea de mult; să-l fi cumpărat acum douăzeci de ani, un mânzoc pe ... vreo jumătate de an de la moartea Bălanului. Boierul Gavrilaș rămăsese mai posomorât, mai întunecat decât fusese. Stătea toată ziua închis în casă; pe câmp nu se mai ducea, nu-și căuta de nici un interes; căzuse într-un fel de toropeală din care în zadar se încerca fata lui să-l scoată. Dânsa alerga ... răstit: — Unde-i nadișanca? Coana Elencu își ținti privirile în pământ. Conul Gavrilaș înțelesese totul: fata dumisale dresese nadișanca fără să-i ceară voie. Nu mai spuse nici un cuvânt, se sui în casă și se închise în odaia lui. O săptămână nu vorbi cu nimeni. Coana Elencu, amărâtă până în adâncul sufletului că-l necăjise atât de tare, se hotărî, și, duminică, înainte de a se ... ...

 

George Coșbuc - Filozofii și plugarii

... se poată mulge și berbecii chiar! Regele uimit întreabă: Cum? Dar vâjul a vorbit Foarte bine, și pe cale, și destul de lămurit! Nu l-ați priceput? Nu! strigă sfetnicii ca mai nainte. Atunci, o idee mare trecu regelui prin minte. Nu l-ați priceput?! Ei bine! Vom vedea cine-i nebun. Ascultați dar toți acuma, ce doresc și vreau să spun: Dacă nu-mi veți ști da seamă de tot ce-am vorbit acuma Cu bătrânul de pe brazdă, atunci, las deoparte gluma Și pe toți, pe toți ... în mijloc astfel le vorbește lor: Vai de mine și de mine! Boieri mari, din sfetnicie, Necazul care vă roade, greu necaz trebe să fie! Nu s-a pomenit sub soare lucru-așa de minunat; De la un plugar să ceară sfetnicii vorbă și sfat, Nici nu s-a pomeni-n lume cât va fi iarna și vara! Mai umblă vâjul prin casă, mai râde și zise iară: Haida de ... țăranului: Totuși nu v-aș spune (deși mi-aș face pomană), Omul câte mai vorbește, fără ca să bage seamă! Apoi, sunt bătrân și-aminte ...

 

Ion Creangă - Cinci pâini

... pentru că mi-ați dat demâncare la nevoie; veți cinsti mai încolo câte un pahar de vin, sau veți face cu banii ce veți pofti. Nu sunt vrednic să vă mulțămesc de binele ce mi-ați făcut, căci nu vedeam lumea înaintea ochilor de flămând ce eram. Cei doi nu prea voiau să primească, dar, după multă stăruință din partea celui al treilea, au primit. De la o vreme, călătorul străin și-a luat ... îi avem în pungă cu prisos: eu trei lei și tu doi lei, fiecare după numărul pânilor ce am avut. Mai dreaptă împărțeală decât aceasta nu cred că se mai poate nici la Dumnezeu sfântul... — Ba nu, prietene, zice cel cu două pâni. Eu nu mă țin că mi-ai făcut parte dreaptă. Haide să ne judecăm, și cum a zice judecata, așa să rămâie. — Haide și ... a găsit cu cale să-i împartă. Judecătorul, după ce-i ascultă pe amândoi cu luare aminte, zise celui cu două pâni: — Și nu ești mulțămit cu împărțeala ce s-a făcut, omule? — Nu ...

 

Ion Creangă - Prostia omenească

... prima dată în Învățătorul copiilor... , ed. III, Iași, 1874 A fost odată, când a fost, că, dacă n-ar fi fost, nu s-ar povesti. Noi nu suntem de pe când poveștile, ci suntem mai dincoace cu vro două-trei zile, de pe când se potcovea purecele cu nouăzeci și nouă de ... să n-am?! — Pune nucile într-însul, ie-l pe umăr și suie-le frumușel în pod; țăpoiul e pentru paie și fân, iar nu pentru nuci. Omul ascultă, și treaba se făcu îndată. Drumețul nu zăbovi nici aici mult, ci plecă, mai numărând și alt neghiob. Apoi, de aici merse mai departe, până ce ajunsese ca să mai vadă aiurea ... se pe-o șură, unde avea aruncat oleacă de fân, trăgea din răsputeri de funie, să urce vaca pe șură. Vaca răgea cumplit, și el nu mai putea de ostenit... — Mă omule! zise drumețul, făcându-și cruce; dar ce vrei să faci? — Ce să fac, mă-ntrebi? Da' nu ... mine sus, pe iastă șură, să mănânce fân... — Stai puțin, creștine, că spânzuri vaca! IÄ� fânul și-l dă jos la vacă! — Da' nu ...

 

Ion Luca Caragiale - Românii verzi

... călăuzit când am pus bazele noii noastre societăți. Noua noastră societate este chemată să deștepte spiritul public național, solidarizând pe toți românii; de aceea sperăm, nu! nu sperăm, suntem siguri că toți românii - și când zicem toți românii înțelegem nu pe toți levantinii, cari se dau drept români, ci pe românii adevărați - se vor grăbi să se-nscrie împreună cu familiile lor în rândurile noastre ... orice sex și etate ai societății "Românii Verzi" sunt datori să urască tot ce e străin și tot ce e de la străin, tot ce nu e român verde sau tot ce nu e de la român verde. Urmează apoi mai multe articole unde se enumără cu de-amănuntul tot ce nu este verde românesc și care trebuie sistematic respins de orice membru al societății, ca, de exemplu, sentimente neromânești, tendințe și idealuri neromânești, arta neromânească, idei ... timp cu sentimente și idei de român verde, conform statutelor de față. Art. 49 - În cazul când un membru nu ar avea lapte sau, întâmplător, nu i-ar fi sfârcul mamelelor perforat, sau s-ar gâdila prea tare, sub nici un cuvânt nu ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>