Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru O LUNGI
Rezultatele 451 - 460 din aproximativ 655 pentru O LUNGI.
Ignacy Krasicki - Dialogul unui holtei cu un boierenaș avut, însoțit cu o cucoană de înalt neam
... Holteiul Dar cum de-ai căzut în cursă tu, cel atât de ferit? Însuratul Ursita mea cu urgie negreșit m-au prigonit Să fiu într-o adunare de dame soiuri înalte, Unde, văzând o fecioară, chipul ei mi-au plăcut foarte; Ochii judecății mele amorul cel cu turbare Orbindu-i, mă îndemnară să-ntreb și a ei ... atins. Căci dracul m-au împins, Ca pe un mire înfocat, Și-ndatoririle mele în scris socrilor le-am dat; Vai, însă, de-mperecherea cu o femeie de modă!... Holteiul Dar a patrulea tocmeală? Însuratul Ah! să ți-o spun nu am poftă, Și nu este de mirat, Când ți-oi spune de-acest punct, ce de tot m-au împilat, Ca când mi ... și îndată cu sinet plătesc.) Bărbatul Careta este la scară, lacheii au gătit toate. Cucoana Mă lasă acum în pace, mă aflu mâhnită foarte. Bărbatul O las, și peste un minut, femeia mea ca o fiară Mă cheamă și mă întreabă: “Este careta la scară?â€� „Acum, soro, acum, dragă, voi zice și se gătește.â€� Cucoana Acum ... ta avere mare!â€� . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Deci cucoana intră-n casă, se mânie și întreabă Unde-i sala pentru masă. Boierul Aceasta... Cucoana Nu-i nici de ...
... Pentru o fată care urzește pânză de-a lungul gardului, un câine flocan, mai ales când nu vine, ci se repede, totdeauna este o ivire mai mult decât supărăcioasă. Sanda țipă, apoi rămase încremenită de spaimă, cu fața albă ca fagurele și cu ochii ațintiți la câine. Ca o ... cu labele pe umerii ei. — Scormon! strigă ea înduioșată, apoi îi cuprinse capul și îl sărută, privind speriată împrejur, ca să vadă dacă nu o va fi zărit cineva. După aceea se ridică repede, intră în curte, în casă și ieși cu o bucată de mălai proaspăt. — Scormon, ia, mănâncă! grăi ea, întinzându-i bucata. Câinele începu să mușine mălaiul. — Mănâncă, Scormon, mănâncă! Sărmanul, cât e ... a scăpat de el, însă îi părea c-a rămas satul pustiu. II Trei văi și trei dealuri: cale scurtă-n tinerețe: cine o face în voie bună a sosit la Măciniș fără chiar să bea apă din izvoarele din cale. Jos, în vale, curge râul; mai ... se ridică și privește în urma lui. Din vale șerpuiește, albă și netedă, poteca îngustă. Jos, unde se pierde în dosul spinișului îndesat, Pascu vede ...
Paul Zarifopol - Artă și virtuozitate
... Note elementare Între răzoare de spanac, / Varză roșie și ardei... / Ascult un cântec de pitpalac, / Văd focul sub căldare la bordei. / Văd și șanțurile în lung și lat / În care argintul apei seacă, / Tot cerul e un argint viu picurat. / Luna stă între cer și o creacă, / Un fluier se îngână cu pitpalacul / Și un greier se întrece într una. / Ce e mai frumos e spanacul / Și pe urmă luna. Se ... aci e maximum de contrast cu strofa centrală, neumoristică. Virtuozitatea căreia i-a reușit această construcție nu e obișnuită. Economia interioară: fiecare rând o enunțare vizuală amintește pe cea a poeziei chineze. E aceeași simplicitate în transmiterea pitorescului prin cuvinte. Fiecare rând echivalează o aruncătură de ochi. Comentariul despre frumusețea spanacului mai întâi și pe urmă a lunii cade dulce și viclean pe o suprafață de impresii atât de pașnică, încât nici nu visează că ar putea fi tulburată. Un surâs brusc pe o figură de om ce părea a privi lumea fără gânduri... Iar peste vremuri, istoricii literaturii vor consemna, cu interes respectuos, o ...
... s-ar face ea fără mine! ... zicea cu gravitate duduca Balașa. Lumea o numea tot duducă, deși petrecuse douăzeci și cinci de ani încheiați într-o necurmată și cucernică jălire după răposatul ei soț, care o părăsise, sărmana, în zorile tinereților, adică la vârsta de douăzeci de ani, după cum istorisea ea totdeauna suspinând. Crescută de mică în bumbac, ea nu ... Balașa începu din momentul în care trebui să părăsească trăsura cu răzoare spre a se sui într-o căruță țărănească pe dricuri, care o scutura fără milă pe drumul bolovănos, cu toate perinile ce-și îngrămădise sub șăle. De la o vreme nici căruța, cât era de mică și sprintenă, nu mai putea răzbate pe coastele prăvălatice, și călătorii trebuiră să încalece pe cai. O! grozăvie! Duduca Balașa să încalece pe cal și încă bărbătește! Asemine rușine ea nu pățise încă în viață și multă vreme ea se bătu cu ... lupul! zicea baciul unei oi nerăbdătoare, care era să răstoarne donița. Nu te iuți, creațo, feri-tear galbaza! zicea alteia care zbiera răspunzând mielului ce o chema; și pentru fiecare oaie el avea câte o ...
... Margărita, întovărășită de maică-sa, se arătă în toată pompa toaletei de mireasă și în toată măreața ei splendoare. Damele se sculară repede ca să o vadă mai bine, iar cavalerii, adunați grămadă în fața ei, se închinară ca dinaintea unei tinere regine. Un lung fior de uimire trecu prin inimile tuturor. Margărita și cu maica sa, după o scurtă oprire, se îndreptară către ușa din fund care ducea la capela palatului. Ajungând însă la acea ușă, copila se opri și se îngălbeni pe ... pe un jilț cu inima zdrobită de o crudă suferință; ochii i se umplură de lacrimi, și moartea îi apăru ca o binefacere dumnezeiască! După o oră, societatea se întoarse în salon, felicitând pe socri și pe tinerii însurați, după vechiul obicei. Socrii plini de bucurie și noul însurat, glorios de ... lumii vei merge și oriunde vei dori ca să fiu. Figura Margăritei se lumină de focul unei bucurii nemărginite; și când la finitul contradansului Alexis o duse la locul ei, tânăra mireasă îi zise strângându-l de mână: —Mă încred în cuvântul d-tale. El se închină în tăcere și ... ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecu I
... Nu să-îndoi și pre cea mai sfântă Lumină-în ceriu viețuitoare A să scula cu războiu, odată! Ce negrijă-acum te ține,-o tată? Tu șezi aici, fără nice-o teamă, Adevărat! Dar sus ce să face, Pe lume, nu știi sau nu bagi samă. Nu vezi ce năpraznă vine-încoace Pe iadul tău? Eși ... te trage hirea! [10] Voi, tinerilor, luați aminte Ce moșul Drăghici acum vă zice: Faceți-vă bune-așezământe Și lăcuiți dăpreună-aice; Fiți purure-într-o minte ș-o voie, Mai vârtos la vreme dă nevoie. Că, dacă nu vă veți prinde dă mână, Părtășiri iubind și-împărăchiare, Asupri-vă-va limbă străină Și ... oi spune pă scurt sfatul mieu. Să pĂșnem nește oameni aleși, Care-înțăleg puținel și carte, Oameni întregi la minte, direși, Ahești sfătuindu-să de-o parte Și sămnându-și toate pă-o hârtie, Cum or afla ei, așa să hie." Însă Burda n-așteptă să zică Mircea tot sfatul său: ,,Dară (zisă) Pănă cându-ți vorbi tot ... Măcar cu ce feliu de-oaste-îndrăzneață." Goleman era să măi înceapă A grăire, și de-abea cât zisă: ,,Toate-aheste nu plătesc o ...
Garabet Ibrăileanu - Amintiri din copilărie și adolescență
... lăsat impresia de ceva neînchipuit de frumos și nobil -- și misterios. Când a fost gata casa noastră, ne-am mutat în ea. Era o casă nouă, cu un balcon lung, care suna ca metalul, nu știu pentru ce, când mă plimbam pe el, mai ales când umblam bocănind cu călcâiele pe scânduri. Prin grădină trecea ... grădină, trecea un pârâu mai mare. Din dosul casei, peste pârâu, un deal drept, care mi se părea că atinge cerul. În stânga un deal lung, pe care umblau vitele, ca niște gângănii pe un perete. În dreapta câmpia, cu o pădure în fundul zării. În față satul. Aici, la Poiana lui Iurașcu, am cunoscut întâi natura. Cea dintâi amintire de lună o am de aici. Veneam într-o seară cu mama mea și cu alții de la iaz spre casă. Era lună plină. Atunci am fost foarte lovit de faptul că luna merge ... la iaz!) Cel mai frumos lucru de-acolo pentru mine erau poate iazul și moara. Și cred că, în adevăr, era un iaz foarte frumos. O bucată era lung și trist, singuratic. O ...
Nicolae Gane - Agatocle Leuștean
... să spuie care este chemarea unui bărbat; cum adică un bărbat trebuie să știe juca o carte, bate o bilă, suge un pahar și ademeni o femeie. Despre celelalte, nu-i vorbă, era el meșter să învețe și pe alții, dar încât privește femeile trebuie să mărturisesc că dacă ele ar ... numai în nădejdea lui, ar fi dus sărmanele mult și bine dorul ademenitului, căci, el, bărbatul, în toată viața, n-a ademenit decât o singură femeie, aceea pe care a luat-o de soție și încă și aceea cam fără știrea lui, îndemnat și stărostit de alții. De altfel, om de spirit, șăgalnic, putină de anecdote și ... scos de bunăvoie un leu din buzunar; însă pe un lanț de ceasornic care să-i împodobească pântecele dădea bucuros sute de lei, și nu o dată l-am văzut la chefuri umplând cobza lăutarului cu irmilici. Ei... așa era. Încă o nepotrivire în apucăturile lui. Dar, zgârcit sau nu, la mâncări nu făcea economii. El, cel dintăi în oraș, știa când sosesc stridiile sau icrele proaspete ... să nu se îmbrace, își primea musafirii dimineața de multe ori în cămașa cea de noapte, făcea feliurite ghidușii astfel dezbrăcat, cânta prin casă cu
Constantin Stamati-Ciurea - Floricica codrului
... se de colosala coli-vie de fier, în care lâncezeau de veacuri milioane de robi, ținti cu o rugă ochii săi spre cer și, cu o mână făcându-și cruce, cu cealaltă deschise poarta acelei colivii. Milioane de voci ale roÂbilor rugiră de bucurie, năbușind la ieșire ca un avalanș ... de la a lui corpolență până la cea mai neînsemnată proprietate. Pe el îl numiră corifeul boierimii din Ucraina. ReșeÂdința sa era o casă sau, mai bine zis, o mulțime de odăi lipite una de alta, alcătuind un ciudat labirint de vreo sută de des-părțituri înșirate fără simetrie sau vreo idee arhitectonică. Cu ... stâlpi de fum alb ce ieșeau din bojdeucile pădurarilor aleși din robii boierești. Apele tulburi ale râului Ross curgeau la marginile acestor codri, iară la o cotitură a râului lângă o stâncă albă pe o poieniță sta o bojdeucă afumată și neagră a unui pădurar. Soarele era la apus și amurgul serii cătinel acoperea în umbră bojdeuca săracului. Liniștea în alături ... în cămașă rufoasă, încins cu un curmei. Bătrânul avea ca la 70 de ani, însă era încă musculos și țanțoș. El stătea pe gânduri țintind o ...
Nicolae Gane - Două zile la Slănic
... La Slănic!... La băi în țara mea! Acolo-i dă mers. Un viitor om mare trebuie să-și cunoască țara. Ș-apoi, he! he! Acolo o să lenvârtim!... Zis și făcut. Bagajul nu era greu de alcătuit. Cât era pe dânsul, un paltonaș subțire pe deasupra și o pălărie de paie pusă cam crăiește pe-o ureche; apoi două rânduri de albituri într-o lădiță de Brașov, și iată tot. Pentru buzunar, cam puțin: una sută cincizeci lei, scontați deasupra salariului la un zaraf de la Cuibu cu barză ... bagaj decât lădița a mică. Celelalte lăzi vin pă urmă. — Înțeleg. O să stați pe semne mai multă vreme la feredeie. — O lună, poate. — V-o rânduit doftorii? — Ba nu, dă petrecere. E plictis mare în București, și-n străinătate fusei anii trecuți. Mi s-a făcut silă ... gândi el. Atunci Peruzescu, a cărui nervi artistici zbârnăiau numaidecât la cea mai mică impresiune din afară, se încercă să compuie și el o cugetare oarecare și în acelaș timp să o ...
Vasile Alecsandri - Nicolae Bălcescu în Moldova
... atât de erudită asupra Armatei române, și eu dasem la lumină câteva încercări de poezie și articolul intitulat Istoria unui galben. Exista dar între noi o confrăție literară care era menită a se preface lesne în o prietenie strânsă. În acea epocă o frumoasă mișcare de renaștere se produce în ambele țări surori. Tinerimea Moldovei, întoarsă de la universitățile Germaniei și Franței, adusese cu dânsa în societate o ... generația cea jună de prin orașe. Demnitatea personală, onorul de familie, onestitatea în funcții, patriotismul înfocat, independența de caracter în fata guvernului, năvăliră deodată cu o pornire învingătoare asupra cetei numeroase de vechi eresuri și de obiceiuri vicioase clocite sub caftanul fanariotic și încurajate de politica Protectoratului. O luptă neîmpăcată și amară începu dar între oamenii neieșiți din tară și tinerii crescuți în străinătate și porecliți în sânul patriei lor cu numele caracteristic ... sufletul lor glasul fermecător al istoriei trecutului. Pe fruntea lui largă și curată se vedeau trecând gândiri mărețe; în ochii lui limpezi și negri lucea o flacără tainică, ce părea a înota într-o ...