Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru TRAGE FOLOASE (DIN, DUPĂ)
Rezultatele 41 - 50 din aproximativ 162 pentru TRAGE FOLOASE (DIN, DUPĂ).
Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira II
... au ajuns să fie în cele mai mari trepte, Iar vechea mea noblețe tânjește amărâtă, Și nu pot s-aduc țării nici cel mai mic folos! Din vremea Olgăi [2] încă avem strămoși magnați; De-atunce până astăzi ei fură tot în slujbe, Țiind cele-ntâi posturi ale împărăției. Vezi diplomele mele ... Tragi o căscare lungă, mai dormi înc-o bucată, Te scoli, te-ntinzi, trei ciferturi; aștepți ca să-ți aducă Cafeaua, ciocolata, sau ceaiul chinezesc. Din așternut îndată drept la oglind-alergi; Aici apoi e grija și truda cea mai mare. Spinarea îți acoperi c-o haină femeiască, Zulufii după reguli în rânduială-i pui, Îi încrețești pe frunte, pe rumenii obraji, Ș-o parte după ceafă în săculteț s-ascunde. De astă iscusință se miră cei ca tine, Iar tu te-ncânți de sine precum un nou Narcis. În strâmt ... Trebuie s-aibă falduri și late și vârtoase; De buzunări, de mâneci, știință ai deplină, Și decât Reks mai bine tu știi să potrivești Croiala după modă, colorul după timp. Iubești acele mese sătule și bețive, Unde o ceată mare de mincinoși prieteni, Cu-ademeniri viclene auzu-ți măgulesc; Iar tu în îngâmfare, cu ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a XI
... putere-în mâni izbânditoare, Să pedepsesc pe toți cei ce-înșală Ș-asupresc oamenii fără sfială!... Când văd omenirea ticăloasă, Cu totul oarbă și-întunecată, După mii și mii de-ani abia scoasă Din pruncie, în vrăji afundată, Plâng cu lacreme necontenite, Cum plângeai oarecând, Eraclite! [1] Când omul pe om strică ș-ucide Făr' nice-un folos sau trebuință, Ba muncindu-l încă-în față-i râde, Când însuș' hulește-a sa ființă, Ce nu fac celelalte jivine, A ... că suntem aice Adunați pentru deobștele bine, A spune ce socotesc să cuvine. [12] Spre-aceasta, datorie-îndoită Mă leagă:-una, căci însăș' din fire Suntem ținuți cu neviclenită Inimă să dăm noi sfătuire Fieșcui și, după cunoștință, Să grăim totdeuna-adeverință, Iar' alta, că cei ce m-au trimis La cest sobor și sfat depreună, Chiar m-au îndatorit și mi ... Și de la-împrejurări fieșcare Poate să capete schimosală, Apucând lăturișă cărare De la scoposul și-întia tocmeală; Deci nu să poate zice nici ună, Din sine sângur, nici rea, nici bună, Precum nici poate să să zică Că din
Nicolae Filimon - Despre noua trupă italiană
... Nicolae Filimon - Despre noua trupă italiană Despre noua trupă italiană de Nicolae Filimon Redactorul Jurnalului teatrelor din Milano, care face și profesiune de agent comisionar, în foaia sa din 23 iuniu împărtășește publicului său programul companiii melodramatice formată de dînsul pentru teatrul nostru, după ordinul și pe contul d-lui V. Hiotu, director privilegiat, după cum zice acea foaie, al operii italiene de la noi. Numele acelor artiști și artiste sunt: Margarita Zenoni, prima donna assoluta; Rachele Gianfredi, prima donna ... încheiat cu guvernul a le reprezenta în cursul stațiunii viitoare să fie de acelea ce au avut un succes necontestat în Italia, nu din cele ce stau din timpi uitați prin librăriile cele mici din Milano, pline de praf și în prada șoarecilor. Osebit de aceasta mai cerem — și tot fără să ieșim din dreptul nostru — a ne da o garderobă mai bogată și mai fidelă epocei operilor de reprezentat, ca să nu ne întoarcem iar ... Lammermoor îmbrăcați în costume italiane după timpul lui Carlo Visconti, iar populul spaniol în opera Il Trovatore , în vestminte ce nu seamănă deloc cu cele ...
Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira IV
... unde, Atâta îmi ajunge, și uit cele trecute, Ș-așa cum viitorul nu pot a-mi hotărî, Puțină îngrijire eu pentru dânsul am. Din mâna preaînaltă a priimi sunt gata Oricare-mi va fi soarta ș-a anilor meu număr. Viețuind cu cinste și fără ... acolo Unde dorita pace de-a purure domnește. În scurt, a scrie satiri suntem numai deprinși, Nu izbutim în altă; iar după firea mea, Cu tine făr-a scrie nu pot trăi în lene. Cârtească cui nu place; cu mână îndrăzneață Noi să-nfruntăm în ... se leapădă de mumă, Și numai cu boierii voiește a fi neam; Când un morar făina abia a scuturat Ș-acum din ochi închide, se supără, cârtește Că muștele ce zboară ridică colb prin casă. Lor satira să placă nu poate nicidecum, Dar nouă ce ne pasă ... ști a prețui Și versurile noastre le vor citi-n plăcere, Nădăjduind că poate stricatele năravuri Vor mai scădea la număr. O, cât atunci folos
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a V
... Iar' țigănimea noastră bărbată: Ca din vis acuma să rădică Bucuroasă că-au scăpat de frică. Ci peste puțin întoarsă iară Bărbăția lor cea de după-ușă: Cât călăreții să depărtară Muntenești, iată, ca din culcușă Iepurii scorniți, așa ieșiră Uitându-și de frica ce pățiră. Toți apoi a să mira-începură Cum au putut ei să să ... arăta vitejie Ca când nu s-ar teme nici de-o mie. [10] Iar' Muțul rumpând lunga tăcere, [11] ,,Dar, ian întoarceți acum încoace, Vitejilor (din toată putere Strigă), voi, căror numa vă place Furiș' a veni cu-înșelăciuni Ș-a spăria pruncii din tăciuni!" De-acolea-îndemnându-să mai toată Murga țigănime,-inimă prinsă Ș-acum avea chief să să și bată, Dar' ceata muntenească fuga-întinsă Ș ... r PĂ¡șa iacă le vine Cu o groasă-ordie tocma-în față. Omar, care-a oștilor păgâne Atuncia era-întia povață, Eșisă din tabăra turcească Locurile-împrejur s-iscodească. Cum țiganii zăriră departe Venind cu oaste-așa număroasă, Iarăș căzură-în fiori de moarte Și toată gura iară ... să-ș' mai facă șagă; Dar' fiți bărbați și vă țineți bine, Nice vă dați cu-una sau cu doao, Că nici voi sunteți făcuți
Vasile Alecsandri - Istoria unui galben
... Istoria unui galben Istoria unui galben de Vasile Alecsandri Publicată pentru întâia oară în revista Propășirea , în 1844 În noaptea trecută, pe la un ceas după douăsprezece, am fost trezit din somnul dulce ce gustam, prin un zinghet metalic care m-a mirat foarte mult, nefiind obișnuit a auzi asemene armonie la ... făr-a da pară. GALBENUL: Eu, tăciune, eu care... PARAUA: Lasă monologul pe altă dată și-mi spune ce te-ai mai făcut din ceasul acel crud când am fost despărțiți? Prin care valuri, prin care pungi, prin câte soiuri de degete ai mai trecut? GALBENUL: Ah! iubita mea ... întâmplări am avut de la 1820 încoace!... De câte ori am trecut de la treptele cele mai nalte ale societății la cele mai de jos, din mâinile cele mai curate în labele cele mai mârșave, de la sânurile cele mai nobile la piepturile cele mai deșarte de oricare simțire! Nu este ... care se zic creștini cu frica lui Dumnezeu. Ascultă dar, și nu te supăra dacă fără voie ideile mele ți-or părea câteodată cam posomorâte. După ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a X
... bătrânii gândiră Să facă-o rânduială mai bună; Cu sfatul drept, apoi hotărâră Ca să nu să-adune depreună Toată gloata la deobștele sfat, Ci din toată ceata-un delegat. [7] Adecă toată ceata-îndesine, Întru-o adunare deosăbită, Din cetașii săi, cercetând bine, O persoană s-aleagă cinstită Carea să le fie solitoare La cea mare și deobște-adunare. În puține zile toate fură ... să să poată scriere toate Rânduielele lor așezate. Mulți oameni înțălepți să sculară Cu voroave supțiri ș-învățate, Carii de-amăruntul arătară Că monarhia este din toate Cea mai bună și mai potrivită Pentr-o soțietate-omenită. [10] Barorèu, unul din delegați, Să sâli cu multă-învățătură Ca să-arete celor adunați, Din istorie și din Scriptură, Cum că stăpânia monarhică Este dintru toate mai harnică. ,,Unul este-adevărul (el zisă), Un Dumnezieu, un suflet, un soare (Precum și mândru Solomon ... puternic răpește-în tărie, Că nu-l contenește nici o lege; Așa venitul de obște piere Între mai multe răpace ghierre. Oameni-s așa făcuți din fire Ca-între cei asemene cu sine Să poftească-a fi cu deosăbire; Fieșcare el mai bun să ține Decât pe ceialalți; de ...
Mihail Kogălniceanu - Viața lui A. Hrisoverghi
... idee repede despre viața sa. A. Hrisoverghi s-a născut în lași, la 27 februarie l8ll; el era al doilea născut din patru fii ai vornicului Neculai Hrisoverghi, ce se trăgea din o familie veche, venită de mai multe veacuri din Constantinopol în Moldavia și care figură în lista ce ne dă domnul Dimitrie Cantemir de familiile boierești ale țării noastre, cele mai cunoscute din vremea sa. Hrisoverghi nu se mândrea nicidecum de această deșartă noblețe; el avea destul merit personal, fără să aibă trebuință și de cel de la ... aristocrația primi cea întâi lovire, și astăzi nu mai suntem departe de pieirea ei cu totul. În adevăr, înțeleptul principiu, adoptat de către Reglement, și după care fieștecare moldovan poate să ocupe slujbe publice și apoi să primească și ranguri răsplătitoare, trebuie neapărat să sporească din zi în zi numărul boierilor; o aristocrație însă care tot urmează a se înmulți va sfârși negreșit a se amesteca și ... către tineri. Hrisoverghi, dar, se folosi numai de îndemânările ce găsi în patria sa și urmă și el metodul primit atunce obștește de toți dascălii. După ...
Mihail Kogălniceanu - Iluzii pierdute. Un întâi amor
... i patrie și a patriei, totuși nepărtinirea mă oprește să numesc Bahluiul alt fel decât o mare sau o mlaștină, una și alta după timp sau vreme, după săcetă sau umezală. Iașii, care îi orașul cel mai frumos din lume când îl vezi de departe, sau când îi întorci dosul, este locuit între alte nații de armeni, cai, jidani, câini, țigani, boi, din care, după etimologia învățatului Dionisachi Fotino, se trag și boierii [1]; mai este locuit și de o mână de claponi care fac mai mult vuiet — și ... sau, dacă vrei o comparație mai nouă, ca sfada ghelfilor și a ghibelinilor. Sunt acum vro doi ani când, intr-un articol scos din Paris ou le Livre des cent et un , am tradus La rue Poissoniere , slovă după slovă, prin Păscărie, nu mi-am aprins paie îi cap? Nu s-au sculat împotriva mea locuitorii din Păscărie cu pretenție că i-am atacat în cinstea lor și cereau cu topuzul ca să fiu spânzurat ca Petrariul, pe șesul Frumoasei? Atâta ar ... Cu respectul ce trebuie să am dinaintea diplomei dumisale, eu voi răspunde: "Nu! Femeia, în lexiconul meu, însemnează o ființă gingașă, slabă, drăgălașă, frumoasă, făcută din ...
Mihail Kogălniceanu - Dorințele partidei naționale în Moldova
... naţionale în Moldova Dorințele partidei naționale în Moldova de Mihail Kogălniceanu Atât curților Turciei și Rusiei, cât și Europei întregi, sunt acum deplin cunoscute întâmplările din luna lui mart trecut. O petiție în 35 puncturi întemeiate pe principiile Organicescului Reglement, iscălită de mai multe sute de persoane din toate clasele sociale ale Moldovei, fu tratată de către domul Mihail Sturdza ca o rebelie manifestă si zugrăvită înaintea Puterilor ca o crimă contra driturilor ... jertfe au știut a le păstra, și pe care și noi vroim a le lăsa întregi strănepoților noștri. Cel mai sfânt din aceste drituri este neatârnarea noastră dinlăuntru și prin urmare autonomia. Această neatârnare a fost întâia condiție a următorului tratat din 1512, prin care Moldova în domnia lui Bogdan, fiul lui Ștefan cel Mare, a cunoscut suzeranitatea Turciei, și anume: 1) Poarta recunoaște pe ... tratatele și convențiile de mai înainte, nu le face altă modificație decât că puterea protectriță, adică Epitropul, își însușește și unește către staturile sale jumătate din țara protegată, din averea orfanului, adică toată Moldova din ...
Ioan Slavici - Semitismul (1908)
... ea semitică, nu poate să fie dănuitoare, și e desființată de Cir, care întemeiază prima stăpânire universală ariană, o împărăție ce să întinde în cele din urmă din Asia centrală până în Sahara și din pustiurile Arabiei până la Dunăre. Rostul organic al acestei stăpâniri e înnăbușirea spiritului semitic, care duce la lupte necurmate și prin desfrâu la ruină, și ... desfrâu: așa țineau ei să se bucure de puțina viață ce le mai rămăneĂ , căci în gândul lor omul SE naște, ca să aibă parte din plăcerile viețuiri și ei făceau din convingerea ceeace alții fac din slăbiciune. Pretutindeni bogățiile îngrămădite împing spre desfrâu și spre miserie: ei îngrămădeau bogățiile în concurență cu fenicienii anume ca să se poată da desfrîului și ... provocat vre un răsboiu, și niciodată n'au supus pe cei învinși. Pe veciniilor și i-au făcut amici și în urmă soți și încurând după moartea lui Alexandru Machedon atât latinii, sabinii și etruscii, cât și grecii din Italia le erau soți. Puțin în urmă au prefăcut în provincie Sicilia, asupra căreia se certau grecii și cartaginenii, Gallia cisalpină, de unde era amenințată ... ...