Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru NU MAI PUTEA DUPĂ
Rezultatele 441 - 450 din aproximativ 936 pentru NU MAI PUTEA DUPĂ.
Dimitrie Anghel - Privind o stea terestră
... neavînd altă busolă decît înghețata crizantemă de argint a stelei polare. Nume pline de faimă se cetesc pe rotundul globului, sonore nume care nu mai spun nimic decît gloria unui trecut, puncte de doliu și de umbră, cărora numai luminile lunare li se mai cuvin... Civilizațiile au mers și cu trudă și răbdare au străbătut continentele, dinspre Orient spre Occident a călătorit lumina... Deasupra, uriașul cer cu ... născut, și mă întreb de ce, din tot globul acesta imens, împrejmuit de atîtea ape albastre care așteaptă paciente ca să cuprindă uscatul, mă înduioșez mai mult. Amintirile vin, cu glasul lor depărtat, cu farmecul lor straniu, cu duioșia lor, contra cărora nu poți să te aperi ; cu cenușa tristă ce-o poartă pe umeri și pe față, cu surîsul trist ce-l au morții pe marginile gurii ... m-a purtat și m-a adus de aiurea, ca și o piatră fără amintire, am uitat pe unde am fost, nu vreau să mai știu ce valuri au trecut peste mine, nu simt decît înfățișarea firului de nisip și a cimentului întîmplător care m-a făcut un tot. Iubesc dar albia peste care
George Coșbuc - Un pipăruș modern
... Achim se teme-a prinde acul, De ce să-l prindă? Prindă-l dracul! Prin casă-i nor întreg de fum, Prin oale nu-i nimic acum Și-apoi—să fim mai scurți și repezi, Achim e singur, stă ca-n drum, Și dinții lui pocnesc de străpezi, Dar nu pocnesc c-așa li-e firea, Ci foamea aduce pocnirea. „Nu-i modru, nu! De ce stau par? Își zice, el: Ce dracu-i asta? Mă duc ca să-mi găsesc nevasta;— Mă duc, duc, zău! Plec astăzi ... și trosc, Din fălci mereu se-nvârte crugul, Că-așa-i, vezi Doamne, meșteșugul! —„Măi frate Chim! Ești norocos— Vorbește iară păscălăul, Să nu ne mai audă răul! Vezi bobul est mai negricios? Arată drum și zile bune, Că vezi tu, bobul ăsta spune: Savinca ta nu ți-a fugit! Savinca ta s-a prăpădit, Umblând pe deal după căpșune. Dar om ești tu cu mult noroc! O poți afla ca scrisă-n carte, Vezi bine, că-i pe drum departe— E chiar la ... sub masă Și zvâr! în capul lui Cotor. Povoi întreg și grindini grele, Cât biet Achim ud pănâ-n piele, Ia ușa-n cap, că ...
Constantin Negruzzi - Împăratul Albert
... de răzbunare; dar toate fură în zădar, împăratul zisă că va merge el singur împrotiva confederaților și însemnă la 24 făurar ziua plecării oștilor. La mai 1308 armia împărătească sosi pe țărmurile Reussei; dar acolo moartea aștepta pe Albert, căci Ioan de Suaba, nepotul său, fiu al lui Rodolf, mai micului său frate, văzând că nu se pleacă a-i da moștenirea părintească, îl ucisă împreună cu alți tovarăși ai săi, în vreme ce armia era încă pe celalalt ... din Schwitz, care venea să ceie la frații lor să-i priimească spre obșteasca apărare, oricât era de vinovați. Rodolf Reding să sfătui cu cei mai bătrâni și mai înțelepți și răspunsul fu de laolaltă că nu trebuia a comprometa sfânta pricină a libertății priimind oameni pătați pintre apărătorii săi. Prin urmare, li să porunci să nu cuteze a se lupta pe pământul de Schwitz. Ei s-au dus, au mers o parte din noapte și s-au așăzat într ... muntele să însuflețisă și, vrând să ajute pe munteni, își scutura coama ca un leu. Soldații înspăimântați se uitară unul la altul și, văzând că nu ...
... mai bine decît oricine: nici o critică nu-l putea face să se-ndoiască de sine, iar aplauzele nu i-ar fi putut spune decît mai puțin de ce credea el însuși. De aceea opera ce ne-a lăsat-o nu denotă nici un moment de ezitare sau de nencredere în sine. Cîtă încredere avea în puterea talentului său ne-o spune singur. Iată ce-i ... astfel succesul primei ediții a întrecut toate așteptările editorilor. A trecut apoi cîtva timp și l-am revăzut. Întîia criză trecuse; nu mai era același om, dar era un om ca toți oamenii, cu mintea normală, întreagă, și tocmai de aceea nu mai era același om. Era liniștit, trist, sfios și, o probă mai mult că devenise iar cuminte, era cam rușinos, avînd conștiința deplină de tot ce i se întâmplase. Acum încalte, nu mai poate încăpea vorbă, era în completă mizerie. Iată ce scria el către un amic — scriptura este excesiv de îngrijită, pare că s-ar fi ... opera lui, indirect, sub pretextul numelui lui; ieri, d-abia haine și hrană, astăzi, statuie și monumente de bronz, de marmură, de... hîrtie velină — mai
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a VI
... pomenire. Oh! crudă, nespusă chinuire!... Această dar' aducere-aminte M-apăsă-acum... nu tu, Savoate! Căci însuș' a ta de-acu nainte Atotputernicie nu poate Alta să facă-asupră-mi izbândă Mai mult ocarnică și neblândă. Deci sus, Sătano! Scoală și-arată Celui-de-Sus că-ai încă putere; Și măcar nu poate el să pată, Nici să sâmțască vre o durere, Totuș cere-a ta pe dânsul ură Să-ți izbândești pe a ... da turcilor mângăiere. [13] Ce-ajunge-oștaneasca ta-îndrăzneală Asupra puterii înzăciuite! Vitejia-înceĂ¡tă-a fi de fală Și faptele ei cele mai vestite Să numesc oarbă numa dârzie, Când lucrează fără-înțălepție. Deci, împrotiva celui mai tare, Nu vărtute, ci minte măiastră Trebuie-a folosi. Mie-mi pare Că nu cu vedită și buiastră Tărie noi să dăm ajutare, Ci pre-ascuns, cu multă supțiare. Înși oameni prin noi să lucreze Spre-a lor ... punga cu galbeni tecsuită Aceștii, numa să fie plină, Acuma toți oamenii să-închină. [14] În urmă rușinea mea să fie, Deacă eu cu banii nu voiu face
... Emil Gârleanu - Punga Punga de Emil Gârleanu Când se treziră, în zorii zilei, amândoi, la han, și după ce plătiră un franc și douăzeci pentru că dormiseră acolo, femeia Safta, nevasta lui Neculai Lăptuc, se căută prin buzunarele fustei. După ce și le întoarse pe dos, căzu dintr-unul cinci parale. Atâta; nu mai aveau nimic. Veniseră cu o zi înainte, vânduseră două perechi de gâște, și în loc să se întoarcă acasă, în Popriceni, ici, o palmă de ... doarme pe bancă. Apoi gardistul o luă la fugă. Femeia se apropie să se uite; bărbatul nu-și dăduse încă bine seama ce era; stătea mai la o parte. Femeia se mai uită puțin, pe urmă întoarse capul spre bărbatu-său: — Iacă, tontule, dacă m-am luat după tine! Stăi acum și păzește mortul. Lăptuc veni și dânsul mai aproape, uitându-se la nevastă-sa, gata să primească vreo câțiva pumni, pe dreptul; se gândea el că altă dată îi luase și degeaba. Dar ... Și el se omoară! Ca și băiatul lui Dumitrache Strâmbu; da să zici că celuia i s-o slobozit pușca singură-n chept! Vorbele însă nu-i ...
Cincinat Pavelescu - Amintiri literare (Al. Macedonski)
... a murit Alexandru Macedonski. Comparația cu greierul și lui i se potrivește de minune. În viață a fost hulit, uitat și nesocotit. După moarte, târziu, gloria a început să-i surâdă. Pentru mai toți poeții, gloria e o floare târzie care nu înflorește decât pe morminte. I s-a făcut de curând un pelerinaj la mormântul modest de la cimitirul Bellu și talentați scriitori, ridicând ... liniștea, putem discuta cu seninătate și acuzația și apărarea. Iată epigrama în chestiune: Un X, pretins poet, acum S-a dus pe cel mai jalnic drum. L-aș plânge, dacă-n balamuc Destinul său n-ar fi mai bun; Căci până ieri a fost năuc Și nu e azi decât nebun! Chiar dacă epigrama ar fi aparținut maestrului deși el a tăgăduit-o necontenit încă suferința și pedeapsa îndurate de ... Bucșan, castelana de la Parepa, când tatălui meu, inginerul Ion Pavelescu, om de inimă [bun și milos], care iubea și admira pe marele poet [și nu știa să refuze pe nimeni]. De obicei scrisorile obțineau rezultatul dorit. Dar să nu ...
Nicolae Filimon - Ernani. Operă serie în 4 acte
... de D. Piave, muzica de Maestro Verdi. Muzica acestii opere este una din compozițiunile maestrului Verdi sau, putem zice, singura care a plăcut mai mult publicului nostru și pe care o înțelege mai bine; cauza este că geniul celebrului maestro cînd a creat această delicioasă operă, a fost mai mult inspirat de accentele melodiei decît de acelea ale armoniei. Mai toate ariile au o coloare populară și romantică, o facilitate încîntătoare; nu e într-însa nimic scolastic, nimic profund, nimic din acele dificultăți surprinzătoare, tot e frumos, tot e suav, chiar masele armonice de la cor, orchestru ... simțul comun; saltul făcut de la octava basă la cea acută nu este decît un salt mortale, o sforță monstruoasă, și am dori ca să nu se mai repete fiindcă efectul ce-l produce, deși îndrăzneț, e neplăcut. Orchestrul, corul, au mers prea bine pentru că au fost bine întonate, însă disciplina măsurei ... sunt mai conforme cu epoca și locul decît cele cîte văzurăm pînă acum pe scena noastră. Manoperile decorurilor ar fi bine să se facă cu mai ...
... de Gheorghe Săulescu Apărută în volumul Fabule în versuri sau poezii alegorice , 1835 Momîța precum să știe Din fire atîta isteață Cu ageră ghibăcie Și nu mai puțin măreață, Orice vede precum omul Vre să facă și ea-ndată, Ia seamă la lucru, cată, Pîndește ce face omul, S-apucă ca să ... ei să se-ndoape Pe două a umblare poate. Di-ar ave orangotanul Gură atît de omenească Cum e barba și gîtlanul Ar putea să-mpărățească. În casa unui om mare Aflîndu-se o momîță Și-ntr-o zi de sărbătoare Văzînd pe-o cuconiță Cum făcea parura sa ... ca să fugă, cade, Călcînd cordela cu pasul; Aice să tumbănește Pe scări, rotogol ca napul, Lovindu-se sparge capul, Pînă gios se tot stîlcește. Nu ni fie de mirare Văzînd pi-o biată momîță Avînd astă neputință, Căci oameni cu cuvîntare, Mente cu înțelepciune Pățesc altele mai răle Pentr-a lor deșărtăciune, Căzînd în mii de smintele, Cînd nu se cunosc pre sine, Ce sînt sau ce pot mai bine? Cu ceia ce-s nu se-mpacă Ce ar fi, vor să se facă, Ce firea nu
Ion Luca Caragiale - Cronica de joi
... — Ei? întreb. — A făcut... — În sfârșit!... Ce? — Băiat. — Bravo! să-ți trăiască, zic eu ușurat de grije. El, mai încruntat: — Da... dar... — Dar ce? — Dar mai are de făcut încă unul. — Doi?! — Doi! zise omul dând din cap și clănțănind... Moașa m-asigură că nu e caz grav; dar, pentru liniștea mea... fiindcă sunt zdrobit de emoția prin care am trecut, te rog, aide să căutăm un doctor: nu mă simt în stare să mai trec prin ce am trecut fără asistența unui doctor. Ne suim în trăsură... Aleargă... și gonește... în sfârșit, îl găsim pe doctor... — înapoi, birjar ... treilea de botezat. Inchipuiți-vă, să fi fost și un al treilea! După Horia și Cloșca, Crișan — se impunea! Din nenorocire, Crișan lipsind, să nu mai vorbim de Horia și Cloșca. După lungi dezbateri, se adoptă: Gheorghe și Dumitru, în amintirea fericitei mutări a celor doi gemeni în acest oraș, unul după altul, tocmai în ajunul mutatului, cu o punctualitate mai vrednică de un bătrîn proprietar, decât de niște tineri chiriași. Care va să zică: pur și simplu Gheorghe și Dumitru, ca toți creștinii. Fie! Totuși
... și va zbura luminînd întunerecul. Tăcute, făpturile acestea făcute pentru suferință, își ascund sîmburele de lumină, fumurie pare ființa lor pe dinafară, ingrată de cele mai multe ori a fost natura cu ele, ori chibzuită poate, ca un avar care-și ascunde lucrul cel mai de preț pe care îl are în cea mai de rînd și mai banală ascunzătoare. Ei sufăr, dar cu cît sufăr, cu atît mai vie lumina lor arde. Cei ce-l împresoară își pun în fața lui opacele lor ființe pe care natura le-a dăruit cu ... ele nu-s decît niște umbre vane ce joacă dinaintea unui foc... Și focul arde. Fluturul de beteală și de jar își întinde aripele, rumenește mai întii zarea, luminează umbrele cele mai apropiate ce dormitează așternute în preajma lui, își tremură apoi fantasticile vîlvătăi și acoperă întreaga-i ființă într-un giulgiu de flăcări, dezvălește infinituri în ... fărașe ale celor cel urmăreau... Și o goană începu de atunci, un vîrtej nebun, a întrecere fantastică a celor ce vor putea prinde o scînteie, un match neobosit al celor ce vor putea ...