Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru I��AN
Rezultatele 461 - 470 din aproximativ 1110 pentru I��AN.
... Vasile Alecsandri - Bogdan I Lăpușneanul cel cumplit [1] Stă pe scaun poleit. Curtea-i plină de boieri, Vornici, hatmani, vistieri Ce se-nchină Domnului Și se tem de ura lui Că ura lăpușnănească E peire boierească. [2] Iată, mări ... la Domnu-ngenunchează, Apoi zice: ,,Mă rog ție, Taică, Doamne din domnie, Voie dă-mi să iau soție Ursita ce-mi place mie. Ea nu-i fată de-mpărat Și-i chiar de litean bogat Și de lege lepădat, Da-i fecioară ca o stea, Mândră ca o păsărea, Dulce ca o floricea, Și sufletul meu o vrea!" Lăpușneanul se-mblânzește Și din gură-așa grăiește ... Tot de-un chip asemănat. Albe gingașe tustrele Ca trei flori de viorele. Domnul tânăr le privea, Cu ochi dulci care sticlea, Iar liteanul mi-i zicea: ,,Care este mirele, Mirele, ginerele Cunoască-și el mireasa, Cunună-se cu dânsa!" Bogdan mintea nu-și pierdea, Inel din deget scotea, Pe covor ... Iar mireasa se pleca, Pe covor îngenunchea, Ca o floare se-ndoia, Și inelul culegea Și-n degețel și-l punea. Ochii mirelui sticlea, Inima-i ...
Ion Luca Caragiale - O blană rară
... Pentru copilul ei! În seara când, dintr-un cabinet particular, după un bal mascat, Aglaia, amețită de băutură, a plecat cu arendașul, dându-i amantului ei cu tifla, acesta, în primul moment n-a vrut să crează că-i adevărat. Era și el beat! atâta șampanie! Toată scena de despărțire atât de scandaloasă, acel marș! aruncat cu despreț la plecare, nu aveau aerul destul ... Aglaia are să lase la otel pe bătrânul Cuțopolu și, ca de regulă, are să se întoarcă a doua zi înapoi, căită, să-i ceară o iertare, despre care erau tacit înțeleși îndestul, și să-i dea jumătate din o sută de franci... Trebuiau bani, mai ales pentru copil, pe care-l creștea nenorocita de Lucreția, sora Aglaii. O zi, două ... om de afaceri... Acum Mișu este omul de alergătură al lui Psaridi. Foarte credincios, binecrescut și discret, Mișu face afacerile domnului și doamnei — și-i plătit destul de binișor. Ar fi fericit daca băiatul și Lucreția n-ar fi bolnavi!... o casă igrasioasă în mahala... Și el n-are lemne ... ...
Mihai Eminescu - E împărțită omenirea...
... patemi Naintea ta să-ndreptățească; Căci buni și răi trăiesc în tine, Cuvântul tău e calea lor  De-a lor abateri li-i rușine, Căci tu ești ținta tuturor. Virtutea nu mai e un merit, Căci merit nu-i când nu e luptă. Asupra ta ei nu se-ntărât Cu viața-n joc, cu mintea ruptă; Mânând cu anii colbul școlii, Ei cred făr ... a fi înțeles, Din cărți străvechi roase de molii Își împlu mintea cu eres. Ei nu pătrund a ta mărire  Minune-i pentru dânșii tot. Necercetând nimic în fire, Nimic nu știu, nimic nu pot; Căci nu-i supusă lămuririi Gândirea-n capul înțelept  La toate farmecele firii Se bat cu mânile pe piept. Urmând a cărților străveche Statornic, nemișcat ...
Mihai Eminescu - E împărțită omenirea
... patemi Naintea ta să-ndreptățească; Căci buni și răi trăiesc în tine, Cuvântul tău e calea lor  De-a lor abateri li-i rușine, Căci tu ești ținta tuturor. Virtutea nu mai e un merit, Căci merit nu-i când nu e luptă. Asupra ta ei nu se-ntărât Cu viața-n joc, cu mintea ruptă; Mânând cu anii colbul școlii, Ei cred făr ... a fi înțeles, Din cărți străvechi roase de molii Își împlu mintea cu eres. Ei nu pătrund a ta mărire  Minune-i pentru dânșii tot. Necercetând nimic în fire, Nimic nu știu, nimic nu pot; Căci nu-i supusă lămuririi Gândirea-n capul înțelept  La toate farmecele firii Se bat cu mânile pe piept. Urmând a cărților străveche Statornic, nemișcat ...
Constantin Cantacuzino - Istoria Țării Rumânești
... rec iaste, precum și mie acum să întâmplă a veni, vrând, cum am pomenit mai sus, a istori ale țării, ce-i zicem noi astăzi: rumânești. Cu greu, zic, foarte-mi iaste, de vrĂ©me ce nu aflu eu pănă acum, măcar cât am ostenit, cât am ... Și trebuie să știm ca pre cei buni și vrednici, carii vor fi fost bune faptele lor, să le pomenim bine, și pre ei să-i lăudăm. Iar pre cei răi și făcători de rău, să-i blestemăm și să-i ocărâm aceea parte alegându-și în lume, cât au trăit, ca să-i rămâie. AcĂ©stea dară și ca acĂ©stea lăsându-le, că cine a le scrie n-au fost, nici alții au purtat grijă ... un lucru vorbescu, adecăte au de cela cui să dă, au de cel ce dă; așa de mânăstiri de scrie încă ceia ce acei mănăstiri i să închină și i să afierosĂ©ște, zice, iar alt nimica nu mai lățĂ©ște, nici de alte lucruri să mai întinde, unde dară puțin lucru și puțin ajutor ... ...
... dosnica chilie În care raza zilei se cerne tainic, lin, Departe de-orice zgomot, ferit de ochi străin, Bătrânul amintirea își deapănă și-o scrie. An după an înșiră, domnie cu domnie, Rănit de soartă însă, de părtinire plin, El pana-nverșunată își moaie în venin, Ca-n viitor izvodu-i mai mohorât să-nvie Acel veac de restriște cu sângerânde zări. Iar pe asupritorii batjocoritei țări, Amarnic îi hulește în măiestrite rânduri Și-i
Vasile Alecsandri - Baba Cloanța
... fie-alungat! În cap ochii să-i se-ntoarcă Și să-i fie graiul prins, Iar Satan, c-un fier aprins, Din pept inima să-i stoarcă Și s-o ardă-n foc nestins! Fiară-Verde să-l gonească Cât va fi câmp de gonit Și lumină de zărit. Noaptea încă ... Mânile cumplit își frânge, Crunt strigând spre răsărit: „Sai din hău făr' de lumină Tu, al cerului dușman! Tu, ce-n veacuri schimbi un an Pentru-un suflet ce suspină, Duhul răului, Satan! Tu, ce stingi cu-a ta aripă Candela de pe mormânt, Unde zac moaște de ... strălucesc! „Eu pe mândru-ți l-oi aduce (Zbeară-un glas ce dă fiori), Pintre șerpi și pintre flori, La cea baltă de mă-i duce Și-mpregiuru-i de trei ori!â€� Baba Cloanța se pornește Fără grijă de păcat, Cu Satan încălecat, Ce din dinți grozav scrâșnește Și tot blastemă turbat. Saltă ... se izbi. Iară-n urmă liniștită Dulce unda-și alina, Și în taină legăna Fața lunii înălbită Ce cu ziua se-ngâna... Când pe malu-i ...
Ion Luca Caragiale - Kir Ianulea
... în 1907 Zice că odată, acu vreo sută și nu știu câți ani, a dat poruncă Dardarot, împăratul iadului, să s-adune dinainte-i diavolii, de la mare pân la mic, unul să nu fle lipsă, că-i scurtează coada și-i lungește urechile! Și, dacă s-au adunat ei cu toții, împăratul s-a tras de țăcălie scrâșnind strașnic, a tușit de ... împăratul de vorba asta, și zice râzând: -Pt! să nu te deochi! Și l-a stupit pe mititelul în vârful nasului. Pe urmă, i-a lăsat urechea și, fără să mai zâmbească, răcnindu-i furios: "Ai plecat?", i-a tras un picior drept unde-ncepe să-i zică spatelui coadă. S-a dus de-a berbeleacul puiul până la comoara împărătească; a luat suta de mii ... a picat în București, a tras în miezul târgului, la hanul lui Manuc. Acolo, a chemat îndată un samsar și i-a spus să-i ...
Alexei Mateevici - Colindele Crăciunului
... popor. Iată trei colinde, care arată, mai înainte de toate, că colinda, îndeobște, este ceva foarte frumos, ca și toate lucrurile minții moldoveanului nostru basarabean. I Ale cui curți aceste înalte, Domn, Domn! De-s cu cerul asemănate -- Domn, Domn din cer! De sub nouri merg cu tunuri, Pe sub stele ... icoane. Dar stai, Doamne, să te-ntreb Când îi capul veacului, Sfârșitul pământului? Când va bate fiu pe tată, Fiică-sa pe maică-sa, Atuncea-i capul veacului, Sfârșitul pământului. II Bucură-te, sfântă cruce! Bucură-te, armă sfântă, Bucură-te, — lumea-ți cântă Și-ți cântă glasul cu jale ... a prins și l-a legat, Sus pe cruce l-a suit, Ș-acolo l-a răstignit. Mâinile i-a țintuit, Unghiile i-a străstuit, Picioarele i-a pironit, La Golgota că l-a dus, La Golgota iudească. Nourii s-au tulburat, Soarele s-a-ntunecat ... lui Crăciun și ale lui Ajun se povestește cu desăvârșire cu acea înțelegere despre casele boierilor mari, care se află în mintea plugarului moldovean ( casa-i ...
Vasile Alecsandri - Cântecul răzeșului
... Alecsandri - Cântecul răzeşului Frunză verde de cireș, Lung e drumul pân' la Ieși, Lung e drumul și bătut Din Siret și pân-în Prut! Nu-i bătut de car cu boi, Ci-i bătut tot de nevoi Și de păcatele mele Cele multe, cele grele! Ard-o focul răzeșie! [1] Eu chiteam că-i boierie, Și-i numai o sărăcie! Pentru-o palmă de pământ Zilele mi-am dat în vânt. Ani întregi m-am judecat Și nimic n-am câștigat! Eu ...
George Coșbuc - Nunta Zamfirei
... Tribuna , Sibiu, 1889, nr. 108 (12/24 mai) E lung pământul, ba e lat, Dar ca Săgeată de bogat Nici astăzi domn pe lume nu-i, Și-avea o fată, fata lui Icoană-ntr-un altar s-o pui La închinat. Și dac-a fost pețită des, E lucru ... a venit Dintr-un afund de Răsărit, Un prinț frumos și tinerel, Și fata s-a-ndrăgit de el. Că doară tocmai Viorel I-a fost menit. Și s-a pornit apoi cuvânt! Și patru margini de pământ Ce strimte-au fost în largul lor ... Zamfira-n mers isteț, Frumoasă ca un gând răzleț, Cu trupul nalt, cu părul creț, Cu pas ușor. Un trandafir în văi părea; Mlădiul trup i-l încingea Un brâu de-argint, dar toată-n tot Frumoasă cât eu nici nu pot O mai frumoasă să-mi socot Cu mintea mea ... a pus la joc! Și-ntre popor Sărea piticu-ntr-un picior De nu-și da rând! Sunt grei bătrânii de pornit, Dar de-i pornești, sunt grei de-oprit! Și s-au pornit bărboșii regi Cu sfetnicii-nvechiți în legi Și patruzeci de zile-ntregi Au tot nuntit. Și ...