Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru IN PUBLIC
Rezultatele 41 - 50 din aproximativ 390 pentru IN PUBLIC.
Alecu Russo - Poetul Dăscălescu
Alecu Russo - Poetul Dăscălescu Poetul Dăscălescu de Alecu Russo România literară, Zimbrul, în urma Steaua — care are toate simpatiile noastre pentru călduroasa și folositoarea sa redacție, deși limba ei bate prea în franțuzie, — și mai mult o broșură tipărită în Îași în anul acesta, au făcut cunoscut publicul cu talentul dlui Dăscălescu — un talent drept și adevărat național, că se tălmăcește cu limba, năravurile și durerile românului. De la ivirea broșurii dlui Dăscălescu au trecut vro șase luni, și în zadar am așteptat ca magistrații și areopagele să-și deie socotința spre a opri sau a îndemna publicul; dar areopagele au fost mute, și critica a tăcut până astăzi. Prin critică nu înțelegem numai aceea care bate fără cruțare frazeologia, sărăcia ideilor, pedanteria și obiceiurile literaturilor străine introduse cu patos în pământul român, dar critică sănătoasă, ce răspândește bunul, când vine ca acuma sub chipul poeziei dlui Dăscălescu, română până în cap; și pentru că poezia astă e română și nu vrea să fie alta, nici lamartiniană, nici byroniană, nici hugoniană, de aceea este totodată și frumoasă de limbă, limpede de idei și adâncă de gândire folositoare, precum înțelegem; și ...
George Topîrceanu - Deschiderea stagiunii. Săptămâna Caragiale
George Topîrceanu - Deschiderea stagiunii. Săptămâna Caragiale Deschiderea stagiunii. Săptămâna Caragiale de George Topîrceanu Dl M. Sadoveanu, directorul Teatrului Național, deschide stagiunea, în sara de 18 octombrie, printr-o cuvântare festivă despre Caragiale ... D-sa evocă în câteva cuvinte calde figura și opera marelui dispărut și mulțumește publicului ieșan, care întotdeauna a iubit și a prețuit pe Caragiale, că a venit și de astă dată în număr mare ca să sărbătorească niște piese atât de cunoscute. Publicul acopere cu aplauze entuziaste cuvântarea dlui Sadoveanu, căruia i se fac ovații de simpatie, ca director și ca scriitor — și pânza se ridică asupra primului act din Scrisoarea pierdută . Pristanda și cu Tipătescu vorbesc. Avem în fața noastră două personagii foarte deosebite între ele mai ales prin modul cum le-a zugrăvit Caragiale. Prefectul Tipătescu e un om modern. Lustrul manierelor îi acopere fondul de necinste și-i dă aproape aparența unui occidental. El e mai cult și mai inteligent decât toți oamenii din Scrisoarea pierdută . S-a mai spus că el singur dintre toți e în stare să-și dea samă de situație. El e acela care într-un moment se ...
Ion Luca Caragiale - Câteva cuvinte
... dacă asta se cheamă literatură, apoi nu-i o artă literatura, e o secătură. Dar cine o să aibă răbdare și vreme — vorbim de public, nu de critici — să pescuiască în vastul nomol de publicațiuni actuale pe cea în adevăr bună? Și cum, dacă n-are priceperea și deprinderea ...
Ion Luca Caragiale - Calendar Calendar de Ion Luca Caragiale IANUARIE, 31 zile — ziua de 10 ore — noaptea de 14. La 7, luna plină; la 13, pătrarul din urmă; la 20, luna nouă; la 29, pătrarul întâi. Frigul pentru cei fără paltoane e cu 15 grade mai mare decât pentru cei împaltonați. FEBRUARIE, 28 zile — ziua de 11 ore — noaptea de 13. La 5, lună plină; la 12, pătrarul din urmă; la 20, lună nouă; la 27, pătrarul întâi. Carnavalul este în putere. Câți nu vor rămâne becheri se vor căsători. Balurile mascate vor hotărî pe mulți căsătoriți să pornească jalbă de despărțenie. MARTIE, 31 zile — ziua de 12 ore — noaptea de 12. La 6, luna plină; la 13, pătrarul din urmă; la 20, lună nouă; la 17, pătrarul întâi. Se zice că preasfinții părinți de la sinod vor posti tot postul, daca nu vor mânca dulce. APRILIE , 30 zile — ziua de 13 ore — noaptea de 11. La 6, lună plină; la 12, pătrarul din urmă; la 20, lună nouă; la 27, pătrarul întâi. Un orator în Cameră aduce un proiect de lege pentru stârpirea muștelor, care prevede un al optulea minister ...
Ion Luca Caragiale - Concertele simfonice Peters
Ion Luca Caragiale - Concertele simfonice Peters Concertele simfonice Peters de Ion Luca Caragiale În Epoca , 1869, 4 decembrie, p. 2, la rubrica „Litere-Artă-ȘtiinÈ›ăâ€�, cu semnătura: Ion . În Opere , III, 1932, la Addenda , p.231. Duminica viitoare începe în sata Ateneului o serie de concerte simfonice sub direcÈ›ia cunoscutului È™ef de orchestră d.Peters. Ne putem recomanda îndestul publicului amator de muzică bună aceste producÈ›iuni artistice. La Peters e vădit că interesul succesului artistic domneÈ™te, iar nu succesul intereselor materiale. Peters e înainte de toate un artist în adevăratul sens al cuvîntului, un artist conÈ™tiincios, capabil È™i pasionat de arta lui. El începe modest È™i fără multă reclamă, È™i nu mă îndoiesc că va găsi ceea ce caută — aprobarea amatorilor inteligenÈ›i. Iată, avem, prin urmare, la BucureÈ™ti, două orchestre pentru concerte simfonice: Una Peters È™i alta Wachmann. Asta e bine. DeÈ™i, în mare parte, compuse de aceleaÈ™i elemente, cele două orchestre se vor deosebi, în producÈ›iile lor, prin gustul de alegere a repertoriului È™i mai ales prin modul de interpretare. Fără îndoială, concertele d-lui Wachmann au lăsat ...
Ion Luca Caragiale - Intelectualii...
... putea auzi, asta nu însemnează că le și putea pricepe. Numai aleșii le-au putut pricepe, și asta a făcut un mare bine public: încet-încet, și din ce în ce mai numeroși, începură să iasă, din rândurile poporului, o sumă însemnată de tineri a căror vocațiune ...
Ion Luca Caragiale - Moftul român
... dar Moftul român! Foaia ce reapare astăzi, cu titlul ei eminamente național, sperăm că va fi formula sinceră și exactă a spiritului nostru public. Și acuma, dragă Moftule, mergi iar de-ți fă și tu rostul în lumea asta. Locul tău aici este, a ta e vremea ...
Ion Luca Caragiale - Operă națională
Ion Luca Caragiale - Operă naţională Operă națională de Ion Luca Caragiale Este o vorbă veche: pentru ca să faci război, îți trebuiesc trei lucruri — bani, bani și bani. Altă vorbă și mai veche ne spune că pas d’argent, pas de suisse, adică pe românește aplĂ : n-ai bani, n-ai arnăut. Se știe că elvețienii au fost odinioară pentru regii Franței ce erau tot cam pe atunci arnăuții pentru domnii principatelor noastre. Vorbele acelea se potriveau până acum câtva timp și la operă. Pentru ca să ai o trupă de operă, îți trebuiesc trei lucruri: bani, bani și bani; și pas d’argent, pas de chanteur — n-ai bani, n-ai cântăreți. Da, însă Danton, mai democrat, avea altă formulă. El zicea că pentru orice îți trebuiesc alte trei lucruri: îndrăzneală, îndrăzneală și iar îndrăzneală. Astăzi, în timpurile noastre democratice, trebuie să aplicăm vorba lui Danton și la operă. Pentru ca să ai o operă, și mai cu seamă operă națională, îți trebuie îndrăzneală, îndrăzneală și iar îndrăzneală. A îndrăzni, iată secretul în artă. A îndrăzni va să zică a putea. Voiește, și vei putea, luminează-te, și vei ...
Ion Luca Caragiale - Poziția ministerială față cu revizuirea
Ion Luca Caragiale - Poziţia ministerială faţă cu revizuirea Poziția ministerială față cu revizuirea de Ion Luca Caragiale De alaltăieri, Camera și Senatul, întrunite în localul acestui din urmă, au început a ține ședințe secrete spre a pregăti tărâmul pentru desbaterea cestiunii israelite. Secretul acestor ședințe este mai mult formal, și n-are alt scop decât a face desbaterea prealabilă a parlamentului mai comodă; după închiderea ședinței secrete, publicul care se interesează de mișcarea parlamentară și care n-a fost admis a asista, totuși poate afla toate câte s-au petrecut în acea ședință. În întâia zi, precum se spune, guvernul a dat citire întregei corespondențe diplomatice ce a ținut cu străinătatea dela notificarea oficială a tratatului de [la] Berlin și până acuma. Aceea ce este, mai presus de toate, trăsură caracteristică comună a pieselor citite, este că guvernul, în toate notele sale cătră puteri, nu face alta decât a stărui să ni se recunoască independența, invocând pentru aceasta fel de fel de argumente și de motive și nepomenind nimica despre condiția impusă în tratat pentru recunoașterea acelei ...
Ion Luca Caragiale - Teatrul național
Ion Luca Caragiale - Teatrul naţional Teatrul național de Ion Luca Caragiale De vro câteva zile apar, în unele gazete din capitală, mici notițe despre cele ce se petrec la Teatrul Național; nu tocmai pe scenă, căci stagiunea e închisă, ci prin comitetul teatral și prin gândul direcțiunii. Altfel, daca ne-am găsi în plină activitate teatrală, poate că ziarele nu s-ar ocupa de lucru în sine, afacerea aceasta fiind mai serioasă, cerând mai multă bătaie de cap decât aruncarea pe hârtie a patru rânduri — iasă ce-o ieși. Sunt, fără îndoială, doi-trei maniaci care urmăresc mersul teatrului nostru, atunci când se joacă pe scenă, cu multă dragoste și c-o Meosebită luare-aminte; zelul lor este însă fals înțeles, sau înadins luat în nume de rău; adesea, stăruința și patima ce depun în această urmărire sunt explicate și arătate, atât publicului, cât mai ales autorității de la Teatrul Național, ca o pornire răuvoitoare, ca o hotărâre d-a “mâhni degeaba pe bieții actori ș-a descuraja orice entuziasm (!) la cârma Teatrului nostru Naționalâ€�. Dar se uită un lucru: maniacii ăștia, o dată stagiunea închisă, nemaiavând nimic în fața lor ...
Mihail Kogălniceanu - Introducție la "Dacia literară"
Mihail Kogălniceanu - Introducţie la "Dacia literară" Introducție la "Dacia literară" de Mihail Kogălniceanu La anul 1817, dl Racocea, c. c. translator românesc în Lemberg, publică prospectul unei foi periodice ce era să iasă pentru întâiași dată în limba românească. Planul său nu se putu aduce în împlinire. La anul 1822, dl Z. Carcalechi, în Buda, cercă pentru a doua oară o asemene întreprindere, dar și aceasta fu în zadar. În sfârșit, la 1827, dl I. Eliad vru și ar fi putut, pe o scară mult mai mare, să isprăvească aceea ce Racocea și Carcalechi nu putură face. Ocârmuirea de atunce a Țării Românești nu-i dădu voia trebuincioasă. Așa, puținii bărbați care pe atunce binevoia a se mai îndeletnici încă cu literatura națională pierdură nădejdea de a vedea vreodată gazete românești. Numai doi oameni nu pierdură curajul, ci așteptară toate de la vreme și de la împrejurări. Aceștii fură dl aga Asachi și dl I. Eliad; unul în Moldavia, altul în Valahia păstrau în inima lor focul luminător al științelor. Așteptarea lor nu fu înșelată. Împrejurări cunoscute de toți le veniră întru ajutor. Așa, la 1 iunie 1829 în Iași, ALBINA ...