Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru DIN PĂMÂNT

 Rezultatele 431 - 440 din aproximativ 1065 pentru DIN PĂMÂNT.

Dimitrie Bolintineanu - O noapte la morminte

... la morminte de Dimitrie Bolintineanu Mergeam pe căi sălbatice, Cătam adăpostire; Iar fantasme lunatice Râdeau p-o monastire. Lătra departe câinele La duhuri neguroase, Scoteau din groapă mâinile Scheletele hidoase. Pe munți, regina nopților Păruse gălbenindă, Așa cum fruntea morților Se vede suferindă. Atunci trecură ielele De mâini în horă prinse ... spre mine. În prejmul monastirelor, Umblând, mă rătăcisem; La locul cimitirelor Văzui că mă oprisem. Mortul ,,Deschideți, schelete, aceste mormânturi, Căci ploaia se varsă pâraie din nor, Căci vântul mă bate, și câini mă-nconjor, Și ielele albe duc hora pe vânturi. Aseară, când umbra cădea pe pământ, Ieșii să văz luna jucând pe ruine, Căci două schelete gemeau lângă mine Și-un verde balaur zbura prin mormânt. Dar luna s-ascunde d ... vânturi uscat, Vârtejul pe mine în văi m-a zburat Pe unde infernul sabatul adună. Schelete tăcute, am fost împărat; Cum soarele trece din lume în lume, Din poluri în poluri zbura al meu nume, Din poluri în poluri eram lăudat. Precum un luceafăr străluce prin stele, Luceam printre prinții din epoca mea; Dar, vai! amăgire! Virtutea-mi lipsea Și sceptrul se sparse în mâinile mele! Toți îmi spunea mie că lumea e-a mea

 

Alexandru Vlahuță - 1907

... dar pare-un om de seamă, Și... Adevărul parc-a zis că-l cheamă... De unde-o fi... că nu-i de-aici din țară. Minciuna palidă-și topește glasul:    O, nu-l primiți! Îl știu, e vestitorul De rău, ce face pe-atotștiutorul Și vede prăbușirea la tot ... lucruri mai învață! Părăzi, decor de teatru, luminații, Tot ce pe vulg și pe copii înșală, Aceasta-i toată slava ta regală. Pe tristul gol din juru-ți decorații! Tu-n țara asta nu vezi decât raiul Ce-ai tăi ți-l ticluiesc într-o clipită: Ruină-i sub hârtia poleită ... ți-a ieșit poporu-n cale! . . . . . . . . . . . . . . . Și ce credință trist-o să-i rămână; Că n-ai putut spre el întinde-o mână, Din greaua platoș-a trufiei tale! . . . . . . . . . . . . . . . C-acestea nu l-au deșteptat pe rege, Că Adevărul a fost dat afară Și slugile ... Femei cu părul despletit, nebune, Și-asmut copiii la omor. Genune, Puhoi de ură ce zăgazu-și frânge! Deschide ochii mari bătrânul rege Și, tremurând, din

 

Alexandru Macedonski - Perihelie

... luptătorul de-altădată nu mai sunt; Eu privesc tot înainte, voi în urmă totdeauna, Eu mă duc cu ochii-n ceruri, voi cu ochii în pământ, -- Nu: de lume nici o vorbă și de glorie nici una. Clar azur și soare de-aur este inima mea toată, Și pe când rămâne ...

 

Titu Maiorescu - Asupra poeziei noastre populare

... o proprietate: fapta lui devine fapta lor, el însuși piere necunoscut. Cea mai adâncă simțire numai îl silește astfel a se arunca afară din sine, și de aceea din poezia lui îți vorbește însăși durerea și însăși bucuria, dar nu un individ care suferă, un individ care se bucură. Însă tocmai aceasta este semnul ... œ și Austria „despoticul absolutism“, ci fiindcă străinul îi rămâne străin sub orice formă politica l-ar subjuga. Exemple aflăm multe în cântecele din Basarabia și în doinele din Transilvania. Frunză verde de măslină, Trecui Nistrul, apă lină, Să vedem pânea de-i bună Ca și-n țara mea străbună. Fie dulce ca și ... precum le aflăm, d. e., în următoarele poezii: BADE TRANDAFIR Bade, trandafir frumos! Vrut-ai să te-arăți duios, Dar te-ai arătat ghimpos Și din minte nu m-ai scos. — Vai! leliță din cel sat! Ce-ai cerut și nu ți-am dat? Cerut-ai faguri de miere, Eu ți-am dat buzele mele; Cerut-ai o viorea ... drept în soare Ea de soare se ferește Și de umbră se lipește. — Floricică de la munte, Eu sunt șoim, șoimuț de frunte, Ieși din

 

Emil Gârleanu - Ochiul lui Turculeț

... povestească ceva: — Păi, de asta am venit și eu, coane Iorgule. Că aseară stam, știi, la un pahar de vin cu Năstase Militaru, și, din una-n alta, vine vorba și despre fată. Și el numai ce-mi zice: Tii! da prost ești, măi Gavrilă! De ce, mă? Păi fiindcă ... urmă, cu pălăria lui cea mare cât o roată de car, cu cizmele înalte, de iuft, în ale căror crețuri aducea aninate câteva paie tocmai din Urziceni. Am ajuns și am intrat în prăvălie. Turculeț al meu și-a scos pălăria, s-a plecat la ușă să ... l duse în fața oglinzii. Turculeț rămase o clipă cu gura căscată, apoi fața i se lumină de un zâmbet ce părea că-i izvorăște din ochi, din gură, din fiecare părticică a obrazului, și izbucni deodată într-un hohot scurt și puternic de râs. Pe urmă se lovi cu mâna după ceafă ... vreme cu mâna în chimir, să vadă, n-o să-i mai ceară ceva? Când a înțeles că lucrul e hotătât, spuse neamțului din ...

 

Titu Maiorescu - O cercetare critică asupra poeziei române

... De aci critica! Însă critica unde trebuie și constructivă unde poate. Paginile următoare cuprind un șir de cercetări critice asupra câtorva forme de cultură română din ultimele decenii. Scrierile astfel împreunate în volumul de față sunt o retipărire din Convorbiri literare. Prezentându-se acum singure înaintea publicului și lipsite de vecinătatea și de sprijinul scriitorilor uniți cu noi în aceeași tendință, ele sunt silite ... aceea cuvântul poetic trebuie să-mi reproducă această formă. Noțiunea abstractă „cina cea de taină“ poate fi adevărată, dacă îi cunosc relațiunile esențiale din istorie, însă pentru aceasta nu este încă frumoasă; vroiesc să fac din ea o operă de artă, trebuie s[...]ncorporez într-o materie sensibilă, să mi-o deping cu culori într-un tablou (Leonardo da Vinci) sau ... și nu pot fi poezie, ci rămân proză, o proză rimată. Pentru a demonstra acest adevăr, demonstrațiune cu atât mai importantă cu cât din ignorarea lui multe din poeziile noastre nici nu intră în categoria operelor de artă, ci sunt proză stricată prin rime, vom intra în câteva amănunte ale producțiunilor adevărat poetice ... obiecte de același fel, cu atât cuvântul ce le exprimă devine mai abstract, caută a se potrivi cu toată suma de obiecte câștigată ...

 

George Coșbuc - Draga mamei

... peșteri Și cari pot s-adune Dragoste p-alune Și pot munți să-nșire P-o sârmă subțire, Și pot face vrajă Și scot fier din glajă Și din nea scot sânge Și pot dealuri strânge, Și ei strâng un munte Până-l fac grăunte! Și-apoi vrăjitorii Și descântătorii Bobi pe masă-ntins ... va pune toate Într-o băndurică, Într-o cârpă mică Și-apoi le va duce Unde-i drumul cruce Și le va-ngropa Și-n pământ vor sta Din zori până-n seară Și până-n zori iară, Farmecul să piară, Răul să se stângă, Vrajele să strângă Firicele coapte: Ceasul rău de noapte ... n zori Pe la cântători Să le scoată-afară, Și-apoi de cu seară Când se va culca, Le va așeza Sub perina sa Căci din vrăjitură Și din făcătură Ierbile topite Vis îi vor trimite, Visuri dulci și bune Și-n vis îi vor spune, Ce să facă biata Să-și mântuie fata ... îi spuneam Și-n glumă ziceam, Că mie nu-mi place Cum vrea și cum face, Atunci biata fată Umbla supărată Și plângea mereu Suspinând din greu; O, scumpa mea floare, Raza mea ...

 

Gheorghe Asachi - Anul nou 1847

... Gheorghe Asachi - Anul nou 1847 Anul nou 1847 de Gheorghe Asachi Răposat-au anul cel vechi; din cenușa sa învie Un nou fenix, ș-a lui aripi le-au întins acum în ceri. Toată lumea îl salută cu urări, cu ... c-a deschide ceriul sânt, Dar când cred că-i văd lumina, în loc de doritul soare, Mai adânc tuneric încă se revarsă pre pământ. Poate muzele, amorul? A juneților lângoare Am cercat, ii mă-nălțase păn la sfera lui Platon, Dar la tartar mă împinsă o putere ... nfiorătoare, Când eram acum aproape de muncelul Elicon. Îngânat în somn, în visuri, nu putui lumea-nțelege, Și dorite floricele vrând s-adun adeseori, Trezit din visul cel dulce, numai spini putui culege; Nu, nu cerc eu Elicona, nu, nu vreu d-acum amor. Amiciția? Oare cine n-ar dori cu ...

 

Cincinat Pavelescu - Păsările nopții

... milă De eterna voastră noapte... Tremurați în fund de cuiburi Speriate d-orice șoapte, Pe când eu, dacă furtuna Peste fruntea mea s-abate, Fac din ochii mei oglinda Trăsnetelor scăpărate. De la îngeri smuls-a Domnul Pene mândre pentru voi, Ca să vă târâți aripa Murdărită prin noroi ... le-n seninul De pe culmile înalte! Pe albaștrii munți din zare Zborul vostru să tresalte. Mai lăsați pădurea sumbră, Cuibul, streșina ruină, Și zburați din întuneric Către viață și lumină. Ceru-nalt e lumea-n care Suferinți și păsuri nu-s; De muriți suind acolo, Cel puțin cădeți de sus ... niște mierle, Un grangur, o privighetoare Deschiseră-aripile-n dorul Acestui zbor către azur, Când bufnița și liliacul Grăiră mândrului vultur: Vrei să ne scoți din umbra-n care De veacuri toți ai noștri dorm? Că ești ideea ce ne pasă? Noi suntem numărul enorm! Și soarele-i dușmanul nostru. Când ...

 

Alecu Donici - Autorul și hoțul

... slobod, cam ghimpos, * Dar n-au crezut cândva A fi mai păcătos Decât un rău, un hoț! Atunci, o furioasă zână, O sor' din cele trei a iadului surori, Cu cozi împodobită de șerpi otrăvitori, Cu bice sângerate-n mână, Viind drept autor, au zis: "Nenorocite! Tu ... tine! Simțirea tinerimii de tine-i ațâțată Prin o îmbrobodire de adevăr înalt Și răzbunarea urii de tine-nfășurată În scutece de sânge de om din om vărsat. Aceste fapte toate, Prin scrieri înfocate Certând ai proslăvit Și-n loc de fericire, Tu omului ai dat povară de gândire. Dar încă ...

 

Vasile Alecsandri - Codreanul

... și mâncați!" [10] Arnăuții se izbeau, Armele de foc scoteau Și-n Codrean le slobozeau... Pieptul lui Codrean sărea! Iar el rănile-și strângea, Plumbii din carne-și scotea, Cu ei durda-și încărca Și din gură-așa striga: ,,Alelei! tâlhari păgâni! Cum o să vă dau la câini, Că de-atâta sunteți buni". Apoi durda-și întindea Și-n plin ... auzea, La față se-ngălbenea, Pe covor îngenuchea Și din gură-așa grăia: ,,(De-a mai fi Codrean vro vară, Îmi scoate grecii din țară.) Domnule, măria-ta! Pe Codreanul nu-l ierta, Că el capul ți-a mânca Și foc târgului ți-a da ... chiar de la cel întâi vers. Românii dovedesc, prin această formă poetică a improvizărilor lor, o și mai strânsă rudire cu frații lor din Italia, căci în cântecele poporale ale umbrilor, ale ligurilor, ale picenilor și ale piemontezilor, frunza e înlocuită prin floare. De pildă: Fior de viole Li ... Fior di mela Vattene a casa che mamma ti chiama Mamma ti chiama e lo mio core pena. etc., etc. ↑ Oraș vechi din ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>