Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru ÎN CE
Rezultatele 401 - 410 din aproximativ 2180 pentru ÎN CE.
... din foișorul mănăstirii se par a se împreuna ca să oprească Oltul. La spatele terasei, pe culmea muntelui, se văd rămășițele unei zidiri ce se numește Turnul lui Traian, loc de observare demn de acei oameni în care toate erau mari, virtuți ca și crime. Ca să vorbim ceva cu călugărul ce ne însoțea, îl întrebarăm ce mână puternică a făcut acel drum? "Traian", ne răspunse el; până aici foarte bine, dar noi adăugarăm: "Și în ce timp?" Â "În timpul când se bătea cu Mircea." Â "Dar Mircea a trăit cu o mie de ani în urmă." Â "Aceasta nu face nimic, Dumnezeu a putut să învieze pe Traian." Aci părintele ne lăsă fără cuvânt, căci, deși se vedea ... să facă 5 sau 6 camere, când în chilia de piatră abia te poți învârti. Dar opinia părinților era cu totul contrarie; ei considerau scobitura în piatră ca cea mai completă probă de cuvioșie și cel mai mare serviciu ce poate cineva să facă lui Dumnezeu. Cu un cuvânt, un om care face o peșteră, oricum ar fi trăit în ...
Petre Ispirescu - George cel viteaz
... să iasă la lume; căci nu-i mai plăceau locurile acelea, unde murise mă-sa și părintele său cel duhovnicesc. Apucă și el pe cărarea ce o văzu mai aproape și se lăsă pe dânsa a-l scoate oriunde va voi ea, după ce-și închelbără un rând de haine ca de urs, alcătuite din niște piei de vulpe ce găsi în podul chilioarei, unde șezuse el cu pustnicul. Merse ce merse pe acea potecă, până ce văzu că copacii încep a se rări, apoi se coborî în niște câmpii cu fel de fel de buruieni. Mai merse o bucată de loc și intră într-o cetate. Se ameți și se fâstâci când ... de o mulțime de lume, și-l asurzise zgomotul ce se făcea în acel oraș. Mergea, și nici el nu știa unde se duce. După ce-și veni în simțiri din amețeală, își ținu firea și, luându-și inima în dinți, începu a umbla, uitându-se prin toate prăvăliile și mirându-se de toate celea ce vedea. Se ținea lumea după dânsul ca după urs. Pasămite unde era îmbrăcat ca neoamenii. Dacă colindă o mare parte din oraș, ajunse la o
Gheorghe Asachi - Anul nou al moldoromânilor 1830
... Gheorghe Asachi - Anul nou al moldoromânilor 1830 Anul nou al moldoromânilor 1830 de Gheorghe Asachi în care a lucrat Regulamentul organic, acel întăi cod administrativ și legislativ a Moldovei Cununat de line raze, Timpul cursu-naintează Într ... a lumei față, Cătră a omului viață, Mai adaoge înc-un an. Acest an menit să fie Mai ales decât o mie, Ce românii a trecut; În a tartarului unde Toate rălile cufunde, Ce-ntre noi s-a fost născut. Dulce-armonie de pace, Care farmăcă și place, Ni răsună împregiur; Și din sferile senine Se apropie ... Sânte legi întâia duce, Și în dreapta spata-i luce, Spre osânda celor răi. În a doua văd figură Cu simbol de-nvățătură, Ce-a luminei e temei. Iar a treia a lor soață Este zâna cea negoață, Și spre scopul cel dorit ... steag răzbate La limanul fericit. N-au Golcondei mănuntaie, Nici a Mexicului plaie, De acest odor mai sânt. Prin negoț, științe, lege. Noi în patrie vom culege Avuții de pre pământ. Cestor zâne ce
Grigore Alexandrescu - Elefantul
... Iar lupu mîncător Se făcu favorit Și ministru la oi. Vă las să judecați, Cîți miei fură mîncați, Și cîte oi slutite De fiarele cumplite! În zadar fac strigare Oile-mpovărate, Chip nu e de scăpare, Și plîngeri necurmate Ce vin de pe la turme Răul nu pot să-l curme. Lupul dar își urmează A sa nelegiuire, Căci de ce se lucrează Craiul n-are de știre; Ba cîte lupul spune Le ia toate de bune. A! cînd o să ne vie O ... foarte așteptată Și scumpă în nevoi, Ca să vedem odată Pe lupi mîncați de oi? „O! asta nu se poate“, Zic unii-alți în lume. Domnii mei, se pot toate, Deși le spui drept glume. Apoi, știți dumneavoastră Că oaia este proastă, Și că nădejduiește Aceea ce dorește. Eu cu încredințare Am auzit odată, La o turmă cam mare, O vorb-așa ciudată. Dar cum poci ști ce spune Oile între ele? Pentru astă minune Am cuvintele mele. Acum, să venim iar la vorba începută: Văzînd bietele oi că toate o să piară ... ...
Alphonse de Lamartine - Seara (Lamartine)
... de Alphonse de Lamartine Traducere de Ion Heliade Rădulescu - 1830 Seara aduce lina tăcere; Pe pustii stânce eu așezat Iau după urmă al nopții car Ce-n aburosul senin pășește. Venus se nalță pe orizon, Și la picioare-mi steaua-amoroasă Cu-a sa lumină misterioasă Argintuiește verdele șes ... steaua nopții, Și pe tăcuta-mi frunte-ndreptată Lin se revarsă peste-ai mei ochi. Dulce lucire d-un glob de flăcări! Rază mult dragă! ce mă voiești? Vii oare-n sânu-mi cel obosit S-aduci lumina într-al meu suflet? Sfințita taină acestor lumi Te cobori oare ca să ... te-așteaptă mult? O-nțelepciune neînțeleasă Te îndreptează la ticăloși? Ce! vii tu noaptea a-i lumina Ca dulcea rază unei nădejde? Vremea ce vine ai ca să spui Inimii triste ce-n veci te cheamă? Rază mult sfântă, ești aurora Acelei zile ce n-are-apus? Inima-mi toată se-nflăcărează L-a ta lucire, și mă strămut, M-aflu cu-aceia ce nu mai sunt... Dulce lumină, ești al lor suflet? Tot așa poate că se strecor Ș-aceste umbre mult fericite; Mă simt aproape că sunt ... ...
Ion Heliade Rădulescu - Seara (Lamartine)
... de Alphonse de Lamartine Traducere de Ion Heliade Rădulescu - 1830 Seara aduce lina tăcere; Pe pustii stânce eu așezat Iau după urmă al nopții car Ce-n aburosul senin pășește. Venus se nalță pe orizon, Și la picioare-mi steaua-amoroasă Cu-a sa lumină misterioasă Argintuiește verdele șes ... steaua nopții, Și pe tăcuta-mi frunte-ndreptată Lin se revarsă peste-ai mei ochi. Dulce lucire d-un glob de flăcări! Rază mult dragă! ce mă voiești? Vii oare-n sânu-mi cel obosit S-aduci lumina într-al meu suflet? Sfințita taină acestor lumi Te cobori oare ca să ... te-așteaptă mult? O-nțelepciune neînțeleasă Te îndreptează la ticăloși? Ce! vii tu noaptea a-i lumina Ca dulcea rază unei nădejde? Vremea ce vine ai ca să spui Inimii triste ce-n veci te cheamă? Rază mult sfântă, ești aurora Acelei zile ce n-are-apus? Inima-mi toată se-nflăcărează L-a ta lucire, și mă strămut, M-aflu cu-aceia ce nu mai sunt... Dulce lumină, ești al lor suflet? Tot așa poate că se strecor Ș-aceste umbre mult fericite; Mă simt aproape că sunt ... ...
Alexandru Macedonski - Noaptea de mai (Macedonski)
... clară se scăldau... Reînviază ca prin farmec idilele patriarcale Cu feți-frumoși culcați pe iarbă izbindu-se cu portocale; Pe dealuri clasice s-arată fecioare în cămăși de in, Ce-n mâini cu amforele goale își umplu ochii de senin, Și printre-a serii lăcrămare de ametiste și opale, Anacreon re-nalță vocea ... Theocrit... Veniți: privighetoarea cântă în aerul îmbălsămit. E mai și încă mă simt tânăr sub înălțimea înstelată... Halucinat când este-auzul, vederea este fermecată; Aud ce spune firul ierbii, și văd un cer de aripi plin, M-așez privind în clarul lunii sub transparența atmosferei Și-n aeru-mbătat de roze sfidez atingerea durerei Cu cântece nălucitoare cum sunt candorile de crin. O! feerie a ... al fiecărui în tainicul minut când moare, Fiindcă tu ești pentru suflet repaos dulce și suprem. O! feerie a naturii, vindecătoare de nevroze, Ce ne-mbunești fără știință și ne mângâi fără să vrem, Regret suprem al fiecărui, desfășură-te în splendoare În aer cu parfum de roze și cântec de privighetoare. Veniți, privighetoarea cântă în ...
Vasile Alecsandri - Întoarcerea în țară
... Vasile Alecsandri - Întoarcerea în ţară Întoarcerea în țară de Vasile Alecsandri Pe muchi de prăpăstii lunecînd ușor, Cu corbii de iarnă mă-ntreceam în zbor. Sania-mi cea mică, murgul meu cel dalb Lăsau urme albe pe omătul alb. Zburam noi ca gîndul ce mă-presura; Gîndul meu, ca mine, în ceruri zbura. Eu răzbăteam iute troieni de ninsori, El lăsa în urmă-i troieni lungi de nori, Căci mergeam departe... el cătră o stea, Eu, înstrăinatul, cătră țara mea ! În zădar copacii crengile-și plecau Și zăpada-n cale-mi pe rînd scuturau. În zădar și cerul viscole stîrnea Și cu fulgi prin neguri cîmpii așternea. În zădar și lupii, codrii răzbătînd, Cu crivățul iernii m-alungau urlînd. Și lupii ce urlă, și arborii muți În negura deasă rămîneau perduți, Căci mergeam în grabă... el cătră o stea, Eu, înstrăinatul, cătră țara mea ! În țara mea dulce sînt drumuri de flori; În dulcea mea țară zbori, murgule, zbori, În blîndul luceafăr am un înger blînd; Înalță-te-n sînu-i, o ! tristul meu gînd ! Țara nu-i departe; o simt, o văd eu ! Raiul ...
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură asupra omului mort
... din brațele bisericii; pentru căci aceștea adevărat mor, aceștea iau vĂ©cinica moarte, precum zice fericitul Pavel, la al șaselea cap, cătră romani: Că cel ce au murit păcatului, au murit odată. Iar o cocoană creștinească, ca aceasta, ce s-au născut în baia sfântului botez, ce au supt laptele credinții, ce s-au hrănit în casa învățăturii dumnezeescului dar, ce s-au întemeiat cu puterea cinstitelor taini, ce era îngrădită cu bunatăți, cu faceri de bine, cu lucruri plăcute lui Dumnezeu, una ca aceasta adevărat, n-au murit, ci doarme. Așa ni-o ... bucurie, din stricăciune întru nestricăciune, din orașul lacrămilor la locul veseliei, din turburarea vieții la adăpostirea cea lină a mântuirii, din patimile Eghipetului în pământul cel fericit al făgăduinței, din robiia lumii la mântuirea ceriului, din petrecaniia omenească, în ceata fericiților îngeri. Și ce altă norocire iaste mai mare, decât aceasta? Ce altă adormire mai dorită, decât adormirea morții? Drept acĂ©ia zice și Duhul Sfânt la Eclisiastul, în 7 capete: Mai bună e zioa morții, decât zioa nașterii, că nașterea iaste începutul durerilor, iar moartea iaste începutul vieții cei fericite. Drept aceia zic ... i dăm vreo supărare, măcar că știm cum că adormirea iaste moarte trecătoare sfârșitul a unii zile, precum zice dumnezeescul Zlatoust, dară pentru ...
George Coșbuc - Jertfele împăcării
... știu că ești barbară lubești pădurea numai; cu ochii tăi frumoși Tu vreai să-mbeți, copilă, bărbații-ntunecoși Cu plete lungi pe umeri, cu bărbi ce te-nspăimântă Puternici ca mânia pe care ei o cântă Cu glasuri răgușite, când pleacă la război! De ce zâmbești ? Aruncă cununile de foi Și pune diademă pe fruntea ta senină ! Ce-ți. pasă dac-ai noștri la alte legi se-nchină ! O, de-ai vedea tu Roma cu turnurile ei, Cu lume și lumină, cu roiuri ... singur-a dorit !" Hiltruna cea frumoasä din codri ! Visätoarea ! — Așteaptă-mă Ariperte! Gătește-ți sărbătoarea !" V „Nimic nu-i mai puternic în om ca slăbiciunea ! Și slab ce ești tu, Tibull, s-asculți de rugăciunea Femeilor ! Barbarii au rele gânduri, cred !" Dar nu-1 ascultă Tibull ; și-a doua zi purced ... n casă. Tibull în fruntea mesei, și-ai săi pe lângă masă, Cu Aripert, aleargă cu ochii însoțind Mișcările de fulger a celor ce se prind Mereu mai mulți la horă — sălbatic este jocul Și tot mai mult Hiltruna cu mied hrănește focul. VII —„E cald
Alexei Mateevici - Înălțarea la cer a Domnului Iisus Hristos
... Alexei Mateevici - Înălţarea la cer a Domnului Iisus Hristos Înălțarea la cer a Domnului Iisus Hristos de Alexei Mateevici Nu în măria lui Ilie, Nu cu toiagul lui Moisei, Nu-n tunete și strășnicie Și-au lepădat iubiții săi; Și nu pe căi scânteietoare S-a ... la cer Hristos, Ce-nvățături îmblânzitoare Adus-a blând și luminos. Învățătorul sfânt al păcii, Al dragostei și al iertării Și întemeietorul legii Ce au dat putința învierii, Lucea ca o steluță blândă În înălțimea necuprinsă, Ce-ncepe seara să s-aprindă, Când ziua în apus îi stinsă. Căci El în valea cea de plângeri Venit-au nu cu războire, Nu ca al răsplătirii înger, Ce-aduce dreapta pedepsire În fumuri și în fulgerare. Venit-au Miel Nevinovat Ca jertfa de răscumpărare Ș-au fost cu spini încununat... Venit-au pentru răbdăciune, Smerire-a tot biruitoare ...