Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru APA

 Rezultatele 411 - 420 din aproximativ 1033 pentru APA.

Anton Pann - Lupul, țapul și varza

Anton Pann - Lupul, ţapul şi varza Lupul, țapul și varza de Anton Pann Un țăran la tîrg plecase. Și de vînzare luase Un lup, un ied și o varza. Nevrînd nici una să piarză Și nefiind nici călare, Vrea să treacă un rîu mare, Care era sa-l înoate Și să le treacă pe toate. Stînd în loc, se socotește Și întru sine șoptește, Cum și în ce chip să facă Cîte una să le treacă, Că fiind apa prea lată, Nu putea două dodată. "Să trec întîi lupul, zice, Capra varza o să-mi strice, Să trec varza, ș-așa încă, Lupul capra îmi mănîncă." Deci dacă-i veni în minte Și trecu capra nainte, Stătu iar să se gîndească Ca cum să o nemerească. Gîndind, zicea întru sine; "Trecui una, merse bine, Pîn-aci toate scăpară; Acum care să trec dară? Trecînd varza și lăsînd-o, 0 stricâ iedul rozînd-o, Precum lupul și el iară Îmi face iedul papară. 0, ce vită neunită Și marfă nepotrivită!" Dar mai gîndind: Ha! el zise, Nevoia minte-mi trimise", Trecu lupul, clătind capul, Ș-întoarse înapoi țapul. Trecu și varza îndatâ, Mereu făcînd judecată, Și mergînd a ...

 

Anton Pann - Mortul înecat

... greșiră Și cu mort cu tot îndată Căzură în rău dodată. Cei vii sta să se cufunde Și mortul sălta prin unde. Iar cei din apă afară La vii nici nu să uîtară, Ci-ncepură guri să facă : -Săriți, că mortul să-neacă ! Toți după mort alergară Și pe cei vii ...

 

Anton Pann - Scumpul

... n-a văzut, C-atât s-a-mpiedicat tare, Cât drept în râu a căzut. Ș-începu să strige-n apă: "Aoleu! mă înec! mor! Vino, lume, de mă scapă, Da-mi mână de ajutor!" Un pescar, din întâmplare, Care aci s-a aflat ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Bunica (Delavrancea)

... Zâna Florilor... Auzisem prin vis. Pleoapele-mi cădeau încărcate de lene, de somn, de mulțumire. Și mă simțeam ușor, ca un fulg plutind pe o apă care curge încet, încetinel, încetișor... Și bunica spunea, spunea înainte, și fusul sfâr-sfâr pe la urechi, ca un bondar, ca acele cântece din burienile ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Bunicul

... Copiii bat în palme. Bunicul le cântă " Măi cazace, căzăcele, ce cați noaptea prin argele "... O femeie uscățivă intră pe poartă cu două doniți de apă. Copii tăcură din râs și bunicul din cântec. E muma lor și fata lui. Cum îl văzu, începu: - I... tată, și d-ta... iar îi ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Femeia înecată

... mine. — Bre, ce-ai pățit, vecine? — Rău și bine! Nevasta-mi a căzut în râu: S-a dus Pe apă-n sus, Și-i caut trupul eu! — Cu voia dumitale, Ți-a fi, prietene, cam greu, Căci trebuia s-apuci la vale ...

 

Cezar Bolliac - Clăcașul

Cezar Bolliac - Clăcaşul Clăcașul de Cezar Bolliac Informații despre această ediție I Oh ! legați pentru vecie De pămîntul uned stăm, Plătim vecinică chirie Și pe apa care bem. Nu avem nimic al nostru ; Tot în preajmă e străin ! Venim rupți din lucrul vostru Și dăm peste-al lipsei chin. Ca un dobitoc de muncă, Ca copaciul roditor, Ca rodirea dintr-o luncă Voi striviți pe muncitor. El și fiii, și soție, Boul, vaca și viței, Toți sunt zestre pe moșie : Robi ai muncii, robi ai ei. Sunteți veseli cînd ne vindeți În arendă la cochinți ! Camătă pe muncă prindeți Pruncilor de la părinți ! Bătrîn, văduvă, copilul Munca-le vă sunt datori ; Și sudoarea lor, suspinul V-aprind setea de comori. După ce, prin asuprire, Stoarceți, ca proprietari, Veniți iar, ca stăpînire, Născociți la biruri mari, Ș-apoi v-așezați pe jețe Jefuind ca dregători ! — Zgripțori cu-ntreite fețe, Jupuiți pe muncitori. II Noi le suntem toat-averea. Munca ne-o măsor cum vor ; Fiii noștri l-e puterea, Ș-aste mîini, comoara lor. Ei trăiesc în nelucrare ; Munca-ne de zece ani Pun p-o haină de purtare, P-un ospăț, cu șarlatani. L-a lor ...

 

Cincinat Pavelescu - Adâncuri

Cincinat Pavelescu - Adâncuri Adâncuri de Cincinat Pavelescu Ce liniștit surâde lacul Sub caldul razelor de soare, Când ceru-albastru se răsfrânge În unda lui scânteietoare. Și-n fundul lui, noroiul negru Ascunde lupte îndârjite. Sunt mii de vieți ce se frământă Sub clarul apei adormite. Și noi zâmbim cu-nșelătoarea Seninătate-a unor unde. Ce calmi părem! Dar câte patimi Adâncul inimii n-

 

Cincinat Pavelescu - Apologia dracului

Cincinat Pavelescu - Apologia dracului Apologia dracului de Cincinat Pavelescu (Jean Richepin) FRAGMENT Tatălui meu O, da! eu sunt urâtul, învinsul, blestematul. El marele, eu micul, el totul, eu nimic; El zis-a că prin mine născutu-s-a păcatul, Dar eu vă sunt amic. El zis-a că-nșelat-am pe întâiul vostru tată, Dar dulce era mărul oprit, și l-a gustat, Gând raiul i se smulse în ora blestemată, Tot eu l-am ajutat. I-am spus: ți se închide grădina nemuririi; Supremul te gonește din sântul paradis, Dar vino, căci în lume, locaș al fericirii Un altul ți-am deschis. Voind apoi să vadă pe oameni în durere Le zise: pâinea-n lacrimi muiați-o s-o mâncați; Atunci le-am dat speranță, răbdare și putere, Și ei au fost scăpați. Pe om dorind să-l vadă urât de-a lui soție, Să nască hotărât-a femeia în suspin, Iar eu le-am dat plăcerea, izvor de poezie, Să-și uite orice chin. Când dânsa îl va strânge la pieptul ce palpită, Când buzele pe buze șopti-vor amoros, Eternul din a ...

 

Cincinat Pavelescu - Cântec (Pavelescu, 3)

Cincinat Pavelescu - Cântec (Pavelescu, 3) Cântec de Cincinat Pavelescu Malenei Un fluviu calm aș vrea să fiu, Un fluviu calm cu ape line, Să ningă luna peste mine În clare nopți argintu-i viu. Și tu o insulă să fii, O insulă de roze pale, Să zboare-adeseori petale Pe linul undei aurii. O insulă de flori și șoapte Muiate-n aur de amurg, Și eu în jurul tău să curg Mângâietor ca și o

 

Cincinat Pavelescu - Cântec spaniol

Cincinat Pavelescu - Cântec spaniol Cântec spaniol de Cincinat Pavelescu Dlui Paul Catargiu Infanta, fragedă și fină, În ochi cu ape de opal, Pe când se-nalță din grădină Acorduri vagi de mandolină, Visează-n rochia ei de bal! În păru-i blond o rază moare Și-n ochi îi scapără-o scânteie. E bal la curte, sărbătoare, Dar ea întreabă visătoare Pe cavaleri iubirea ce e? Văzându-i fruntea de lumină Mai toți se-ncurcă, tac, o mint. Un duce-i strânge mâna lină, O mai salută și se-nclină Zâmbind în barba-i de argint. Iubirea ce e? Pare-o doare Tăcerea lor chinuitoare. Însă copila vrea să știe, Fiindcă instinctul ei pătrunde Fermecătoarea poezie A tainei care i s-ascunde! Un paj cu ochii de safir, Frumos, sub manta-i de mătase, În mâini c-un roșu trandafir Spre un boschet se îndreptase. Cum l-a zărit s-a dus la el Și l-a-ntrebat iubirea ce e? Și pajul, blând ca o femeie, În ochii-i lung când s-a uitat, Infanta s-a cutremurat. Și de atunci iubirea ce e Pe nimeni ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>