Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru NU CINE ȘTIE CE
Rezultatele 441 - 450 din aproximativ 837 pentru NU CINE ȘTIE CE.
Mihai Eminescu - La curtea cuconului Vasile Creangă
... suflet. Oamenii din satul lui și din cele-nvecinate povesteau că el are-n pivniță poloboace de irmilici și dimerlii de galbeni, dar ― lucru ce se-ntâmplă rar ― nime nu-i bănuia aceasta. Se-nțelege că poloboacele și dimerliile erau creațiuni ale fanteziei, însă într-o scatulcă veche de fier ce era șrubuită de podelele unui ietac mic se adunase, din moși-strămoși, fără avariție, dar cu economie, mulți ochi de vulpe și mulți bani albi ... Miron prisăcarul, care-i spunea povești și-l ținea pe genunchi, sunt amănunțimi neinteresante. Adesea s-ascundea în câte-un saltar de scrin, ca să nu știe nimeni unde -i, or[i] în vo ladă veche cu lumânări de său, din care ieșea uns ca dracul. El observase că nu pe el, ci pe dădacă o batjocuresc totdeauna, ci de aceea nu trecea zi fără comedii. Dădaca lui era roaba Maria-țiganca, dar era clar cum că ea nu putea fi fiica tătâne-său. Ea era de-un boi mijlociu, dar părea naltă în trup pentru că era subțire. Cu păr negru și totdeauna ... îs moșneag acum... ― D-apoi că nici
Calistrat Hogaș - Cucoana Marieta
... i mai scoate din hursuzlucul și obișnuita lui mojicie. — Doamne, domnule Andrei, îi zicea din când în când câte una dintre ele, adică de ce n-ai fi și d-ta om ca alți oameni?... Nu știu, zău, te faci, ori ești din firea d-tale așa hursuz?... — Și dacă-s hursuz, cuconiță, dragă, adică ce treabă ai mata cu mine numaidecât? Ia, te rog, să mă lași în pace cu cusururile mele, după cum te las și eu în pace ... păcate precum sunt, nu puteau ei să fie nevinovați și blajini, cam așa, de pildă, cum ar fi doi ochi de capră moartă?... Genele!... pentru ce, mă rog, numaidecât gene așa de lungi, de mătăsoase și de negre? Nu cumva s-a gândit cel ce ți le-a dat să îngroape, sub umbra lor stufoasă, sufletele tuturor proștilor ce s-ar uita în ochii d-tale?... — Ia, te rog, lasă-mă... Și, cu o mișcare aproape nesimțită, voia să-și scoată mâna-i ... pline cu vin, cu râs, cu gălăgie și, mai la urmă de tot, chiar cu vorbe înțepătoare și cu prietenii stricate între duduci... Și nici nu ...
Nicolae Filimon - Roman Năzdrăvan
... Stan Ghindă barbaiop, călare p-o jumătate de iepure șchiop. Atunci lor, de frică, le căzură coasele din mînă, dar Roman Năzdrăvan le zise: — Nu vă temeți, măre, lăsați pă mine, că-i viu eu de hac. Zmeul din ce în ce s-apropia, iar cînd fu aproape de dînșii, învîrti buzduganul de trei ori și zise: — Cine sunteți voi, bre, dă mi-ați turburat izvoarele și mi-ați încurcat livezile? — Suntem niște oameni săraci și nemernici, măria-ta, să nu-ți faci păcat cu noi. — Ai, sculați-vă, că vă iert, zise zmeul cu șiretlic, dar fiindcă ați început livedea, cosiți-o toată și ... ai lăudat să-mi aduci cloșca cu puii de aur a lui Tărtăcot cu barba d-un cot. — E, e, măria-ta, cine m-a pîrît, nu m-a pîrît să mă crească, ci să mă piarză; dar bun este Dumnezeu, o să-ți aduc cloșca, măcar de-aș ști ... pe Roman și-i zise: — Așa e, mă Romane, că te-ai lăudat să-mi aduci pe zmeu viu nevătămat? — E, luminate-mpărate, cine ...
Cezar Bolliac - O dimineață pe Caraiman
... Tesaliei, Ce vede zbârlind munții acel imens Titan, Ce-aude umblând Scila pe vântul Siceliei; Nici al Scoției bardul, bătrânul Osian; Profeții de ai Iudeii ce pot să compareze Troienii de calcair, graniții ascuțiți Cu capete aprinse mergând să adoreze, Cu trâmbe înzeite de preoți și leviți. Căci nu ai vrut, Stăpâne, la dreapta-ți împărțire S-atingi și a mea frunte cu sânta mâna ta; Tu nu ai vrut în pieptu-mi să sufli înzeire, Tu n-ai vrut să-ți fiu preot, la lume-a te-arăta. Însă-ai ... când viermii te-or mânca; Așteaptă-ți neființa, de vrei să-ți știi ființa! Sau intră în nimica de vei să fii ceva! - Pegasu-ți nu e-n stare acolo a străbate, Ia-ți cal apocaliptic, ș-atunci vei izbuti: El singur știe drumul ce nu se mai abate; Ș-atunci vei afla taina, - nimic când nu vei ști. ...................................... ...................................... Eu las pe ast calcair cu formă omenească, P-ast uriaș ce-nfruntă răstimpii pământești, Martur eternității în bolta cea cerească, O literă străină științei omenești! Acel ce
Dimitrie Anghel - Privind o stea terestră
... 1911, p. 214. Am în fața mea un glob terestru. Un albastru uniform spune imensul oceanelor, marea împărăție a apelor, nemărginirea mișcătoare care nu-și mai află astîmpăr, fluidul element ce predomnește asupra uscaturilor. Figuri bizare, pe care aleargă umbre ușoare ce înseamnă uriașii munți, dungi abia scrise ce sunt fluviile mari, locuri goale și necunoscute ce sunt imensele pustiuri, pe care n-a călcat poate pas de om, zugrăvesc continentele. Cu cît curba urcă spre poluri, mai trist, mai ... aceleași priveliști vedem și unii și ceilalți în limpezimi ; aceiași nori, ce întunecă fața apelor, ne întunecă pe unii și pe ceilalți ; aceleași melodioase cîntece, ce le trezește fluidul element, ne lovește auzul și se repercută în sufletele noastre... Și cu toate acestea, stăm deoparte, nimenea nu întinde o punte, nimenea nu se întreabă că cernutul mărunt de pulbere și de nisip, că rostogolitul pietriș care face albia rîului peste care curge nepăsătoare sonora melodie a ... m-a purtat și m-a adus de aiurea, ca și o piatră fără amintire, am uitat pe unde am fost, nu vreau să mai știu ce
Petre Ispirescu - Porcul cel fermecat
... fata cea mijlocie, pe care o ceruse un fiu de împărat de la apus. Cu cât vedea că se împlinesc întocmai cele scrise în cartea ce citise, cu atâta fata împăratului se întristă și mai mult. Ea nu mai voia să mănânce, nu se mai gătea, nu mai ieșea la plimbare; voia să se lase să moară mai bine, decât să ajungă de batjocura lumii. Dară împăratul nu-i da răgaz să puie în lucrare o faptă așa de nelegiuită, ci o mângâia cu fel de fel de povețe. Mai trecu ce mai trecu și iată, măre, că într-o zi împăratul se pomenește cu un porc mare că intră în palatul lui și-i zice: - Sănătate ... Am venit în pețit, răspunse porcul. Se miră împăratul când auzi de la porc așa vorbe frumoase și îndată își dete cu părerea că aci nu putea să fie lucru curat. Ar fi voit s-o cârmească împăratul spre a nu-i da fata de soție; dară după ce auzi că curtea și ulițile geme de porci, care venise cu pețitorul, n-avu încotro și-i făgădui. Porcul ...
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Dumineca Lăsatului sec de brânză
... al trupului, traiu făr de turburare, petrecanie cu bună tocmire, viață ce veselĂ©ște pre Dumnezeu și întristează pre vrăjmașul; că precum sunt păzitori, celor ce postesc, sfinții îngeri și-i feresc de toate primejdiile, așa sunt și celor ce nu postesc, păzitori, dracii și-i îndeamnă la multe păcate. Deci, pentru aceasta trebuie să ne postim, pentru ca să nu avem părtășie cu diavolul, că nu s-au făcut nimeni învățat sau înțelept, din cei ce s-au răsfățat în mâncări, nici din cei ce au alergat la veselii sau făcut ucenic bunătăților, nici iubitoriul de răsfățăciuni, sfânt; nici cel < ce > viețuiaște trupĂ©ște, părtaș împărăției ceriului. Pentru aceasta dară, tot omul credincios și iubitoriu de Dumnezeu, cu bucurie și cu veselie să vie la zilele ... post, pentru că nici unul din cei triști nu iaste viteaz la începutul stradaniei. Nu te face trist ca copiii ce-i duc la școală; nu răpști împotriva zilelor celor curate; nu cerca sfârșitul săptămânii, ca sfârșitul ernii venirea verii; nu pohti sâmbăta pentru beții, ca și jidovii; ...
Emil Gârleanu - Boierul Iorgu Buhtea
... În casa boierului se puseseră multe afaceri însemnate la cale, căci numai el știa să deie sfatul hotărâtor, el găsea cuvântul de împăcare pentru cei ce nu se înțelegeau. Câte nu descurcase dânsul! Și, șopteau unii, câte nu încurcase atunci când nu putea împiedica altmintrelea o pornire fără căpătâi. Să știți, zicea el, de câte ori am legat pe doi, am dezlegat pe douăzeci! Pentru mulți se ... ai târgului să-i ceară sfatul într-o afacere bănească, boierul le făcu socoteala rotundă, arătând câți bani puteau economisi fără să știrbească nimic din ce-și puseseră dânșii în gând. Toți rămăseseră foarte mulțumiți; numai mulțumirea unuia nu prea era din inimă. Dar ochiul cel ager al boierului băgă de seamă: Ce e drept, mia dumitale de lei n-am pus-o la socoteală. Ocârmuitorul, care se gândea tocmai la miișoara ce-i alunecase din palmă, nici nu crâcni, dar se înroși până-n albul ochilor. În clipe de acestea, cuvântul lui tăia ca sabia. Vânător vestit, un sfert de viață o petrecuse ... s-a răspândit în toate părțile, iar Vodă a râs cu lacrimi de gluma boierului. Acum, deși în plină putere, boierul nu ...
Nicolae Filimon - Ghibelini și guelfi sau diferite partide muzicale
... mulți dintr-o dată. — Ei bine, cum v-ați mulțumit de artiștii noștri? — Cît despre mine, răspunse unul, nici compozițiunea, nici reprezentarea ei nu mi-a produs cea mai mică impresiune. Primadona are o voce de tot slabă, tonurile nu sunt egale unul cu altul, iar estențiunea vocei ei e cu totul în contradicțiune cu ceea ce se cere de la o primadonă assolută. Tenorul, în adevăr, deși are o voce cît se poate de suavă, dar el e cam diform. Baritonul ... voce dulce, însă ea nu are nici forța, nici estensiunea cerută de partițiunele de bariton ale operilor lui Verdi. Orchestrul, afară de vro cîțiva artiști, nu e decît o adunătură de individe necapabile și fără disciplină. Corul e compus de tot ce are mai puțin muzical Italia și Transilvania. Manevrarea decorațiunelor, anacronismul în costume, în fine într-actele cele prea lungi și lipsa poliției de scenă, toate ... destule de a nu putea gusta pe deplin această frumoasă operă. Interlocutorul nostru, aprobînd observările acestea, zise: — Ai dreptate, frate, despre ceea ce privește ca reprezentare a operii; cît despre muzică însă este altceva. Vei ...
Dosoftei - Psaltirea în versuri
... de greșele, Dumnezăul bunătățâi, Mi-ai ascultat direptățâi, Și-n vreme de greutate Mi-ai lărgitu-mi pre departe. Te-ndură și miluiește Pre mișel ce te dorește Și mi-ascultă mișea rugă, Ce țî-s adevară slugă. Răilor, să nu vă paie Dumnezău mila să-ș taie! Ce căce iubiț deșerte, Dumnezău va să vă certe. Să vă părăsâț minciuna, Să nu o cercaț deauna, Ce să cunoașteț pre omul Ce și l-au minunat Domnul. Că Dumnezău mă ascultă, Când îl strig din grije multă. Și când te mânii, nu face Rău altuia, ce nu-ț place. Inema ce te sfădește La culcuș o umilește. Și fă jărtva cea direaptă, De la Domnul să iei plată. Mulț giuruiesc daruri bune Binele cine le-ar spune. Iară spre noi, Doamne svinte, Ț-ai însămnat de mainte Strălucoarea svintei fețe, De ne-ntoarce la blândețe. De-aceasta m-dai ... să proslăvască. Că tu cerci de-amănuntul inema și zgăul Și știi cu de-adevărul direptul și răul. Agiutoriul mieu este, Doamne, de la tine, Ce scoț din greutate pre carii ț-vor bine. Domnul giudeț direptu-i, tare și lung rabdă, Nu ceartă-n toate zâle, ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a XII
... întra-aceaiaș' parte, Unde vrei să ne duci pe departe. [1] Dar n-am mâncat încă stregoaie Nici mătrăgună, să nu sâmțim Când ar vra cine să ne despoaie!... Și pentru ce să nu grăbim Așa tare, într-un lucru care Poftește mai multă judecare? Au doară ca să te punem pe tine Vodă, sau doar ban, sau cevaș ... acasă. [9] Musă, care-ai fost la bătălie Și ști toate decât toți mai bine, Spune faptele de vitejie, Care s-au tâmpinat și cu cine? Care pe care tăind ucisă Și la țara morților trimisă? Tandaler oblicind că nu-i șagă Și ciurarii vor să-l împresoare, Pusă mâna pe cioarsă să-o tragă, Dar' tocma când era la strâmtoare, Cărăbuș zlătariul i-o ... acolea ștearsă Nasul lui ȘoșĂ²i, și iar' aiaptă Ciolanul cumplit tocma-în urechie Lui Aordèl cel de viță vechie. Dar' cu toate aceste nu poate Printre mulțime prejur bulzită, Încai la cetașii săi străbate, Iar' gloata din ce din ce să-invită: Unii bat, alții stau, iar alții scapă, Ceia vor la bătaie să-încapă. [11] Într-acea iacă, repezit vine Muțu-într-ajutoriu cu ... ...