Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru SĂ

 Rezultatele 431 - 440 din aproximativ 4001 pentru .

Ion Luca Caragiale - Ultima oră

... Trifanoff și de la Ciciu Penciu... - Fugi, monșer! Cine ți-a spus gogoșile astea?... N-avem nici un bulgar arestat... Poți, dacă vrei, mergi te convingi. Salutare, mă grăbesc; e târziu, trebuie dejunez mai devreme; escortăm pe maiestățile-lor la gară. Când căpitanul a făcut câțiva pași, iată se întoarce de la telefon reporterul meu ... bine zâmbetul. - ...Da... zic eu. - Liniștește-te... N-a făcut până acuma nici un prizonier român. Apoi, cătră toți: - Hotărât, oamenii aceștia vor smintească lumea! Pe urmă, cătră mine: - Ei, cum îți vine dumitale crezi așa baliverne? - De! domnule ministru - zic eu - știu eu ce mai crez și ce nu mai crez? De exemplu, istoria cu evaziunea bulgarului. - Care bulgar? - Care a fost prins aseară la Valea Largă și închis la cazarma ... ne salută frumos și după ce mai mă-mbărbătează încă o dată, asigurându-mă că războiul nici n-a început, nici n-are -nceapă, se depărtează. Amețit, mă rentorc la scaunul meu și șez la loc, aștept pe d. reporter, care trebuie

 

Cincinat Pavelescu - Amintiri literare (Al. Macedonski)

... Ce rău ți-a făcut, Alecule, Monitorul Oficial, de vrei -l aduci la faliment, or poate pândești locul directorului? Poetul Macedonski începu râdă, îndreptându-și lavaliera, care se strâmbase, și vru -și ia rămas bun zicând: Mi se pare că v-am întrerupt o conversație interesantă. Nu, replică maestrul Caragiale, vorbeam cu Cincinat, care e tânăr ... paternitate maestrul nu și-a însușit-o niciodată, nu era nici prea răutăcioasă, nici prea spirituală. Publicarea ei a avut nenorocirea coincidă cu izbucnirea maladiei mintale a genialului poet Eminescu. Cel care a dat alarma și a pornit o campanie ... peste noapte la pagina 60 a revistei, totuși, în timp de 12 ani, lui Alex. Macedonski nu i s-a îngăduit publice un singur rând de apărare sau de lămurire. Ventura convinsese, prin violența campaniei sale, că Macedonski este autorul acelei impietăți. Din fericire, moravurile acestea ... de la Parepa, când tatălui meu, inginerul Ion Pavelescu, om de inimă [bun și milos], care iubea și admira pe marele poet [și nu știa refuze pe nimeni]. De obicei scrisorile obțineau rezultatul dorit. Dar

 

Constantin Cantacuzino - Istoria Țării Rumânești de când au descălecat pravoslavnicii creștini

... cu hotară, care câtu va birui, și-i învăță pentru cum vor purta grija și vor paște oile care le sunt date în seamă, ca îndreptĂ©ze toată țara aceia de acei 3 arhierei. Iar domnului îi zise: "Ție, doamne, ți cade îndreptezi pre cei strâmbi cu judecată tare și îngrozită și dreaptă, după cuvântul lui Dumnezeu, care zise cătră Moisi îngăduitoriul său și cătră toți feciorii ... Așa grăiește domnul sfântul lui Israil. Acestea și altele multe învățături den sfintele scripturi îi învăța; și încă mai zicea: Bețiia și curviia cu totul lĂ©pede și dăzrădăcineze de la voi. Că s-au zis cu apostolul: Nunta iaste curată și pat nespurcat, iar curvarilor și preacurvarilor va judeca Dumnezeu. Pentru curvie ... apoi și Sodomul cu 5 orașe prăpădiră și arseră cu foc și cu piatră pucioasă pentru sodomiia (adecă curviia cu parte bărbătească) că acolo arătă capul spurcăciunii cei mai mari. Deci, fraților, fugiți de curvia și de toată necurăție, cum zice Pavel, și umblați după curăție, ca vedeți pre Dumnezeu. Acestea, zic voao, le păziți deacă vă iaste voia ...

 

Panait Istrati - Ciulinii Bărăganului

... o facă nevoiașul lipsit de toate. De-aici vine și faptul că locuitorul Bărăganului, ialomițeanul, e o ființă oarecum tăcută. Și cu toate că știe glumească și facă haz când i se dă prilej, îi place mai mult asculte cuviincios. O face pentru că viața lui e grea, și el nădăjduiește mereu că cineva va veni poate odată -i arate cum ar putea muncească mai cu folos pe îndărătnicul lui de Bărăgan. Visări, gânduri, înălțare și pântec gol, iată ce dă gravitate omului născut pe Bărăgan — această ... fund. Auzeam peștele zbătându-se între pereții vasului. Nu mai aveam decât -l apucăm cu mâna și -l vârâm în traistă. Tare trebuia fii neîndemânatic ca -ți scape. Tatei însă, îi scăpau regulat, și puștanii făceau mare haz. Râdeau de el, îl luau în bășcălie. Nu se sinchisea. Continua se arunce cu cazanul peste toate buruienile din jur, și de le veadea mișcând și de nu. După un ceas de pescuit ne întorceam acasă ... doldora de pește. Tata n-aducea nici măcar un chitic. Și când vedea asta, mămuca, bună cum era, îl sfătuia stea mai bine acasă, ...

 

Alexandru Dimitrie Xenopol - Naționalism și antisemitism

... că Evreii în România, cari vorbească limba română, sunt numai foarte rari excepțiÄ›. Și ei nu numai că nu știu, dar nici nu vor vorbească și scrie bine românește, căci nu numai că nu întrebuințează această limbă, dar nici nu vor s’o întrebuințeze. AșĂ  lucru caracteristic: biletele de invitare la ... modificĂ  normele de împământenire în sensul că orice străin, deci și evreu, care va luĂ  în căsătorie o româncă și va aveĂ  cu ea copii, fie privit ca naturalizat de drept. Pe lângă această măsură obștească, ar fi se mențină naturalizarea individului, care ar trebuÄ› se deĂ  cu mai multă băgare de seamă decât astăzi, când acei ce ajung la naturalizare sunt elemente sprijinite politicește și nu acelea cari ar ... în sânul nației române. Eu unul sunt de părere că trebue se înceteze odată cu propaganda antisemită prin vorbă și scris și că trebue se înlocuească această propagandă printr’o lucrare intensiă, tăcută și chiar ascunsă, pe tărâmul economic. Dacă Românii sunt vrednici, facă niște întovărășiriprin care se îndatorească a cumpărĂ  cele trebuitoare dela neguțătorii și meșteșugarii români, pe cari

 

Ion Luca Caragiale - Politică și cultură

... nevoie grabnică de o societate. Statul improvizat, în loc de a fi forma de echilibru al forțelor sociale la un moment dat, caută fie fondul și izvorul născător al acelor forțe. De unde statul ar trebui fie rezultatul natural al societății, ne pomenim că societatea trebuie fie produsul artificial al statului. Statul improvizat, simțind că pășește în gol, are nevoie numaidecât de un razim pe ce -și pună piciorul; îi trebuie neapărat o societate, pentru liniștea lui, pentru asigurarea față cu el însuși că existența lui are o rațiune mai temeinică ... aci greaua sarcină de a forma o societate. Pentru îndeplinirea acestei sarcini, el are nevoie de un puternic aparat politic, pe care trebuie -l susțină și -l întărească în fiece moment. El cheamă la sine toate inteligențele, și niciodată n-are destule; orice inteligență trebuie absorbită în această vastă întreprindere a ... are o altă arenă. Un cap'd'operă, un monument, presupunând că ele ar răsări așa ca prin minune din pământ, n-ar avea puterea miște câtuși de puțin spiritul public, absorbit cu totul de rezultatul unor alegeri parțiale din cine știe ce provincioară. Are publicul cap mai citească un roman, ...

 

Mateiu Caragiale - Craii de Curtea-Veche

... mi se slujea de-acasă cam la fiecare început de lună; sfaturi purced cu bărbăție pe calea muncii, dojane că nu mă mai înduplecam purced odată. Și, în coadă, nelipsita urare ca Dumnezeu mă aibă în sfânta sa pază. Amin! în halul însă în care mă găseam mi-ar fi fost peste putință pornesc pe orice fel de cale. Nici în pat nu mă puteam mișca. Deșurubat de la încheieturi, cu șalele frânte, mi se părea că ajunsesem ... anii din urmă, fusesem greu încercat de împrejurări; mica mea luntre o bătuseră valuri mari. Mă apărasem prost și, scârbit de toate peste măsură, năzuisem aflu într-o viață de stricăciune uitarea. O luasem numai cam repede și mă vedeam în curând silit depun armele. Mă lăsau puterile. În acea seară, eram în așa hal de sfârșeală că n-aș fi crezut mă pot scula nici fi luat casa foc. Dar deodată mă pomenii cu mine în mijlocul odăii, în picioare, uitându-mă speriat la ceasornic. Mi-adusesem aminte că eram ... meu prieten. Pașadia nu zise nimic. - Da, urmă Pirgu, leșinându-și și mai mult glasul și privirea, are ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Paraziții

... câștigat... Cine pricepe jocul ca mine? Eu totdeauna voi câștiga, iar Mănoiu totdeauna va pierde. Îndată ce am văzut pe Titeanu tăind, l-am rugat mă ia cu o sută. Are un noroc... idiot! E singurul bancher... mon cher ami , trebuie fii bÄ™-bÄ™te ca pontezi contra lui. Candian avea obiceiul spuie când câștiga că câștigă totdeauna, iar când pierdea că pierde totdeauna. Dar și când pierdea, și când câștiga, susținea că nimeni, ca el și ... dreptatea oamenilor cinstiți, sunt arlechini care legiferează pentru popoare serioase. Ei, ce i-a făcut pe nebuni, pe pungași și pe arlechini ca se ridice și domnească? Examenele? Universitățile? E altceva, Cosmine... e altceva... Este marea artă de-a nu roși de nimic și de nimeni! — Prea bine ... prelung. Dinicu, cu naiul la gură, sufla binișorbinișor în țevile groase și înalte. — O cafea turcească... cu rom!... strigă Candian. — Un tai-fas ... viiiie! La mo-ment... potrivită... cu caimac și cu romul ei... viiiie!... — Ești la prima foaie a vieții, continuă Candian, suflând în țigară. Oh! ce bine ai s-o înțelegi! De unde are ...

 

Costache Conachi - Visul amoriului

... negreață îs căil' amurezăști     Și nălucir' arată părerile omenești.     Ele sînt deosăbite, căci și gustul omenesc      preface după voie patimilor ce-l găsăsc.     Dar știi că nu-i departe grădina în care stau     Toate darurile firii cîte femeile au.     Ș-acolo, dac-om ajunge, trebuie hotărăști     -ți alegi numai o floare și te statornicești.     Tînărule, fii cu suflet, căci iată că am sosit.â€�     â€žNu mă lăsa la peire, stăpîna mea, am răcnit.     Ah, ce foc ... au fost îndestule năcazurile ce am tras,     Priimește cu blîndeță sufletul ce mi-au rămas.â€�     â€žTînărule pătimașe, mi-au zis cu glas îngeresc,      știi că a ta iubire am voit ispitesc.     Te-am cunoscut de statornic și vrednic ca iubești,     Vino dar fără de frică, ca te și fericești.â€�     Ș-întinzînd din aripioare, m-au cuprins cu dulce strîns,     Și zburînd cu răpegiune foc în mine au aprins.     O pară ... de veci lăcuiește amoriul cel proslăvit.     Te va bucura privala unui loc ce-i lăcuit     De dragoste, de trufie și de tot lucrul poftit,     Dar nu te-nșeli ...

 

Ioan Slavici - Robia modernă

... acolo vorba nicÄ­ de naționalitate, nicÄ­ de rasă, nicÄ­ de religiune, ci de restabilirea buneÄ­ rînduelÄ­ sociale, de preîntâmpinarea unei marÄ­ catastrofe. Dacă gospodarul trebue curețe plopul și salcia și teiul din pădurea de stejar, dacă grădinarul trebue curețe pomiÄ­ de omiz Ä­, de insecte, de păduchÄ­, de rugină, de muschÄ­ și de burețÄ­, Ă³meniÄ­ de stat trebue și eÄ­ privegheze, ca ceÄ­ ce nu sînt în stare trăiască din rĂ³dele proprieÄ­ muncÄ­ nu pĂ³tă trăi sugând măduva din Ă³sele celor harnicÄ­ și muncitorÄ­ și ca elementele vigorĂ³se nu pĂ³tă fi robite de cele parasitice. Oamenii de stat aÄ­ maghiarilor nu și-aÅ­ făcut datoria acĂ©sta, și consequența nepriceperei lor e ... Evreilor acĂ©sta în fiecare z i pentru ca nu-și facă ilusiunÄ­ deșerte. In mijlocul nostru nu vor putea nicÄ­ odată trăiască cum trăiesc în Ungaria, îm Galiția orÄ­ în Bucovina, și trebue -șÄ­ dee silința de a fi Ă³meni cinstițÄ­ și muncitorÄ­ și

 

Ion Luca Caragiale - Mamă...

... a lăsat umblu așa, gonită de la părinți, cu pruncu-n brațe!... Nu mai mă țin picioarele de nemâncată... și pruncul nu vrea știe — cere... Și n-am încai inimă -mi fac seama singură: -l omor și pe el și mă omor și pe mine... că dă Dumnezeu prunci cui nu-i trebuie, la o păcătoasă ca mine, și la cine trebuie nu-i dă ... gânduri o clipă și, pe urmă, zice: — Fetico, ești tu cuminte? — N-am fost pân-acuma, coconiță, sâru' mâna; da de-acu-ncolo, fie ea a dracului care o mai... De prisos ne mai lungim la povestit cu de-amănuntul toate... Destul spunem că, peste un an de la plecare, întorcându-se împăratul biruitor de la război, a găsit acasă mare mulțumire: cocon împărătesc de ... Or fi hotărât ei... Dar eu?... eu unde sunt? Și repede s-a gătit și-nvăpăiată s-a dus la palat dea ochi cu împăratul și cu-mpărăteasa,

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>