Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru SĂ

 Rezultatele 441 - 450 din aproximativ 4001 pentru .

Ion Luca Caragiale - Mamă...

... a lăsat umblu așa, gonită de la părinți, cu pruncu-n brațe!... Nu mai mă țin picioarele de nemâncată... și pruncul nu vrea știe — cere... Și n-am încai inimă -mi fac seama singură: -l omor și pe el și mă omor și pe mine... că dă Dumnezeu prunci cui nu-i trebuie, la o păcătoasă ca mine, și la cine trebuie nu-i dă ... gânduri o clipă și, pe urmă, zice: — Fetico, ești tu cuminte? — N-am fost pân-acuma, coconiță, sâru' mâna; da de-acu-ncolo, fie ea a dracului care o mai... De prisos ne mai lungim la povestit cu de-amănuntul toate... Destul spunem că, peste un an de la plecare, întorcându-se împăratul biruitor de la război, a găsit acasă mare mulțumire: cocon împărătesc de ... Or fi hotărât ei... Dar eu?... eu unde sunt? Și repede s-a gătit și-nvăpăiată s-a dus la palat dea ochi cu împăratul și cu-mpărăteasa,

 

Ion Luca Caragiale - Moftangii

... de ricin. După fiecare bal du monde, a doua zi, caii doftorilor mondains aleargă până le iese limba de un cot. Culmea supărării - o scape din vedere Claymoor. Culmea ambiției - un minister pentru bărbat și un secretariat pentru amic. A! nu uit... Când vezi două moftangioaice amestecându-și alifia de pe buze și țocăindu-se cu multă căldură, știi că nu se pot suferi. - Ah! ma chere, je ne puis la sentir! Savantul Important bărbat - bărbat serios. Membru în toate societățile culturale naționale ... sau, dacă încă nu până acuma, va inventa unul sau două pentru a le dirija - institute absolut indispensabile Rromâniei, care este și trebuie fie centrul și farul cultural în Peninsula Balcanică... Ar fi o rușine lăsăm pe Bulgaria ne ia înainte! De exemplu. Este absolut indispensabil întemeiem un institut pentru domesticirea, prăsirea și educația licuricilor - lampyris resplendens - având misiunea de a studia un nou sistem de luminare a ... afară, se-nțelege, de acele pe cari le va mai descoperi savantul nostru. Moftangiul științific este sacrosanct. Nici un guvern nu cutează, nu gândește măcar se atingă de el și de institutul lui; sunt lucruri inviolabile: ar fi în guvern care ar vrea ...

 

Ion Luca Caragiale - Scrisoare (Caragiale)

... până la cea mai complectă anarhie?... Aș putea da interesante amănunte publicului friand de de-alde astea, dar i le rezerv pentru la vreme. O -mi ziceți însă că nu e frumos ce fac eu acuma, că nu e bine mai acuz pe niște oameni deja osândiți și executați, că e de prisos mai denunț și combat o sistemă deja răsturnată. Așa ar fi, daca acea sistemă n-ar găsi încă interesați care o regrete și dacă acei executați s-ar astâmpăra și m-ar îngădui pe mine, care până acuma n-am făcut nici bine, nici rău ... încep măcar a face ceva. încep a lucra și apoi mă critice, fie chiar nevolnicii și răufăcătorii; dar -mi dea pace încep. A critica și învinovăți chiar pe nedrept lucrarea cuiva, mai merge; dar a-l sfâșia când d-abia se pregătește ... e rău! Căci ia vedem ce este această furtună contra mea, această goanăal cărei scop se vede cât de colo a fi

 

Vasile Alecsandri - Sânziana și Pepelea

... noi stăm de vorbă și ziua trece. TOMA: Și soarele ne prăjește. ȚĂRANII: Și sămănăturile pier. ȚĂRANCELE (văitându-se): Pier, pier, păcatele noastre! Ce-o devenim?... O ne moară copiii de foame! MACOVEI: Tacă-vă ciocul, gaițelor!... decât ați urla, mai bine v-ați apuca faceți descântece de ploaie. MĂRICA: Că doar noi nu suntem vrăjitoare ca Baba Rada, din căsuța aceea... Numai ea știe facă vrăji și tragă-n bobi, și descânte de dragoste cu ulcica, și dezlege norii... MACOVEI: Da de unde știi, jupâneasă, că Baba Rada descântă de dragoste cu ulcica? Nu cumva... MĂRICA: Ferească Dumnezeu, bărbate, nu se află ... toată lumea știe că Baba Rada citește și-n stele... și-i carte de tobă, asta... tobă de carte. MACOVEI: Tronc, Mărică!... Oameni buni, hai ne mai sfătuim cu părintele Pricochi și -l rugăm mai iasă cu icoanele. TOȚI: Hai! hai! (Repetă corul și iese prin dreapta.) PEPELEA (trezindu-se): A!... bun somn am tras!... și frumos ... ochii din cap. BABA RADA: Dar tu ei?... PEPELEA: Și ea mie, vorba țiganului. BABA RADA: Ei, știi una?... Pepeleo, hai cu mine în pădure, ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Departe, departe

... și m-o fi plâns... cât m-o fi plâns, săraca... O rupsei la fugă. Mă uitai îndărăt; văzui palatul mic și fumuriu; apoi începui -mi caut drumul cu ochii. Eu știam niște plopi înalți... așa venisem, din plop în plop.... unde fie? Mă uit în toate părțile...nimic, nicăieri... Suisem niște dealuri... unde fie? Mă uit în toate părțile... nimic, nicăieri. M-am dus, m-am tot dus, până când palatul de marmură nu se mai vedea decât ... goneam, de ce palatul se ridica ușor din grădinile fumurii. Lacul e roșu ca sângele. Apune soarele. Mă rezemai de-o salcie scorburoasă și începui mă gândesc. Mi-e foame. Ce mănânc? Mă uitai în apă. Văzui până în fund. În aer, nici o pasăre, în apă, nici un pește. sar zidurile grădinii ca fur portocale? Dacă m-oi întâlni cu ea , cu umbra pe care o văzusem intrând, la miezul nopții, în curtea palatului? Și zidurile sunt așa ... Nici luna. Și nu e pic de nor. Ce fel de cer se întinde pe deasupra acestui palat adormit? Unde sunt? De frică, mă hotărâi mă duc pân' la porțile mari și ...

 

Vasile Alecsandri - Iorgu de la Sadagura

... drăguțul cu învățătura prin academiile din Sadagura!... parcă-l văd zi și noapte cu ochii pe carte, nemâncat, nebăut și nedorind altă-n lume decât se procopsească, după cum mi-a scris în toate răvașele... Dragă gugule! bine zicea răposatul dascălul Ieni, Dumnezeu -l ierte, c-ai s-agjungi om mare!. deie Domnul, fătul meu, mi te-nalți ca ciocârlia, și cu tine -ți înalți și neamul!... deie Domnul s-ajungi și ispravnic, pentru ca faci stare mare!... Dar ce stau eu ca vorbesc singur ca un nebun, când am o grămadă de trebi?. Astăzi dau masă mare prietenilor de buna venire a lui Iorgu... Am ... obiceiul tău? IFTIMI: Da cum, Doamne iartă-mă?... am fost pe la toți și le-am spus curată vorbă: M-a poftit boierul vă poruncesc ca veniți la masă la d-lui. DAMIAN: Ce fel? le poruncești?... măi hoțule, tot pe dos ai vorbești? IFTIMI: Ei, iar m-ai apucat la sucit ca pe-un fus... Dă-mi pace

 

Ștefan Octavian Iosif - Cântecul despre preafericita izbândă de la Podul-Înalt

... ales Pe câțiva viteji, S-aștepte prilej În crâng nepătruns, De ceață ascuns, Dincolo de vad, Mai sus de Bârlad; Când o da el semn, -și facă îndemn, strige, urle, Din tâmpini și surle, Tobele bată În goană turbată, Ca zăpăcească Tabăra turcească, creadă că-n coaste Vine mare oaste. Iar domnul viteaz, Cel de-a pururi treaz, Pân-o prinde știre Turceasca oștire, Grabnic s ... Și așa a fost Gândul lui cu rost: Tâmpinele-au prins Sâ țipe-nadins, Tobele bată În goană turbată, Buciume și surle strige, urle, Turcii călăreți, Alergând orbeți, Cum au auzit, S-au și repezit, Dar de după pod, Ștefan-voievod, Pe neașteptate Le-a sărit ... i ieșise-n cale, I-a adus o salbă Din Cetatea-Albă, Însă la cocon l-a adus plocon Sabie turcească mi-o mânuiască, Și-un arc, -l deprindă De mic -l întindă... Iar la-mpărății A trimis solii, Tuturor spună Multă voie-bună, Precum c-a purces, De Domnul ales, Și s-a bizuit De a biruit Din ...

 

Alexei Mateevici - Alegerile

... cu dragoste lucrul deșteptării, aducându-l pân’ la ușa anului ce s-a început. Le-am dorit ca mișcarea, ridicarea moldovenilor din Basarabia ajungă cât mai degrabă o mișcare a tuturor moldovenilor basarabeni. Acum putem zicem că noi ne-am întâlnit față în față cu cel dintâi mare lucru, care a avut -l aducă și care l-a adus de acuma Anul Nou. Cu alegerile în viitoarea dumă, care fără îndoială sunt menite aibă o însemnătate nespus și nemăsurat de mare în soarta norodului moldovenesc. Viitorul nostru puțin câte puțin începe a ni se deschide și ... apoi suntem pierduți pe totdeauna pentru viață, suntem un norod mort. Vedem că zilele ce trec hotărăsc viitorul nostru. Și numai de la noi atârnă facem ca aceste zile ne pregătească în întunericul vremii viitoare o viață luminoasă, fără obijduiri și fără ticăloșii. Și tot de la noi atârnă ne facem pe sine și pe copiii noștri niște robi nenorociți și păcătoși mai dihai de cum am fost noi și părinții noștri. Dacă în ... ...

 

Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira III

... La marfa lui gândește, iar altă grijă n-are; Când cumpără se roagă, se-nchină pentru-n ban, Când vinde este ieftin numai la jurământ. cauți toată Moscva nu afli alt ca dânsul știe cum -mpartă un rup în patru grefuri, Un cifert din cot fure și litrele din ochi. Nu arde lumânare, nu face iarna foc, El tremură mai bine decât cheltuiască, Ș-adeseori în casă trăiește fără slugă. Cămeșa nu își schimbă cu săptămâni întregi; Prostirile-i în patu-i de negre putrezesc; Un singur ... scânteietori La sânul alb și gingaș se uită pe furiș; Eu îns-îmi spun păcatul, nu mi-aș lăsa nevasta C-un cuvios ca dânsul facă cunoștință. El zice: de mânie fugi, te ferești, nu ții minte răul, dar singur este rău. Pe-al său vrăjmaș în sine ar vrea -l prăpădească, Și cu necontenire de moarte-l prigonește. Gândește ticălosul că poate înșela Pre Cela ce cunoaște pe-ai lumii răi și buni! Din ... bani de ajuns Ca ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Bunica (Delavrancea)

... nu știi care sunt florile unuia și care sunt ale altuia; și ăști doi meri înfrunzesc, înfloresc, se scutură și mere nu fac. Măria-ta, știi că atunci când or lega rod ăști doi meri, împărăteasa o rămâie grea și o nască un cocon cu totul și cu totul de aur"... Piticul se duse, și împăratul alergă în grădină, și căută, căută peste tot locul, până ... mă amețeau... închideam ochii. Ea spunea, spunea înainte, mulgând repede și ușurel firul lung din caierul de in. - Și se gândi împăratul ce facă, ce dreagă ca merii facă mere. Unii îl sfătuiau ca -i ude mereu; și i-a udat mereu; alții ziceau le dea mai mult soare; și împăratul a tăiat toți pomii de jur împrejur. Și merii înfloreau în fitece săptămână, și se scuturau ... Florilor, ce doarme dincolo de Valea Plângerii, într-o câmpie de mușețel, și n-oi uda merii cu laptele ei, merii nu leagă rod. Dar te păzești, măria-ta, că îndată ce te-or simți florile, încep se miște, ...

 

Cezar Bolliac - Muncitorul (Bolliac)

... noapte, și vara pe greu soare, Și fără foc pe iarnă cînd firea toată moare,     Cînd toată firea-ngheață, Ea n-avea altă grijă decît mă ferească De tot ce doare-n viață, poată mă crească,      poată a-mi zîmbi. Creșteam și-mi mergea binesub dulcea-i îngrijire, Rîdea cînd ziceam : mamă ! la-ntîia mea vorbire,     Văzîndu-m-a ... am plecat pe drumul de a mă face tată !     Mărite Dumnezeu ! Eu mă topeam cu ziua de multă nerăbdare. Gîndeam ca ce dulcețuri -i dau eu demîncare,     Ce poate poftească. Dar ea, mai înțeleaptă, venea pe lîngă mine Și îmi zicea strîngem pentru acel ce vine —     Spunea cum a -l crească. Era aproape ora ce-atîta așteptam, Cînd o schimbare-n țară, ce noi nu o visasem,     Începe-a se vesti : S ... cît Omul nu poate mai facă,     Nu poate dăini : — «Noi n-avem decît brațul ; dar brațul este-al nostru ! Noi nu putem -l spargem în veci în lucrul vostru,      ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>