Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru DE VIS

 Rezultatele 451 - 460 din aproximativ 703 pentru DE VIS.

Alecu Russo - Scrisori (Russo)

... vis decât fericirea noastră, nu are alt țel decât a ne face demni de împărăția cerului. Iată pentru ce el ne înfundă așa de des în sânul sihăstriilor. Peste un ceas plec cu nepusă masă , cum zic românii, și întreprind un voiaj gratis, mulțumită îngrijirii guvernului; așadar, iubite, tu ... d'un grand homme est un bienfait des cieux . Adio! mă duc să gust plăcerile vieții contemplative a sfinților apostoli și mă despart de lume fără amărime în contra oamenilor, fie domni, sau... creditori! Singura mustrare de cuget, ce cearcă a mă munci în acest moment, este că bieții actori împărtășesc osânda mea. Teatrul românesc la mănăstire! Ferice de țara al cărei guvern luminat produce asemenea deșănțate întâlniri! Adio! încă o dată; spune amicilor că îi scutesc de a se îmbrăca în haine negre... etc. * Scrisoare către N. Bălcescu Dragă Bălcescule, Vivat! Victorie! Sunt mândru de voi ceilalți și gloria revoluției voastre se răsfrânge și asupra noastră și asupra tuturor românilor! Încă o dată, vivat și glorie, viitorul poate să nu ... nu piere cu una, cu două... Furia ungurească e atât de deșănțată și

 

Dimitrie Bolintineanu - Avuși tu zile mândre

... Dimitrie Bolintineanu - Avuşi tu zile mândre Avuși tu zile mândre de Dimitrie Bolintineanu I Avuși tu zile mândre când fruntea ta curată De laurii măriei lucit-a-ncununată. A bucuriei rază pe fața ta năștea Și spada de batelii în mână-ți strălucea, Iar harpele poetici, prin sărbători voioase, Spuneau a ta mărire și fapte glorioase. Copiii tăi, o, țară, cu ... și te plânge, Căci floarea vieții tele de doruri s-a fănat, Sub umbra cea de lacrimi ce-n lume-ai revărsat! Tăcerea de morminte zdrobitul sân cuprinde. Pe numele tău splendid uitarea se întinde. Copiii tăi cei vitregi se-mbată toți d-amor, Când lacrimile tele ca râuri ... Dar inimile-s moarte: nimica nu doresc, Nimica decât umbra sub care se strecoară, Ca păsările nopții ce-n noapte vor să moară... Plângi, patrie de doruri, cu lacrime de sânge! Cu sufletul în moarte, suspină și te plânge! III Dar, prin aceste lacrimi durerile îmbuni! Nui! lacrimile-s date plăpândei slăbiciuni. Aceste mândre lacrimi ... nu sunt ai vieții sclavi. Pământul bărbăției mai poate naște bravi. Deci cugetele-ți toate ce te-narmară, foarte, Nu s-ar cădea să fie de

 

Iacob Negruzzi - Presimțire (Iacob Negruzzi)

... Iacob Negruzzi - Presimţire (Iacob Negruzzi) Un toporaș de Iacob Negruzzi Informații despre această ediție Azi privești cu mulțămire, cu triumf și ironie Ș-al tău cuget nu te mustră c-ai sdrobit a ... presimțire al meu suflet a pătruns Ce-mi arată-ntr-o oglindă viitorul tău ascuns: Eu văd fața ta frumoasă, rumenă și înflorită De dureri și suferințe ca zăpada înălbită, Văd din ochi-ți care mândru azi în jurul lor privesc Cum ferbinți, amare lacrimi în torente isvoresc, Văd ... Eu te văd gândind la mine și la jalnicul meu cânt. Dar atunci eu n-oiu surâde cu triumf și ironie Ci c-o lacrimă de

 

Vasile Alecsandri - La Veneția mult duioasă

... Vasile Alecsandri - La Veneţia mult duioasă La Veneția mult duioasă de Vasile Alecsandri La Veneția mult duioasă Duios zboară gândul meu, Când, în noaptea-ntunecoasă, Pe simțirea-mi dureroasă Se abate dorul greu. Astfel pasărea rănită ... va uita! Te iubesc în a ta jale, În veșmântul tău cernit, Și în gondolele tale Ce se pierd printre canale Ca un vis neisprăvit. Te iubesc cu dor fierbinte În frumosul tău trecut Și-n aducerea-aminte Ale dragostelor sfinte Ș-a ființei ce-am pierdut ...

 

George Gordon Byron - Arpa lui David

... George Gordon Byron - Arpa lui David Arpa lui David de George Gordon Byron Traducere de Ion Heliade Rădulescu Spartu-s-au coardele arpei potente Marelui David, poetului-rege! Nu mai există a psalmilor arpă! Câți i-asculta inspiratele ... multe O consacrară Domnului sfântă. Lamente-se ale Sionului vergini, Căci iată, spartu-s-au ale ci coarde. Ea străbătea prin dulcele-i accente Inimi de piatră, ca gerul de ageri, Fiilor aspri ai fărdelegii, Da-n ei viața și le nălța suflet; Strâmbii cu inima, strâmbii în cuget Drept se-ndrepta la potenta ei ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Arpa lui David

... Ion Heliade Rădulescu - Arpa lui David Arpa lui David de George Gordon Byron Traducere de Ion Heliade Rădulescu Spartu-s-au coardele arpei potente Marelui David, poetului-rege! Nu mai există a psalmilor arpă! Câți i-asculta inspiratele ... multe O consacrară Domnului sfântă. Lamente-se ale Sionului vergini, Căci iată, spartu-s-au ale ci coarde. Ea străbătea prin dulcele-i accente Inimi de piatră, ca gerul de ageri, Fiilor aspri ai fărdelegii, Da-n ei viața și le nălța suflet; Strâmbii cu inima, strâmbii în cuget Drept se-ndrepta la potenta ei ...

 

Cezar Bolliac - O dimineață pe Caraiman

... În urmă-mi catedrale de talii uriașe Ce din tărâmuri fierte potopul a zidit, Se-ntrec și își înalță cărunte și golașe Mulțimi de turnuri gotici în cerul azurit. Aeriane stavili ce taie Firmamentul, Pe care bat în frunte furtunele trecând; Domenuri largi de iarnă pe care Orientul Îmbracă în tunice de purpuri luminând. Sub strate de zăpadă ce timpul înnoiește, O strată se întinde de colți adânci shistoși, Coloanele ce timpul smerit le ocolește, Din care ies gigantici butingii monstruoși. Ca monstruri legioane ce se târăsc, se-nvită În aer ... vrut să-ți fiu preot, la lume-a te-arăta. Însă-ai plantat în mine credința, contâmplarea, Tăcuta admirare a drepților de sus; Ai pus în mine-Amorul, Speranța, Adorarea, Ș-ai încuiat Eternul în slabul tău supus. O, cât de mult slăbește cu spusul o credință! Cât e de trist și veșted amorul cel trezit, Și cât de mult își pierde obiectul de dorință Când omul ce-l adoară d-aproape l-a privit! D-aș fi putut a spune întreaga mea simțire, D ... răstimpii pământești, Martur eternității în bolta cea cerească, O literă străină științei omenești! Acel ce va străbate pe astă înălțime Unde un geniu vine, vedenie

 

Mihai Eminescu - Phylosophia copilei

... Mihai Eminescu - Phylosophia copilei Phylosophia copilei de Mihai Eminescu Glasul plăcerei dulce iubit Cheamă gândirea pe a mea frunte, Ce zboară tainic ca și o luntre În oceanu-i nemărginit ... îi par, Angeli cu aripi strălucitoare, A căror inimi tremurătoare Candele d-aur nouă mi-apar. Falnică-i pare legea Creării, Lumi ce de focuri în lumi înot, Candeli aprinse lui Zebaot, Ce ard topirei și renvierei. Dar mai puternic, mai nalt, mai dulce Îi pare legea de a iubi, Fără ea nu e de a trăi, Fără ea omul ca stins se duce. De-aceea nu voi ca eu să fiu Pală idee-a Dumnezeirei, Șotă copilă a nesimțirei, Foc mort ce pare a ...

 

Mihail Săulescu - Et nunc et semper

... Mihail Săulescu - Et nunc et semper Et nunc et semper de Mihail Săulescu Informații despre această ediție     Și cei ce plâng ca și acei ce râd     O luptă duc amară,     - Năuntrul lor e-aceeaș tragedie,     Aceeaș ... tristă și pustie,     Aceeaș primăvară.     Pe orice față-o lacrimă de pică,     Un zâmbet de răsare,     În pieptu-oricui, furtuna dacă bate,     Ori raza bucuriei de străbate     E 'n toți ceva ce ochilor n'apare.     - Porniți pribegi, călătorim, purtând,     Ca să le pierdem toate,     Comori de visuri, de speranțe sfinte;     Și 'ndeplinirea veșnic e 'nainte     Și veșnic nu se poate!...     ... Pe-acei ce plâng ca și pe-acei ce râd,     Pe drumuri lungi ... i mână?     Ce stea pe cer în veci luminătoare,     Ce rază pribegită dela soare     E cruda lor stăpână?...     Pe toți îi cheamă 'n depărtare dorul     De ce e nou, de ce-i necunoscut;     Pe cel ce vine să pornească mâne,     Pe cel ce 'n urma rândului rămâne,     Pe cel ce s'a pierdut ...

 

George Coșbuc - Atque nos!

... ea-ngână vrun cântec, greu tresare prin fiori Cerul înflorit cu stele, câmpul înstelat cu flori, Ea-i născută-n faptul zilei și-n restimp de lună-nouă Și se culcă-n pat de aur și se scaldă-n râu de rouă Și-i copilă descântată cu trei roze-n bobocei, Pentru ca să-nnebunească lumile de dragul ei! Văd apoi pe Făt-Frumosul trist cum măsură poiana. Căci de mult iubește dânsul pe Ileana Consintiana Și de dorul ei lăsat-a doi părinți și-apoi pribeag Rătăcit-a zi și noapte peste țări, și de-al ei drag El plângând încălecase pe Cal-Galben de sub soare, Căci e năzdravan din fire acest cal, știe să zboare Prin văzduh, până ce lasă stelele-ndărătul său!... Făt-Frumos și Cosintiană! O ... mi place mie S-ascult pe popor, ca astfel să observ cum s-a descris! Ascultându-l, fără voie parcă mă cuprinde-un vis Și zăresc poporul nostru, cu zâmbire drăgălașe Legănat cu-același leagăn și-nfășat cu-aceleași fașe Ca și vrednicii războinici de ...

 

Alexandru Vlahuță - Eternul cântec

... Alexandru Vlahuţă - Eternul cântec Eternul cântec de Alexandru Vlahuță E vechi de când lumea, dar celui de-l cântă Ce nou i se pare!... S-ascultă uimit. În el i-o legendă frumoasă și sfântă, Și vorbele-o sfarmă cu zgomotul lor ... sunt singur, și iar mi-aud gândul Cum, notă cu notă, mi-l cântă în taină. Ce dulce-i... Îmi vine să plâng ascultându-l... De ce nu se poate o dată s-aștern Săraca și aspra cuvântului haină Pe-al gândului cântec etern! Ah, iată grădina... văd urmele mele Pe ... cele dintăi micșunele. Curg valuri de raze din cerul deschis; E liniște-n aer, și toate-s frumoase, Și toate le văd ca-ntr-un vis. Și crăngile-atârnă-ncărcate de floare S-atingă pământul ai crede că-s ninse Sub alba podoabă ce tremură-n soare; Iar tu, ca din basme, deodată mi-apari, Înaltă ... Se-ntunecă-n juru-mi, și cântecul moare. Nici farmecul celor dintăi micșunele, Nici zâmbetu-ți galeș, nici leneșu-ți mers, Nici crăngile albe-ndoite de

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>