Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru CA ACEASTA

 Rezultatele 461 - 470 din aproximativ 1797 pentru CA ACEASTA.

Titu Maiorescu - Limba română în jurnalele din Austria

... române austriece în comparare cu cele din România liberă. Transilvani a își începe no. 1 din 1 ianuarie 1868 cu următorul anunț: "Începem acest no. al Transilvaniei cu lucrările adunărei generale din a. 1867 nu numai pentruca aceleaș trebuie să se publice ca și până acum, și și pentrucă acea adunare a dat viața acestei foi periodice, pentru care faptă și-a și caștigat ... nu pe alta", va să zică este o accentuare a acelei căi în opoziție cu oricare alta. Prin urmare, când zice Transilvania ; "Începem acest no. cu lucrările adunării generale din anul 1867, pentru că aceleași trebuie să se publice", aceasta ar presupune, că a fost vorba să ... o eroare de germanism. Germanii ar putea zice: wir beginnen diese Nr. mit den Arbeiten der allg. Versammlung, weil dieselben etc., cu observațiune că și acest dieselben este mai mult stil rău austriac, decât stil bun german, și că românescul "același", chiar în traducere, nu vrea să zică derselbe , ci eben ... înființarea ei? Noi am dori să nu slăbim întru nimic încrederea redacțiunii în meritul foii sale, însă trebuie să mărturisim că, dacă Transilvania va continua ...

 

Emil Gârleanu - În fel de fel de fețe

... le înfrumusețeze. Arătându-le păunul, le zise să-și aleagă fiecare, de pe trupul lui, felul penei în care ar vrea să fie îmbrăcată. Și ca să-l vadă mai bine păsările pe păun, Dumnezeu îi porunci să-și rotească coada, și de atunci păunul căpătă darul acesta. Păsările cerului însă ... penele care cum le-au tăiat capul. Vrabia, fiindcă era cald, s-a scăldat îndată în țărână și s-a făcut ca dracul. Cioara, foarte înțeleaptă, ce-a gândit: „Eu nu-s proastă, cu pana mea n-o să mă ia nimeni în seamă ... în schimb, și-un dar mare. Ba scăpa și de cântecul zăludului. Zis și făcut. De atunci privighetoarea cântă așa de frumos, iar păunul scheaună ca o mâță. Ia așa! După ce gaița sfârși, m-am gândit puțin, apoi iată ce i-am vorbit: Eu : Ia ascultă, gaițo dragă, frumoasă poveste ... a privit, a întors capul, apoi a început să fluiere un cântec care am învățat-o eu, un cântec de batjocură, ca și cum mi-ar fi zis: „Vorbă să fie!â€� Ei, vă place?

 

Ștefan Octavian Iosif - Icoane din Carpați

... deșarte, Vă las de-acum ! Vă las cu bine ! La o parte ! Voi n-aveți ce-mi căta la drum ! Pieriți, întunecate duhuri ! Sunt liber ca ciocîrlia-n văzduhuri ! Îmi flutură părul în vînt, Și cînt, — Mă cheamă-n zare munții, munții mei ! Ce dor, ce dor adînc mi-era ... cea mică... Sînt duși în sat părinții tăi, Și-n prag stai singurică... Că nu-s un vultur... să mă salt Din plaiurile-aceste, Și ca un fulger din înalt Să cad fără de veste, Și să te iau cu mine, sus, Și să te duc la mine, Departe, unde lacrimi ... cresc,     S-anină-n crăngi ; — Se tînguiesc     Și plîng tălăngi         Pe căi pustii...     Se duc uitați     Cei trei fîrtați,     Săltînd în șa, Plutind așa,         Ca trei stafii... Dar cînd ajung     La cotituri, Un chiot lung     Din mii de guri         Dărîmă stînci...     Haiducii mei     Doinesc toți trei ;     Și clocotesc, Și hohotesc ... bătrîn, Ce-mi povestea Minuni adînci din cuibul lui de brazi... — ...Demult, demult, trăia un neam păgîn De oameni mai puternici și mai mari Ca oamenii de azi, P-aceste plaiuri binecuvîntate... Ei nu știau de sapă și de plug, C-aveau de toate cele din belșug, Așa precum le ...

 

Petre Ispirescu - Cei trei frați împărați

... bucurie. Se miră și femeia lui, căci nici ea nu mai văzuse un astfel de ou. Nu știau cum să umble mai binișor cu dânsul, ca să nu-l scape jos să se spargă. Unul zicea ca să-l coacă în spuză și să mănânce toți dintr­însul; altul zicea ca să-l fiarbă; altul zicea ca să-l păstreze. Muncitorul însă zise că mai bine ar fi să se ducă cu el în târg să-l dea pe bani, că tot ... drese, se dete pe lângă muma copiilor și, cu șoșele, cu momele, îi intră pe sub piele și se înădi cu dânsa. Biata femeie, slabă ca toate femeile, se planisi dascălului. Într-una din zile, după ce își scoaseră ochii, dascălul uitându-se la ea cu ochi galeși și cu giugiuleli ... îi dete un fier ars prin inimă. - E, apoi ce fel de pasăre ai voi dumneata? îl întrebă femeia. - Ceva așa, deosebit, răspunse dascălul. Și ca să nu mai ocolim, ți-oi spune românește, pe șleau: am poftă să-ți mănânc friptă găina aia a ta din colivie. - Vai ... și așa e destul de bătrână și care peste curând negreșit că tot are să moară. - Orișicum, dascăle, tot nu-mi vine să fac una ...

 

Vasile Pogor - Poezie

... a fi mai mare, în patria mea dorem     Și pentru pogorîtorii cei din mine o gătem.     Aceasta cum se lucrează ? Să lucrează prin păcat.     Ca să calc în așa treaptă, trebuie să fiu bogat,     Ca să adun bogăție urmeaz-a fi răpitoriu,     Crud, nemilostiv, sălbatec, mincinos și-nșălătoriu.     Dar bogați mai sînt și alții ; trebuie sau să-i ... a lor vecinic și îmbelșugat izvor     Nu vor mai lucra în trupul pomenitului Pogor ?     Dar neam trece și neam vine, iar pămîntul în veac stă     Acest adevăr prostatic pentru ce mă întristă,     Cît în mormînt mă făcură a mea țărnă să o cerc,     În vreme ce ieu sînt încă ... locul nu i-am aflat ;     Cînd pe a dreptului rudă nicăiuri n-am tîmpinat,     Nici cerșitoare de pîine și nici lipsită de dar,     Ca roa din cer pe dînsa să varsă milă și har.â€�     Într-a lucrurilor fire dreptul are scutitoriu     Și așăzămîntul vecinic îi iaste ... picior,     Agiung să fie străpusă de troscot și urzîșor.     Și fereastra întru care ceranile înflorea,     Sfredelită de un șarpe ce să sorește pe ea.     Răpitoriul ca

 

Ioan Slavici - Păcală în satul lui

... la care să mâie, vreo văduvă ori vreo femeie al cărei bărbat nu-i acasă. Nu poate, că — Doamne ferește! — ce, dar Păcală, ca om umblat prin lume, știa că sunt fricoase femeile, li se urăște așa singure, și sunt bucuroase de oaspeți, numai ca să știe că e peste noapte picior de om la casa lor. Și găsi Păcală chiar mai la marginea satului o femeie, al căreia bărbat ... în cea mai bună rânduială. Nu poate că Doamne ferește ce!... dar de! tot era mai bine să nu afle bărbatul. Văzându-se acasă, bărbatul, ca tot omul păgubaș, începu să se plângă, nevasta, ca toată muierea bună și credincioasă, îl mângâia cu vorbe bune, iar Păcală, ca tot omul cumsecade, ieși și el din unghiul lui, ca să-i spună stăpânului de casă că e și el aici, să-i ceară iertare că a îndrăznit și să-l mai roage ... la cină, ca să mai steie de vorbă, și nici că-i părea rău lui Păcală, fiindcă tot drumeț era și el, tot flămând — ca ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Mihnea și baba

... e tânăr, cum vrei tu, barbare; Na, soarbe, sau eu sorb p-al tău, de nu vrei. IV Toți morții din mormânturi, Cu ghearăle-ncleștate, Ca frunzele uscate Ce zbor când suflă vânturi, Spre Mihnea alerga; Iar vârcolacii serii, Ce chiar din lună pișcă Când frunzele se mișcă În timpul primăverii ... Și gheară de strigoi. Și coada-i de balaur, Și geme cu turbare Când baba tristă pare; Iar coada-i stă vulvoi. Iar nagodele-urâte Ca un mistreț la cap, Cu lungi și strâmbe râte Cu care de pe stâncă Râm marea cea adâncă Și lumea nu le-ncap; Și șase ... Veneau din iad râzând Pe Mihnea să defaime, Căci astfel baba are Mijloc de răzbunare Pe mort nesupărând. VIII Mihnea încalecă, calul său tropotă, Fuge ca vântul; Sună pădurile, fâșâie frunzele, Geme pământul; Fug legioanele, zbor cu cavalele, Luna dispare; Cerul se-ntunecă, munții se clatină, Mihnea tresare. Fulgerul scânteie, tunetul ... sfârâie În apărare. Aripi fantastice simte pe umere, Însă el fuge; Pare că-l sfâșie guri însetabile, Hainele-i suge; Baba p-o cavală iute ca fulgerul Trece-nainte, Slabă și palidă, pletele-i fâlfâie Pe oseminte; Barba îi tremură, dinții se clatină, Muge

 

Grigore Alexandrescu - O nuntă

... pentru mirese — se înțelege, pentru ale altora — din ziua de când se numesc femei și până când încetează de a merita acest nume. Dar formalitățile religioase se săvârșiră, și pâinea cu vinul sfânt fură gustate de mireasă sub statornicul ei voal. Când zic gustate, va să zică ...

 

Alexei Mateevici - Cumătriile

... la asemene împrejurări sunt de felul următor: „Jupânul nănaș și jupâneasa nănașa, împreună cu ai lor cumetri, se închină la cinstita fața d-voastră ca la un mândru codru verde, ca să vă osteniți deseară pân’ la gazda dumilor-sale, că li s-a născut prunc tânăr și frumos, și de mare veselie s ... După ce se sfârșesc paharele dulci, oaspeții încep a se ridica de la masă. În toată vremea cât ține masa, doi balauri negri, ca dosul ceaunului, cântă, unul din scripcă, și altul din cobză, felurite cântece de țară, cum și altele vechi, împământenite, precum sărbeasca, corăbiasca și ruseasca. Din ... sufletul românului un fond însemnat de întristare, care se revarsă prin versul duios și trist al cântecului sau și prin vorbele ce zice la cântare. Acest suflet a presurat note triste chiar și în cântecele menite pentru veselie, iar doina este culmea tuturor; ea închide într-însa inima întreagă ... care nu-l poate zugrăvi nici un cuvânt din limba grăită, afară poate de dorul care se apropie întrucâtva prin mulțimea întrebuințărilor lui. Pân’ la acest ...

 

Dimitrie Anghel - Puteri ascunse

... mersul lor și mlădieri de creangă înflorită. Dar aceste nu-s decît o părere, o cochetărie poale, căci cînd bate furtuna, asemenea valului, ele undoiază ca să se ridice, deopotrivă ramului se înmlădiază ca să nu se frîngă. Liniștitul val ce cîntă cît e cerul senin talaz se preface în mînie, și vai de cel ce se joacă cu ... preface sub încordarea durerii. Un singur cuvînt o rănește și o face potrivnică, o lacrimă numai și e de ajuns să o învingă. Maternitatea însă, acest sublim și dureros mister, o sfințește încă și mai mult. Un penel nevăzut, ca muiat în bunătate, le îndulcește trăsăturile cele mai aspre; gura, cu liniile cele mai amare capătă un zîmbet de blîndețe ; ochii cei mai răi, străluciri ... cu legume, duruiau îndrumîndu-se spre Paris, negre și albe se rînduiau orele, neadormită sta însă șubreda ființă. Ea singură, sprijinul ei fiind departe, și ca luptînd pentru doi se încorda împotriva morții. Lacrimi nu mai avea să plîngă, căci arșița durerilor seacă alinătoarele ape. Totuși, marea putere a deznădejdei ... pe față, așa a împietrit și numai cînd tovarășul ei de viață, vestit de prieteni, a trecut îndoliatul prag, atunci numai,

 

Anton Pann - Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea

... paguba sa ceva: Și așa tăind cu el capul măgarului celui mort, L-a-nfășurat pe deasupra binișor cu niște tort; Apoi cu acest ghem mare în piaț' să-l vânză mergând, Se duse și el cu dânsul cu alți vânzători în rând; Stând aci, veni îndată un ovrei ... a fugit; El însă tot căutându-l prin piaț' de a-l mai vedea, Abia la o săptămână putu cu el ochi ca să dea, Și puind mâna pe dânsul, judecății-n grab l-a dat, Arătând cu jeluire cum și ce fel l-a ... ți-l arătam în sân. HAINA MAI MULT E PRIVITĂ DECÂT PERSOANA CINSTITĂ Nastratin Hogea odată fiind la nuntă chemat, Se duse în haine simple, ca sărac biet îmbrăcat; Nuntașii astfel văzându-l nici în seamă nu-l băga, Ci pe cei cu haine scumpe să trateze alerga; Și după ce ... văz toți privesc la haine, iar persoana n-o cinstesc. OMUL NU POATE SĂ FACĂ UN LUCRU LA TOȚI SĂ PLACĂ Hogea s-apucă odată ca să-și facă un cuptor, Pe nevasta sa-mprejuru-i având-o de ajutor; După ce-l isprăvi însă, după cum lui i-a ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>