Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru IN CEEA CE PRIVEȘTE
Rezultatele 421 - 430 din aproximativ 735 pentru IN CEEA CE PRIVEȘTE.
Johann Wolfgang von Goethe - Cântec de nuntă (Goethe)
... von Goethe - Cântec de nuntă (Goethe) Cântec de nuntă de Johann Wolfgang von Goethe Traducere de Mihai Eminescu Hochzeitlied de Goethe Povestim și cântăm de-acel conte cu drag Ce-odat locuit-a castelul, Azi când un nepot al fericelui moșneag Îl face pe însurățelul. Fusese acela în sfântul război, C-onoare luptase ... acasă că-mi ești... Dar afli mai rău cele toate, Căci vânturile trec neoprit prin ferești Și vin prin odăile toate. În noaptea de toamnă ce-ar fi de făcut? Ah! multe de-aceste mai rău le-am trecut. Vede-se-va mâne ce-ar mai fi de făcut. Deci iute, în luna bălaie, În vechiul crevat și în paie. Și cum el de voie-i așa ațipea, Sub ... or în gură-îndemână, pitici, N-onoarea miresei bogate și mici. Iar contele-n visu-i răspunde Serviți-vă numai orunde. Și ies trei călări ce se mișcă ușor, Ei stătuse sub pat pân-aice, Le-urmează un cor cântător-sunător De chipuri posace și mice. Și car după car ce ... cârnăciorii, jamboanele mici Și păsări și pești și fripture pitici Și vinul înconjură mesele mici, Și vuiesc, gălăgesc pân- dispare Întreag-arătare-n cântare. Vreți ...
Mihai Eminescu - Cântec de nuntă (Goethe)
... Mihai Eminescu - Cântec de nuntă (Goethe) Cântec de nuntă de Johann Wolfgang von Goethe Traducere de Mihai Eminescu Hochzeitlied de Goethe Povestim și cântăm de-acel conte cu drag Ce-odat locuit-a castelul, Azi când un nepot al fericelui moșneag Îl face pe însurățelul. Fusese acela în sfântul război, C-onoare luptase ... acasă că-mi ești... Dar afli mai rău cele toate, Căci vânturile trec neoprit prin ferești Și vin prin odăile toate. În noaptea de toamnă ce-ar fi de făcut? Ah! multe de-aceste mai rău le-am trecut. Vede-se-va mâne ce-ar mai fi de făcut. Deci iute, în luna bălaie, În vechiul crevat și în paie. Și cum el de voie-i așa ațipea, Sub ... or în gură-îndemână, pitici, N-onoarea miresei bogate și mici. Iar contele-n visu-i răspunde Serviți-vă numai orunde. Și ies trei călări ce se mișcă ușor, Ei stătuse sub pat pân-aice, Le-urmează un cor cântător-sunător De chipuri posace și mice. Și car după car ce ... cârnăciorii, jamboanele mici Și păsări și pești și fripture pitici Și vinul înconjură mesele mici, Și vuiesc, gălăgesc pân- dispare Întreag-arătare-n cântare. Vreți ...
Constantin Stamati-Ciurea - Sofia Karpov
... la ruși. Dar ca tot ce-i adus la perfecție și strălucește, se vede că este menit să aibă și umbra sa întunecată. Precum cocheta ce te sub-jugă irezistibilei sale atracții și în momente de mânie îți respinge sentimentul ce ți l-a inspirat cu atâta ardoare și pasiune, tot astÂfel și capitala, după ce te-a încântat cu frumusețile sale, îi vine mânia, când Neva ce-o încinge își rupe colanul său de gheață și cu o furie sinistră pornește valurile sale tulburate, înecând cu ele cele mai frumoase străzi; sau ... cerceaf de omăt. Bătrâna, după ce făcu o mică rugă, prinse iarăși frânghiuța în mâna-i tremurătoare și începu să sune. Printre crăpăturile unui oblon ce astupa fereastra, străluci deodată lumină și după scârÂțâitul unei uși se auziră pași repezi ce coborau pe scări până la intrare și un glas de femeie, de un timbru plăcut, răsună în tăcere. — Cine-i acolo? întrebă de după ... iar tu, mamă, te vei duce să aduni ceva parale de pe la doamnele ce-mi sunt datoare pentru lucrul meu de cusut, căci până ...
... Mihai Eminescu - Mortua est! Mortua est! de Mihai Eminescu Făclie de veghe pe umezi morminte, Un sunet de clopot în orele sfinte, Un vis ce își moaie aripa-n amar, Astfeli ai trecut de al lumii otar. Trecut-ai când ceru-i câmpie senină, Cu râuri de lapte și flori ... și rece, Cu haina lui lungă culcat în sicriu, Privesc la surâsu-ți rămas încă viu - Și-ntreb al meu suflet rănit de-ndoială, De ce-ai murit, înger cu fața cea pală, Au nu ai fost jună, n-ai fost tu frumoasă? Te-ai dus spre a stinge ... chaos lumesc. Ș-apoi... cine știe de este mai bine A fi sau a nu fi... dar știe oricine Că ceea ce nu e, nu simte dureri, Și multe dureri-s, puține plăceri. A fi? Nebunie și tristă și goală; Urechea te minte și ochiul ... Ce-un secol ne zice, ceilalți o deszic. Decât un vis sarbăd, mai bine nimic. Văd vise-ntrupate gonind după vise, Pân' dau în morminte ce ... să o stâng Să râd ca nebunii? Să-i blestem? Să-i plâng? La ce ...
Ion Luca Caragiale - Premiul întâi - o reminiscență din tinerețele pedagogului
... brânzoaice și mișmașuri. Numai d-ta, iubite cetitor, numai d-ta, care încă n-ai fost mamă, nu vei putea înțelege emoția și neastâmpărul din ce m ce crescânde ale mamei lui Artur, grațioasa madam Aglae Ionescu. Madam Ionescu stă, umblă, mănâncă, doarme, face orișice, fără să poată părăsi un moment gândul că ... pleacă. — Eu tocmai de asta am ținut să vă vorbesc, ca să vă rog... ca să vă rog să fiți mai indulgenți cu Artur... Ce Dumnezeu, pentru un punct la sută! — Ei! ei! un punct... Apoi aia trubuie ca să fie conziderat, mă rog frumos la doamna. — Ei ... sfert, mă rog. Doamna se scoală, și hotărâtă: — Și pentru atâta diferență, nici în anul ăsta, Artur să nu ia premiul întâi?... Atunci pentru ce ai venit aici? D. Tiberiu, foarte afectat, ridicându-se și potrivindu-și poalele: — Apoi pentru că m-au chemat doamna, mă rog. Că-z ... prefect al județului, unde era de față și d. Mandache Ionescu, s-a petrecut o scenă foarte penibilă, când d. prefect, în vreme ce ...
Titu Maiorescu - Din experiență
... când, din contră, adevărata cultură nu va fi mai bine întemeiată decât în proporția restrângerii acelei maxime, adică atunci când lucrurile simple vor fi din ce în ce mai ușor înțelese și mai îndeobște primite. Confuzia ce domnește ast[...]n atâtea discuții publice și private de cel mai mare interes, confuzia, d. e., în politică, în educația tinerimii, în etică, în relațiile ... de învâțat se învață întruna psihologie (sau „știința sufletului“) în școalele publice; ea este chiar introdusă în licee, necum la universități. Dar ceea ce ni se dă aici drept știință este în cea mai mare parte o frazeologie lipsită de folos practic și în multe privi[...] nedemnă de cuvântul știință. Dovadă este că în școală poți învăța să cunoști animalele dacă ai urmat un curs bun de zoologie și poți învăța ... că sunt amândoi de bună-credință, că nu vor să se înșele unul pe altul, ci își spun cu sinceritate cugetările și simțirile lor. În ce va sta totuși de la început greutatea lor de a se cunoaște unul pe altul și pentru ce ...
Titu Maiorescu - Despre progresul adevărului în judecarea lucrărilor literare
... în litera statornică, și ideea astfel întrupată, spărgând marginile spațiului și momentului, tinde a străbate în depărtarea locurilor și în viitorul timpurilor. Dar ce idee merită această transformare? Ce simțire poate fi menită a ieși din marginea mai firească a simplului grai și a se răspândi într-un ... cuprinsul ei și din chiar izvorul ei s-a înălțat peste interesul strâmt al individului și a găsit în capul celui ce o produce acel prisos al concepțiunii care îi dă valoarea universală. Nu scopul de a ajunge la un folos individual prin scriere; nu deșertăciunea de a ... nu ambițiunea de a întrece pe alții, nu aceste interese personale îți dau dreptul de intrare în literatură. Numai entuziasmul impersonal pentru ceea ce știi că este adevărat în gândirea ta și pentru ceea ce simți că este frumos în închipuirea ta, numai acesta îți pune pe frunte semnul celor chemați. Și dacă un tânăr cu minte și cu inimă ... este și rămâne ca cum n-ar fi fost. Să restrângem, prin urmare, cercul cercetării noastre la literatura în propriul înțeles al cuvântului și, după ce
Constantin Negruzzi - Aprodul Purice (Negruzzi)
... Și Dumnezeu milostivul p-al său popol credincios Nu-l va lăsa în călcarea ungurului fioros. Deci Sfântul Duh cu-ndurare pe un român însuflând Ce de mult se afla încă printr-e unguri petrecând Și carele auzise tot planul acel cumplit Ce asupra țării sale ungurii au schimuit Deși se găsea nemernic, pribegit din țara sa Patriotică-i simțire in inimă-i tot s-afla ... Arata cum că luate de la vrun mare leah sunt. Pe a altuia frumoasă înaurită harșea Îatr-un colț se vede-un vultur ce-o cruce-n gură ținea, Nu rămâne îndoială că acel odor bogat De la domnul Vlad sau Radul, în război a fost luat. Alții cu săgeți și arce au căciule tătărești, Însă cea ... și surle semnul bătăii vestesc, Îndată cu toți în oastea ungurilor năvălesc Strigând: „Ucideți! ucideți! dați tot de tot! nu vă-ndurați! Pre vrăjmașii ce ne pradă nu miluiți! nu cruțați!“ Cu-a lor groznică năvală cai, călăreți oborând, Aduc neorânduială într-a dușmanilor ... ...
Mateiu Caragiale - Lauda cuceritorului
... L-a șters neîmpăcată-apoi uitarea, Precum ți-a spulberat cenușa vântul. Povestea ta pierdută e-n vâltoarea, De ani supuși ce vremea-a spulberat, Dar umbra ta le mohorăște zarea, Că-nalt răsari, cumplit, neîndurat, Cuprins de flăcări pe căzânde turle, Cu pieptul gol ... se întreceau turbate, Și-ades făceai îngrozitor să urle De buciumări pădurile carpate, Vânând călare zimbrul și vierul Și săgetând jivine-înspăimântate. În sumbri nori ce trec încomând cerul În zori, goniți de aspra vijelie, Le mai zăresc cum fug mugind de fierul Ucigător. Zburau cu veselie Deasupra-ți corbii, și ... de-atâta sânge Răsar și astăzi roșii flori din glie. Dar, îndelung nu ți-a fost dat a-nfrânge Pe-aceea ce pândise rânjitoare, La sânu-i rece să te poată strânge, Și ai pierit, trădat într-o strâmtoare. Amar te-a plâns, pletoasa seminție ... pe-o culme-într-un apus de soare, Urlând, te-a ars cu-ntreaga-ți avuție, Cu-ai tăi sirepi, cu roabele iubite, Ce desfătau posaca ta beție. Sunt seri, spre toamnă,-adânci și strălucite ...
Grigore Alexandrescu - Rugăciunea
... omenirii bine, Să mă cunosc pe însumi, și altul decât tine Sa nu am Dumnezeu. La oameni adevărul să-l spui fără sfială, De cel ce rău îmi face, de cela ce mă-nșeală Să nu îmi răzbun eu. Și fă ca totdeauna al meu suflet să vază Lumina așteptată, a nemuririi rază, Dincolo de ... mormânt, Acolo unde viața cea veșnică zâmbește Sărmanului acela ce-n viață pătimește, Gonit pe-acest pământ. Știu cum că lumea noastră între globurile multe, Ce sunt pentru mărirea-ți cu un cuvânt făcute După un veșnic plan, Nimica înainte-ți nu poate să se crează, C-așa de puțin este ... de toate, că fără osebire Și-asupra mea privești. Cu tunetul din ceruri tu ocolești pământul, Înflorești cu natura și răcorești cu vântul, Ești viața ce ne-ai dat. Ascultă dar, Stăpâne, supusa rugăciune Ce sufletul o-nalță, ce inima depune La tronu-ți ne-ncetat. Până-n ceasul din urmă amorul tău să-mi fie Comoară de nădejde, de dulce bucurie, Izvor de ...
Alecu Donici - Momița și oglinda
... tovărășiță Face semne și-i arată, Zicând: "Uită-te, privește La acea caricatură, Cum se strâmbă, se sluțește, Parcă-i puhavă la gură. Vezi grimasuri ce întoarce... Eu să fiu așa de slută, Samă singură mi-aș face Și m-aș spânzura de ciudă. Dar cam sunt din surioare Vro trei ...