Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru TRECE CA FULGERUL

 Rezultatele 41 - 50 din aproximativ 246 pentru TRECE CA FULGERUL.

George Coșbuc - Ziua-nvierii

... abat în două laturi creștinii-n drumul ei, Năuci de fără-vestea urgiei care-i bate. Cu ochi așa năprasnici, cu mâinile-ncleștate Pe piept, ca o nălucă visată de-un nebun, Desculță, nedormită, și hainele ei spun Că nu e semn a bine, ca-i blestem și pierzare, Pedeapsă peste dânșii, în ziua asta mare. Ea însăși buimăcită în jurul ei privea, Căci își pierduse capul și nu-și ... când el zise-n urmă: E moartă? Ca din drum Un om grăbit, ea silnic răspunse: D-apoi cum? Se-ntoarse-apoi cu spaimă, izbită ca din mână; Ardea de-ntunecată privirea ei păgână Și buzele-i jucară de-un tremur fioros. Văzuse cruci și facle și chipul lui Christos, El ... căci toți acum privesc, La zbuciumul durerii: de mulți încercuită, Mâniile slăbiei o fac mai zvârcolită, Și-o clipă, mântuindu-și vorbirea, de sub mâini Ca fulgerul se-ntoarce spre-altar cu ochi păgâni Și geme ca jungheată: De-al altora nu-l doare Pe-al lui să și-l învie, pe-al meu să mi-l omoare! Au scos-o cu ... ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Elegie I. Trecutul

... bună, îngerul meu, Tovarăș vecinic, ce-o sfântă lege Prin vecinici noduri vru să ne lege, Din doi să facă un singur eu; Chip ce ca fulger ce-n nor trăiește Ș-alt nor d-atinge, atunci pe loc Repede șarpe lucește-un foc, Aprinde, arde tot ce-ntâlnește; Astfel, îndată ce ... foc pătrunde printr-amândoi; Ascuns nu este nimic în noi, Și faptă bună, și răutate. Colo vezi lacrimile curgând Într-o comoară ce le adună Ca două râuri ce se-mpreună C-un nume câmpurile-adăpând? Dincol',o dulce d-amor zâmbire, Ș-apoi necazurile sosesc: Drumuri ghimpoase ni se gătesc ... fim, Brațele noastre acum sunt pline. Numele tată de două ori Coboară focul ce-n cer viază, Ce p-a mea inimă văpăiază Ca doi puternici flăcărați sori. Doi fii făloasa-mi mână mângâie Și strâns la pieptul meu îi lipesc, Cu ei în brațe cerul slăvesc, Și e ... ivire? Floare sau umbră, vis, nălucire? Ah! izvor vecinic de lung suspin! Din cer aicea ai fost o rază? Cu vro solie ai fost pornit? (Ca ...

 

Petre Ispirescu - Țugulea, fiul unchiașului și al mătușei

... că întârzie ginerii, zise fiicelor sale: - Asta nu e lucru curat. Ia vedeți vinele lui Țugulea sunt ele unde le-am pus eu? - Ba nici ca cât, îi răspunseră fetele, după ce căutară. - Bărbații voștri trebuie să fie răpuși. Țugulea a făcut pozna. Duceți-vă în pădure pe unde ... opri. Apoi descălecă, scoase paloșul și începu a tăia la vițe. Deodată începu a curge din vițele tăiate niște sânge negru ca păcura. Frații se mirară de aceasta. Apoi, încălecând ei, porniră. Merseră ce merseră și dete peste o livede cu pruni. Țugulea nu lasă pe fratele ... Ci luând sulița, înțepă fundul fântânei de mai multe ori, și deodată începu a gâlgâi un sânge mohorât și cu rea duhoare. Gâlgâia ca dintr-o vacă. Acestea erau fetele zmeoaicei, care voiau să otrăvească pe Țugulea, feciorul moșului și al mătușei. Mergând ei împreună, Țugulea zise fraților săi ... fraților, de vedeți ce este, că nu știu ce mă dogorește. - Ce să fie! răspunseră frații uitându-se, iacă un norișor roșu, vine după noi ca vântul. - Aia este zmeoaica bătrână, măi, zise el. Vine după mine. Voi împrăștiați-vă care încotro și vă duceți acasă,

 

Costache Conachi - Scrisoare către Zulnia

... zi și noapte, dar în zădar, că scădere     Nici este, nici a fi poate la a despărțirii jele.     Cine au iubit ca mine, a crede durerii mele.     Ah, Zulnio, mai țîi minte ziua-n care a fa față     Cu lacrămi ca trandafirul în roua de dimineață,     Rumenă de rușinare și cu nurii înflorită,     C-o căutătură blîndă, de amori povățuită,     Au zîmbit cu îndurare de o ... giurămînturi, la a mele rugăminte.     Ce făceam însă atuncea ? scufundat în uimire     Ca de-un trăsnet ce răpește a sufletelor sîmțîre,     Ca de-un fulger ce-l văd ochii și își perd lumina toată,     Ca de-o armă arzătoare inima mea săgetată,     Cu ochii boltiți la tine, în genunchi, fără suflare,     Cu mînule încleștate de ale tale picioare,     Așteptam dorit ... Udate de-a mele lacrămi, cărările-acelea toate,     Or ține spre pomenire urmele mele-nsămnate,     Pînă cînd vrodinioară pe-acolo, din întîmplare,     Vei trece și vei cunoaște, ah, cît te-am dorit de tare !     Înnoptez pintre prăpăstii, pintre rîpi, pintre ponoară,     Ca ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Sofia Karpov

... tot crește. — Vom împrumuta la vreun megieș vreo câteva vreascuri, iară mâine mă voi duce din nou la guvernorul orașului, să-i cer încuviințarea ca să iau lemne de foc din depozitul pentru vă­duvele invalizilor. — Cum? vrasăzică, guvernorul astăzi nu te-a primit? întrebă fiica cu ... că un veteran care pe câmpul de luptă și-a vărsat sângele pentru patrie, a lăsat copilei sale cel puțin dreptul ca în caz de nevoie să ceară ajutor. — O! draga mea fiică, dacă tu vei merge și vei începe astfel a vorbi cu ... sculat de pe scaun roșindu-se și mai tare și ochii ei mari și frumoși scânteiau. — De spete afară? strigă ea... Apoi voi ieși ca să mă întorc iarăși și iarăși... — Liniștește-te, fiica mea, poate că așa nu se va întâmpla, dar orișicum, nu trebuie să zădărâm mânia ... ce ți-a trecut prin minte? E o nebunie să te gândești numai la aceasta, dar încă s-o faci? Cum se poate ca pe un viscol ca ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Lupta de la Baia

... de lăncii-l împresoară, Moldovenii dau în lături; Lupta-ncepe cu temei. Groaznic însă Ștefan-vodă În mijlocul lor răsare, Într-o roată de văpaie Ca un duh răzbunător, Furtunos, măreț, puternic, Strânge-n pinteni bidiviul, Paloșu-i străluce-n noapte Ca un fulger prins din zbor! Armele sclipesc în juru-i, Caii sforăie sălbatic, Joacă flamurile, urlă Buciumele de măcel, Și cu coase și topoare, Zguduind, călări, pământul ... de pretutindeni Moldovenii după el! Unde-ți este fala, rigă? Unde-i lauda deșartă? Cine trece, dus în leagăn, Sub o glugă de cioban? Cine trece trist Carpații, Pe poteci ascunse-n munte, Cu-o săgeată-nfiptă spate: ,,Dar" primit de la Ștefan? Niciodată craiul tânăr, Cel vestit ca bun din fire, N-a purces cu-ai lui mai crâncen Și mai neînduplecat. Și de ciudă că-l bătuse Ștefan-vodă în ...

 

Mihai Eminescu - După această întâmplare minunată

... oase și măduvă acest sunet răgușit, evlavios, plângător. Era în întuneric total. Își întinse mâinile și începu să suie și această scară... O mână rece ca a unui mort îi apucă stânga și-l trase după sine... cercă a o smulge, dar nu putu, dete cu spada ... grila [j] de fier. El îl lovi cu piciorul și-l deschise. Ducea într-un coridor întortocheat și în unghiuri, abia destul de larg pentru ca un om să poată trece cu mâinile și picioarele pin el. O lucire abia, a cărei izvor nu se știa * îl lumina într-atât încât îl puteai vedea ... ardeau în sfeșnice nalte făclii de ceară albă. De-a lungul murilor salei stăteau, în șiruri lungi, statui urieșești de marmură neagră, îmbrăcați ca mauri * și cu săbii mari în mâini. Când cavalerul înaintă, toți ridicară săbiile și-și puseră un picior înainte. Flacăra mică plutea mereu nainte-i ... se ridică încet din sicriu și-și întinse brațele spre el. În același moment statuele sunară din săbii și se porniră asupră-i. Cavalerul năvăli ca ...

 

Andrei Mureșanu - Deșteaptă-te, române

... piepturi păstrăm cu fală-un nume Triumfător în lupte, un nume de Traian. Înalță-ți lata frunte și cată-n giur de tine, Cum stau ca brazi în munte voinicii sute de mii; Un glas ei mai așteaptă și sar ca lupi în stâne, Bătrâni, bărbați, juni, tineri, din munți și din câmpii. Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine, Româna națiune, ai voștri strănepoți, Cu brațele ... vânzători. De fulgere să piară, de trăsnet și pucioasă, Oricare s-ar retrage din gloriosul loc, Când patria sau mama, cu inima duioasă, Va cere catrecem prin sabie și foc. N-ajunge iataganul barbarei semilune, A cărui plăgi fatale și azi le mai simțim; Acum se vâră ... cnuta în vetrele străbune, Dar martor ne de Domnul că vii nu oprimim. N-ajunge despotismul cu-ntreaga lui orbie, Al cărui jug de seculi ca vitele-l purtăm; Acum se-ncearcă cruzii, cu oarba lor trufie, Să ne răpească limba, dar morți numai o dăm. Români din patru unghiuri, acum ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Ingratul

... și limba la scurta-ți cugetare, Prefaci creștinătatea și ceru-n orizon! N-aveai de loc rușine cu osteneli străine Să te arăți în lume: ca ciuma le strângeai; Și sănătos cu bolnav, amestec de rău, bine, Contrast de îngrozire, ca ea le infectai. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Te bolnăviși, viperă; cu brațele deschise Te primii în casă; te-am pus pe patul meu Și privegheam la capu-ți în ... d-atunci vărsai duhoarea, Veninul tău de șarpe d-atuncea îl strângeam. Al tău suflet de iazmă în crunta-ți aiurare Se spăimânta de mine, ca cuget mă privea, Și grijile-mi plăpânde i se păreau mustrare, Și mila-mi ca urgie adânc îl sfâșia. Cu alte lacrimi nouă îți dam o sărutare Și te lipeam la pieptu-mi strigându-ți: frățior! Te-ncolăceai în spasmuri ... blesteme A două inimi calde ce tu le-ai dezunit Și-n viața de acuma, și-n cea de apoi vreme; Să tremuri ca un câine în rane schilăvit. Ca molipsit de crime veninul s-aibi în tine, Și-n casele ce intri să vezi a curăți, Ca ...

 

Gheorghe Asachi - Meditație pentru ziua anului nou

... Gheorghe Asachi - Meditaţie pentru ziua anului nou Meditație pentru ziua anului nou de Gheorghe Asachi Cu iuțeala unui fulger care scapără în ceri, Ca un vis sau ca un sunet, Doamne, anii fug și pier Cu-ntristări, cu bucurie, Trec minute-n vecinicie, Numai cele n-a pierit Ce virtutei s ...

 

Nicolae Filimon - Orașul Bergamo și monumentul maestrului G. Donizetti

... aur: La divul Traian, învingătorul Dacilor; dar cînd cineva observă bine acele prăvălii patriotice, vede cu destulă întristare că ele sunt niște curse întinse apozitamente ca să prinză într-însele pe oamenii cei fără esperiență. Amorul însă ce simțeam pentru Italia nu-mi permise a lua precauțiunile necesarii în ... despre aceasta. — Da, domnul meu, străin în adevăr, însă numai pentru orașul Bergamo, căci sînt dela Milano și scopul venirei mele aici este numai ca să cumpăr mătase de la tîrg, fiindcă, astfel precum mă vedeți, am onoare a fi unul dintre speculanții cu acest articol. — Dar ... Ospelul Bella Italia, camera no. 6. Numai cu chipul acesta mă putui libera de acel turbat cicerone, căci altfel m-ar fi turmentat toată ziua, ca să poată dobîndi dreptul de a-mi cere un fiorin pentru osteneala sa. Văzîndu-mă liberat de omul acela, mă pusei a ... mare curățenie. Are o academie de științe, o bibliotecă publică, în care se găsesc mai multe manuscrise interesante, și o școală de teologie. Populația nu trece peste cifra de patruzeci mii locuitori stabili. Despre originea fondării acestui oraș nu se știe nimic pozitiv; unii din istoricii italiani cred că ar fi ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>