Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru POATE

 Rezultatele 421 - 430 din aproximativ 1488 pentru POATE.

Ion Luca Caragiale - Prospătura

... în curtea Otelului de Orient, de peste drum de grădina Episcopiei, au intrat 4 cazaci călări. Pentru a putea da cititorilor cât se poate mai multe gogoși proaspete, anunțăm că am îngajat mai mulți corespondinți, câte unul pentru fiecare mahala din București. Astfel ne vedem puși în plăcuta poziție ...

 

Ion Luca Caragiale - Situațiunea Europei

... ne privește, respingem cu indignare insinuările guvernului din Stambul. Am spus-o și o mai repețim: Claponul este un organ eminamente neutral ! Cel mult el poate fi gazeta oficioasă a stărostiei birjarilor muscali din București, însă niciodată al cartierului general rusesc. Aceasta trebue s'o știe foarte bine cabinetul ...

 

Iulia Hasdeu - De ce%3F (Hasdeu)

... el s-a pierdut N-a mai surîs ca-n alte rînduri... Ah, pentru ce a mai trecut? E poate mîniat pe mine: Inima-i rece s-a făcut? N-am turburat visări senine... Ah, pentru ce a mai trecut? Și ...

 

Mateiu Caragiale - Sihastrul și umbra

... Nu stăruiesc, străine, Dar nu pot nici pricepe de ce oare-nfruntând Primejdia furtunii sălbatice, haine, Tu fără țel în noapte mergi singur lăcrămând, Ce poate să te-ndemne, ce poate să te-mbie A rătăci prin beznă sub crunta vigelie? - Vai, îmi răspunse dânsul, așa sunt osândit A-mi ispăși păcatul ...

 

Mihai Eminescu - Îmbătrânit e sufletul din mine

... zice Că-ntr-al lui suflet armonii răsun ­ Căci armonie-i orice plâns aice, E-o împăcare plânsul... e un bun. Cel ce nu poate plânge, acela știe Ce-i viața moartă, ce e moartea vie? Acela are-ntr-însul grămădită Vecia-ntreagă de dureri și chin, A ei ... se mișcă creții de omăt. Un semn că sub ea se petrece-o taină, C-un suflet e de groază sfâșiet. Un semn abia ce poate, ce distaină Din chinul nostru vorbe ce arăt? Neputincioase sunt semnele-orcare ... Ce-arată fața mărei ce-i în mare? O foaie scrisă *** se cade ...

 

Mihai Eminescu - Între nouri și-ntre mare

... cu spume, Peste mare, peste lume; Ș-aș vedea cum trec cu toate, Rânduri-rânduri arătate, Înnegrirea malurilor, Strălucirea valurilor, Stolul rândurelelor, Tremurarea stelelor ­ Poate că mi-ar fi mai bine, Poate te-aș uita pe tine. Alei puică, alei dragă, Cumu-i frunza cea pribeagă E viața mea întreagă, Căci dragostea ta mă strică De nu ...

 

Mihai Eminescu - Poesis

... lui pe care fugise degetele ei așa de delicate, așa de frumoase, și durerea mea devenea din ce în ce mai dulce, din desperare, melancolie. Poate că sufletul ei curat adia dulce în jurul frunții mele. Poate că ea, aeriană, îmi atingea părul, îmi săruta fruntea mea. Umblai mult prin casă, bântuit de idei când dulci, când amare. Apoi dezbrăc ându-mă ...

 

Mihai Eminescu - Resignațiune

... găsire: Speranța-i una, pe alta Plăcerea o numim. Și cine-ați frânt în lume numai una din ele, Cealaltă n-o aveți. Cine nu poate crede, să guste. E-o părere Eternă ca și lumea. Renunțe cel ce speră. A lumei istorie a lumei e județ ... bunul care norocu-ți destina. Putuși să-ntrebi pe-ai voștri filozofi vrÄ�odată: Ce se refuză unei minte-ntraripată Nici însuși vecinicia nu mai poate

 

Mihai Eminescu - Resignațiune (din Schiller)

... găsire: Speranța-i una, pe alta Plăcerea o numim. Și cine-ați frânt în lume numai una din ele, Cealaltă n-o aveți. Cine nu poate crede, să guste. E-o părere Eternă ca și lumea. Renunțe cel ce speră. A lumei istorie a lumei e județ ... bunul care norocu-ți destina. Putuși să-ntrebi pe-ai voștri filozofi vrÄ�odată: Ce se refuză unei minte-ntraripată Nici însuși vecinicia nu mai poate

 

Mihai Eminescu - S-a dus amorul...

... părut Și prea puțin femeie, Ca fericirea ce-am avut Să fi putut să steie. Prea ne pierdusem tu și eu În al ei farmec poate, Prea am uitat de Dumnezeu, Precum uitarăm toate. Și poate

 

Mihai Eminescu - S-a dus amorul

... părut        Și prea puțin femeie, Ca fericirea ce-am avut        Să fi putut să steie. Prea ne pierdusem tu și eu        În al ei farmec poate, Prea am uitat pe Dumnezeu        Precum uitarăm toate. Și poate că nici este loc        Pe-o lume de mizerii Pentr-un atât de sfânt noroc        Străbătător durerii! ( Familia , XIX, 17, 24 aprilie/6 mai 1883 ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>