Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru FACE SĂ RÂDĂ

 Rezultatele 461 - 470 din aproximativ 484 pentru FACE SĂ RÂDĂ.

Miron Costin - De neamul moldovenilor

... deșchide mintea, de ajungem cu credința pre Dumnezeu, duhul cel nevăzut și necoprinsÅ­ și neajunsÅ­ de firea noastră, Scriptura departe lucruri de ochii noștri ne face de le putem vedea cu cugetul nostru. nu pomenim de marile Moisi, carile după 2.400 de ani au scris lĂ©topisețul de zidirea lumii, că acela au avut pre însuși Dumnezeu ... cuvintelor lui răspunsul și ocara, nu de la mine, ci de la istoricii, povațile mĂ©le, la rândul său. PutĂ©rnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, -ți dăruiască după acĂ©ste cumplite vremi anilor noștri, cânduva și mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, aibi vrĂ©me și cu cetitul cărților a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta și mai frumoasă și mai de folos în toată viiața omului zăbavă decâtÅ­ cetitul cărților. Cu cetitul cărților cunoaștem ... care am fost logofăt mare în Moldova Cap. I - de Italia Toate lucrurile, dacă încep a spune din ceputul său, mai lesne înțeleg. Și neamul moldovĂ©nilor fiindÅ­ dintru o țară care ...

 

Titu Maiorescu - Direcția nouă în poezia și proza română

... umeri albi, rotunjori, Juna Rodică voioasă trece Pe lângă junii semănători. Ei cu grăbire îi sar în cale Zicând: "Rodico, floare de crin, În plin -ți meargă vrerile tale, Precum tu, dragă, ne ieși cu plin! Pănă la toamnă s-ajungi mireasă! Calea -ți fie plină de flori, Și casa casă și masa masă Și sânul leagăn de pruncușori!" Ei zic ș-o seamăn cu grâu de vară ... bune, Când sorii se sting și când stelele pică, Îmi vine a crede că toate-s nimică. Se poate ca bolta de sus se spargă, cadă nimicul cu noaptea lui largă, văd cerul negru că lumile-și cerne Ca prăzi trecătoare a morții eterne... Ș-atunci, de-ai fi astfel... atunci în vecie Suflarea ... vis sarbed, mai bine nimic. Văd vise-ntrupate gonind după vise, Pân' dau în morminte ce-așteaptă deschise, Și nu știu gândirea-mi în ce o sting: râd ca nebunii? blăstem? plâng? La ce? Oare totul nu e nebunie? Au moartea ta, înger, de ce fu ...

 

Alexandru Vlahuță - Pictorul Grigorescu

... o poleială, o îngânare de artă și de cultură la suprafața vieții noastre. Și noi aveam nevoie de un glas care din adâncul acestei vieți se ridice și despre această viață ne vorbească. Un asemenea glas am avut în Grigorescu. Cum a vorbit el, în limba formelor și a colorilor, despre țara ... fără noroc, și spuza de copii mici, și moartea neașteptată a celui ce era sprijinul și lumina atâtor vieți, toate parcă au trebuit fie și se întâmple așa cum s-au întâmplat, pentru ca avem, în felul cum l-am avut, pe marele nostru Grigorescu. Gândul nostru se îndreaptă cu recunoștință spre ființa divină care a fost ... datorește lui Ghiță Grigorescu, unchiul marelui pictor, care era și el zugrav de biserici." — Tu ești, Ruxando? Și două brațe se deschid, cu drag, -i cuprindă pe toți. Ce încăpătoare sunt casele săracilor! Copiii parcă s-au trezit acolo de când lumea. Cu veselia, cu strigătele, cu jocurile lor ... auzit-o plângându-se ori blestemând, ori spunând vreo vorbă rea. S-a trudit, sărăcuța de ea, s-a învățat singură citească și ...

 

Constantin Stamati - Păgânul cu fiicele sale

... la Păgânul strașnic     Al său băț ciotos, Iar el cremenește de acel năprasnic     Demon fioros. Deci Demonul zice: „Ce vrei tu a face?     Gândești te-neci? Nu este mai bine, mișele sărace,     La mine s-alergi?â€� „Da cine ești?â€� strigă Păgânul cu frică     Stând înțepenit. Demonul ... Și-ți voi da ce cei. Primește sfatul care îți dau ție,     De mare folos, Destul te-mpilară soarta cu urgie,     O, om ticălos! Ca scapi de chinuri, eu am chipuri multe,     Și vreau te-ajut, De vreme ce cerul nu vrea te-asculte, măcar un minut. Eu pot -ți dau orice, cinste și mult bine,     Și aur cât vrei, Și voi sta cu pieptul însumi pentru tine,     Cu toți frații mei. Pe domnul ... mă jur pe el -ți împlinesc toate; iar tu -mi dai mie     Al tău suflețel! Păgânul atuncea se cutremurară,     Trupul îi răci, Ca -și facă cruce, mâna ridicară...     Dar înțepeni! Demonul De ce stai pe gânduri? Păgânul De-a iadului chinuri Eu mă tem cumplit. Demonul ... Și

 

Vasili Andreievici Jukovski - Păgânul cu fiicele sale

... la Păgânul strașnic     Al său băț ciotos, Iar el cremenește de acel năprasnic     Demon fioros. Deci Demonul zice: „Ce vrei tu a face?     Gândești te-neci? Nu este mai bine, mișele sărace,     La mine s-alergi?â€� „Da cine ești?â€� strigă Păgânul cu frică     Stând înțepenit. Demonul ... Și-ți voi da ce cei. Primește sfatul care îți dau ție,     De mare folos, Destul te-mpilară soarta cu urgie,     O, om ticălos! Ca scapi de chinuri, eu am chipuri multe,     Și vreau te-ajut, De vreme ce cerul nu vrea te-asculte, măcar un minut. Eu pot -ți dau orice, cinste și mult bine,     Și aur cât vrei, Și voi sta cu pieptul însumi pentru tine,     Cu toți frații mei. Pe domnul ... mă jur pe el -ți împlinesc toate; iar tu -mi dai mie     Al tău suflețel! Păgânul atuncea se cutremurară,     Trupul îi răci, Ca -și facă cruce, mâna ridicară...     Dar înțepeni! Demonul De ce stai pe gânduri? Păgânul De-a iadului chinuri Eu mă tem cumplit. Demonul ... Și

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Zobie

... și pitulate la pământ. Ochii săi mici se crăpară. Zbârciturile feței plecară spre tâmple. Nările nasului i se deschiseră și, înviorându-se în obraji, începu alălăie un cântec înfiorător. — A, la, la, la, lu, la, lu, la, lu! Mirea începu țipe ascuțit, vesel de cu ziuă de ce-o câștige de la cucoanele lui cu mâinile moi ca puful, cu ochii blajini, cu zâmbetul pe buze. Și juca în jurul gușatului, tremurând de răcoarea ... veselă a lui Zobie. Era un fel de înfrățire ciudată între scălămbăiarea gușatului și cântecul bezmetic al lui Mirea. — Nea Zobie, și-o bei rachiu când ne-om întoarce pe înserate la Bughea, că o -mi dea de cheltuială fata aia blândă, blândă, care mă-ntreabă mereu cum mă cheamă?... și pe mama cum o cheamă?... și tata când a ... mă culc? Gușatul îi morfoli obrajii, vroind -l sărute. Pisoiul se deșteptă și se întinse lung în picioarele de dindărăt. — Bade Bie, o -mi dea gologani fata aia, că-mi dă în toate zilele. Că e cu părul ca fumul și cu ochii albaștri. Și e mititică și ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Micuța

... necopt, neformat, nematur, nedeplin, nesfârșit, nefinit, nepractic, nepragmatic... ça fait pitiĂ©! - De ce dar te-ai mutat în casa Anicăi? - Trebuia, frate, mă mut undeva. - De ce n-ai rămas în casa lui Klumpen? - Vrea zică tu nu știi nimica? - Despre ce? - O! o istorie foarte lungă! Află că Klumpen a căpătat un gust foarte estetic de când ... unei femei, trebuie mai înainte de toate s-o previi făr-a fi văzut, s-o faci s-admire caracterul și generozitatea ta, -i apari ca un ideal sublim îmbrobodit într-un real urât. Dintru întâi trebuie -i faci un prezent anonim, lăsându-mă pe mine a-i dezvălui la ureche, parcă în secret, numele galantului adorator, adăogând din parte ... șerpele, cel mai răce din toate ființele. În orice caz, dacă natura mea nu vă place dv., am fost destul de fericit pentru ca ea placă neneacăi matale. fi văzut azi-dimineață cu ce ochi dulci... Cucoana Ana, lângă care ședeam, m-a pișcat de genunchi. - De ce mă pișcați, cucoană ... penal îți voi reporta despre rezultat. S p i ț e r u l, manu propria . P.S. - Trimete-mi chiar acum sania ta: aș vrea

 

Calistrat Hogaș - La Pângărați

... se uită furios la mine, se înroși pănă-n vârful urechilor, dădu zică ceva și nu zise nimic. Când ajunserăm devale, stăturăm un minut ne gândim. . — Știi ce una, măi Grigoriță? zisei eu; tot mai este pănă-în sară; hai mergem încaltea și la Pângărați; mânem acolo peste noapte și, mâni pe la o vreme, suntem înapoi la Piatra. — mergem, da drept ți-oi spune, când mă gândesc dau ochii cu Stratonic, mai-mai că mi se taie pofta de Pângărați. — Am auzit și eu ce-i drept, că Stratonic, egumenul de ... un călugăr zgârcit și hursuz, dar, mai la urmă, ce avem noi cu zgârcenia, cu hursuzlucul și cu toată mutra lui popa Stratonic? Eu vrau văd Pângărații și-atâta tot. — Atunci mergem: da de l-om găsi pe Vavila m toane bune, apoi știi că trei zile nu ne mai urnim din Pângărați. — Da ce mâncare-i Vavila tău, măi Grigoriță? — Vavila-i cămărașul mânăstirii, el ... simplă, dar îndestulătoare, a odăii. — Și acum, întrebarăm noi, după ce ne puserăm pălăriile pe masă și bețele prin colțuri, cum am face ...

 

Constantin Negruzzi - Melodii irlandeze

... Streinul va auzi tânguirile tale în câmpiile sale, suspinurile arfei tale vor trece mările, și tiranii însâși făurindu-ți ferele între cântările robitei lor țări, vor opri ca plângă! Melodia II - Cânt ostășesc Aduceți-vă aminte de slava lui Brien-Viteazul, măcar că zilele eroului au trecut. Căzut în câmpiile Mononiei, adormit într ... pere. Poate că nădejdea imitând paserea povestei( O mie si una de nopți) care zbura din arbur în arbur, luând cu dânsa prețiosul talisman, făcu strălucească în ochii tăi adimenitoare nadă a fericirei, numai pentru ca te tragă spre ea și apoi pearâ după un minut. Dacă dulcele ceasuri care da strălucire și plăcere până și durerei au trecut acest fel; dacă nădejdea nestatornică și iubită care ... degenerată a Erinului, în cât de mult s-a eclipsat slava ta! în curgere veacurilor de tiranie și de omor rușinea va face a curge sângele patriei tale. Acum blestemul apasă asupra ei; streinii pângăresc viile sale; vin ne dezunească, ne descinstească și multă vreme vor fi tirani! mergem,

 

Thomas Moore - Melodii irlandeze

... Streinul va auzi tânguirile tale în câmpiile sale, suspinurile arfei tale vor trece mările, și tiranii însâși făurindu-ți ferele între cântările robitei lor țări, vor opri ca plângă! Melodia II - Cânt ostășesc Aduceți-vă aminte de slava lui Brien-Viteazul, măcar că zilele eroului au trecut. Căzut în câmpiile Mononiei, adormit într ... pere. Poate că nădejdea imitând paserea povestei( O mie si una de nopți) care zbura din arbur în arbur, luând cu dânsa prețiosul talisman, făcu strălucească în ochii tăi adimenitoare nadă a fericirei, numai pentru ca te tragă spre ea și apoi pearâ după un minut. Dacă dulcele ceasuri care da strălucire și plăcere până și durerei au trecut acest fel; dacă nădejdea nestatornică și iubită care ... degenerată a Erinului, în cât de mult s-a eclipsat slava ta! în curgere veacurilor de tiranie și de omor rușinea va face a curge sângele patriei tale. Acum blestemul apasă asupra ei; streinii pângăresc viile sale; vin ne dezunească, ne descinstească și multă vreme vor fi tirani! mergem,

 

Mihai Eminescu - Povestea magului călător în stele

... voi ca se lase plăcerilor șirete Ce strâng în lanț de roze a cugetărei cerc; Nu voiu ca lumea asta cu visuri -l îmbete, Căci cei mai mulți din oameni după nimic alerg— vadă 'n cartea lumii un înțeles deschis, Căci altfel viața-i umbră și zilele sunt vis. « De-aceea înainte de-a morți ... a lumei căi, Ca nu cumva măsura, cu care el măsoară În lipsa-i se schimbe... și el, întors din văi, Silit ca înceapă din începutu-i iar nu poată s'oprească gândirea celor răi. Și cine - enigma vieții voește s'o descue Acela acel munte pe jos trebui -l sue». Cu buclele lui negre, ce mândre strălucite ! Cu fața lui cea trasă, ce dureros de pal ! Cu ochii mari ce-și primblă privirile ... duce, pe calul pag călare, M'oiu duce pân' la poala a muntelui Pion Ș'apoi pe jos de-acolo eu muntele - am sui Ca gândurilor mele aripe le pui. « Aripe, ca știe ce e deșertăciunea: treacă ale lumii curs mizer și meschin, Ca pasul vieți-mi toate ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>