Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru ��AN��O��

 Rezultatele 421 - 430 din aproximativ 726 pentru ��AN��O��.

Mihai Eminescu - Departe sunt de tine

... vrea a-mi spune ceva... apoi suspini... Eu strâng la piept averea-mi de-amor și frumuseți, În sărutări unim noi sărmanele vieți... O! glasul amintirii rămâie pururi mut, Să uit pe veci norocul ce-o clipă l-am avut, Să uit, cum dup-o

 

Constantin Stamati - Eroul Ciubăr-Vodă. Fabula fabulelor vechi populare sau Rolando furios moldovene

... cu criță blehuit, Se aruncă ca un șoim Pe al său cal, ce era Negru ca corbul la păr, La picioare pintenog, În frunte având o stea, Iar din nări foc slobozind. Deci agățând la oblânc Buzduganul de oțel, Chiar ca vântul s-au pornit Cu ai săi aleși oșteni Peste ... ieșea. Dar, în sfârșit, ajungând La codri merei, pustii, Au strigat: “Noroc! noroc! Unde ești, vin să-ți grăiescâ€�. Și iată că dintre stânci O roată au și sărit, Pe care într-un picior Norocul venea spre el, Repede ca un vârtej De mai că nu l-au stropșit, Și ... de scântei. Aleargă negrul țintat De nu seamănă a cal, Ci chiar negru nouraș Gonit de un vânt cumplit, Lucind la mijlocul său O steluță când și când Ca ținta din fruntea lui; Fugea negrul pintenog Și lasă în urma sa Munți, câmpii, văi și păduri Și companionii toți ... muntele cel2 nalt Al pământului sfârșitâ€�. Bogdan, în loc de răspuns, Dă pinteni negrului său, Și toate în urma sa Se tupilă, pier încet, Ca o dungă înnegrind Departe în orizont. Aleargă negrul mereu Peste stânci și peste râpi, Și de ropotul grozav Potcoavelor de argint, Vulturii s-au speriat Și ...

 

Cincinat Pavelescu - Bradul și firul de iarbă

... cât m-am suit, Sărmane fir nenorocit, Și tu ești tot cum te-am lăsat Pe când alături petreceam; În umbra ta necunoscută, Abia c-o palmă te-ntreceam Și astăzi te întrec c-o sută. Și vezi, sunt bun că-mi amintesc Și-am drept să fiu orgolios, Căci ai rămas atât de jos, Abia, abia te mai zăresc ... drept, vecine, Și totuși între noi, îmi pare Că e grozavă-asemănare: Oricât te-ai înălța în vânt, Cu fruntea-n nori sau în lumină, O

 

Ion Luca Caragiale - 1907 din primăvară până'n toamnă

... n'ar fi nepotrivit să-și publice articolul așa cum l'a așternut el pe atunci, cu un adaus, ce se impune acuma, o jumătate de an mai tîrziu. Propunîndu-și a da la lumină încet-încet o serie de note asupra împrejurărilor la cari asistăm, el socotește să aducă un oarecare serviciu public, util, dacă nu în momentele actuale, barem în unele ... și dela 88. Toți țăranii sînt plugari; ei cultivă micile lor propietăți și propietățile mari și mijlocii. Acestor propietari mici (aproape 5 milioane suflete la o populație de vreo 6 milioane), nu le poate ajunge producția propietăților lor; căci, pe de o parte, nevoile traiului și dările au sporit și sporesc mereu; iar pe de alta, pămînturile lor s'au micșorat și se micșorează necontenit, trecînd în ... cÅ•mătă, mai mult sau mai puțin infamă, tot dela arendași, rămînînd a se răfui la socoteala din toamna viitoare. Adesea țăranii, după o muncă de peste opt luni, se văd rămași datori pe anul următor. Și iar vine o iarnă aspră peste tristele și umilele lor vetre, și iar rugăminți cu căciula'n mînă pentru un nou împrumut... Și așa mai departe... Concurența arendașilor ...

 

Mihail Kogălniceanu - Prefață la Letopisețele Țării Moldovei

... va avea încă multe lipsuri, multe facturi rău citate, multe daturi nepotrivite; dar, îndreptarea acestora este treaba ori a istoricilor ce vor întrebuința-o, ori a criticilor ce vor lămuri-o. Eu, editor, socot că am făcut destul, aducând la bun sfârșit, ca simplu particular, neajutat de nimeni, o întreprindere care la nații mai mari și cu un public mai numeros și mai interesat pentru istoria patriei, spre a se îndeplini, a ... asupra Greciei, fără ca să poată smulge din inima fiilor ei acea antică naționalitate pe care paloșul lui Mahomed II amenința de a o stinge pentru de-a pururea". Asemene înalte considerații, întâmplările timpurilor trecute, adică istoria, ni le pot insufla mai cu ușurință. Într-o epocă ca a noastră, plină de toate decepțiile, în care spiritele atât de mult lucrează și inimile atât de viu simțesc nevoile unei ... dorinți de libertate, ca de niște iluzii ale juneții; dimpotrivă, eu mă lipesc către ele din mult în mai mult. Tot iubesc libertatea, dară cu o afecție mai puțin nerăbdătoare. Îmi zic că în toate epocile și în toate țările s-au aflat mulți oameni care, într- ...

 

Ioan Slavici - Gura satului

... Când stă însă și-și ridică fruntea ieșită din față, fetele tresar sub privirea lui. Un cap bălan cu părul lung până pe umeri, cu o față albă și străbătută ca de-o răsuflare de rumeneală, cu doi ochi mari și albaștri ca fața cerului privită de pe culmea muntelui. Totdeauna e în această față ceva ce nu ... Miron și nu e minune că toți îl caută și doresc. Înspre amurgul serii, când jocul se sparge, Marta pleacă spre casă. Unii merg într-o parte, alții într-alta. Toderică merge cu Marta până la răspântie, îi dorește de bine, apoi cotește la stânga și o lasă să meargă cu ceilalți mai departe. Până acasă ea merge însoțită de fete și de flăcăi. Între flăcăi este și Miron, care, precum de ... văzu singur cu Marta. — Nu-mi pasă! îi răspunse Marta încălzită. Cântă mai departe. — Dar e târziu! — Cântă! îi zise ea încă o dată. Miron se simți cuprins de un fel de beție, se așeză pe doaga fântânii și începu să-și verse sufletul într-o ...

 

Ion Luca Caragiale - Luna de miere

... ușă. În compartimentul meu, sunt deocamdată numai două persoane, alături pe bancheta din potrivă, în colțul opus, de lângă fereastra vagonului. Deși lampa îmbrobodită aruncă o lumină foarte slabă și nu pot distinge figurile, înțeleg după siluete că e o pereche tânără, un domn și o damă, care șoptesc foarte încet; cât de încet însă, și cu toată uruitura ritmată a roatelor, care sfârâie acum cu o viteză onorabilă, tot prind din șoaptele tinerei perechi câteva cuvinte: — Dracul l-a mai adus și p-asta! zice dama. — Taci ... și scurt de trei ori, așa că fără voie mă ridic și mă uit ca la un semnal ce mi s-ar da după-nvoială. O doamnă în vârstă o văz bine la lumina lămpii din coridorul vagonului; ea a tușit. E un fel de mahalagioaică... N-o cunosc... Mă reașez la loc, și, întorcând privirea înăuntrul compartimentului, văz că domnul a trecut lângă ușă în capătul cestălalt al banchetei, drept ... jumătatea mea de banchetă în sens invers cu domnul care sforăie cu putere. Am închis ochii, sincer; tot nu-i destulă lumină; cu ochii-nchiși, o

 

Ștefan Octavian Iosif - Thogrul și străjerul

... Ştefan Octavian Iosif - Thogrul şi străjerul Thogrul și străjerul de Saadi , traducere de Ștefan Octavian Iosif Traducere de Ștefan Octavian Iosif Publicată în Albina , an. VIII, nr. 4, 24 octombrie 1904. Thogru = un principe al turcilor ( n.a ) Odată, cînd, pe-o noapte furtunoasă, Thogrul trecea pe lîng-un biet străjer Și la văzut în bunda-i zdrențeroasă Cum zgribura, învinețit de ger, Îi zise, căci era ... uită făgăduiala dată Precum uită și pe străjer și gerul. Dar ia aminte tu ce-a zis străjerul : A zis : — O, rege, tu m-ai dat uitării, Căci ai dormit în raiul desfătării, Ai dus-o noaptea într-un vis plăcut, Ce-ți pasă noaptea mea cum a trecut ! Ce-i pasă caravanei care scapă De-aceia ce-n ...

 

Saadi - Thogrul și străjerul

... Saadi - Thogrul şi străjerul Thogrul și străjerul de Saadi , traducere de Ștefan Octavian Iosif Traducere de Ștefan Octavian Iosif Publicată în Albina , an. VIII, nr. 4, 24 octombrie 1904. Thogru = un principe al turcilor ( n.a ) Odată, cînd, pe-o noapte furtunoasă, Thogrul trecea pe lîng-un biet străjer Și la văzut în bunda-i zdrențeroasă Cum zgribura, învinețit de ger, Îi zise, căci era ... uită făgăduiala dată Precum uită și pe străjer și gerul. Dar ia aminte tu ce-a zis străjerul : A zis : — O, rege, tu m-ai dat uitării, Căci ai dormit în raiul desfătării, Ai dus-o noaptea într-un vis plăcut, Ce-ți pasă noaptea mea cum a trecut ! Ce-i pasă caravanei care scapă De-aceia ce-n ...

 

Anton Pann - Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea

... acum ? - Pâine uscată cu apă. Hogea zise: - Așadar, Socotești tu c-ar fi-n lume vrun alt mai dulce zahar Ca astă pâine uscată ce o uzi și o îmbuci, Cu atâta gust și foame cât ș-altui poftă aduci ? CÂND SE GĂTEȘTE ÎN LATURI, NUMAI DIN MIROS TE SATURI Nastratin Hogea-ntr-o ... a plătit datoria. Iar el îi răspunse: Ba! - Dar ce umbli fără grijă, când te știi că ești dator ? - Grija – zise el – s-o poarte cel ce este creditor. CÂND CERI ȘI NU ȚI SE TRECE, TE-NTORCI CU INIMA RECE Într-o zi viind la Hogea un prieten i-a cerut Să-i dea frânghia de rufe, numai pentru un minut; - De n-aș avea ... abia mi-a zis: "Mulțămim", Iar cum venii cu acestea, toți mi-au zis: "Poftim, poftim !" De aceea și eu blana să mănânce o poftesc, Căci văz toți privesc la haine, iar persoana n-o cinstesc. OMUL NU POATE SĂ FACĂ UN LUCRU LA TOȚI SĂ PLACĂ Hogea s-apucă odată ca să-și facă un cuptor, Pe nevasta sa ... ...

 

Ion Luca Caragiale - Știe carte băiatu lui Papuca!...

... a așezat cărțile frumos, s-a pus băiatul în pat, cu lumânarea alături, pe măsuță, să citească, ca orice tânăr studios. Dar, ridicând o dată ochii în sus, ca să reflecteze mai adânc, ca să-și reverse în spirit cine știe ce amintire, ce să vază!... O bârnă din tavan era mânjită... de o vacă, ori de un bou, ori de o mânzată, ori de un vițel!... în sfârșit, vârsta și sexul dobitocuiui care comisese acea pată nu erau sigure; dar acestea puțin importau tânărului savant, destul ... dulgherii la tavan. Tot așa și băiatului de la Națiunea îi trebuie o explicație în privința lui Falstaff, care îi revarsă în spirit amintiri — o explicație ce nu se află în dicționarul d-niei-sale. Iată-o, pentru că-i trebuie: Între anii 1377 și 1459 — adică pe timpul domniilor celor trei Enrici, al IV[-lea], al V[-lea] și al ... francez, Philarète Charles, zice: “În privința spiritului, Falstaff este un om inimitabil. Ca și Figaro, el găsește la toate răspuns. Să-l amenințe o primejdie, să-l tulbure cineva de la traiul cel bun, de la plăcerile sau speranțele lui, ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>