Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru FOARTE REPEDE
Rezultatele 41 - 50 din aproximativ 275 pentru FOARTE REPEDE.
Alexei Mateevici - Chestia preoțească
... pe de altă parte, o văduvă sărmană roagă pentru un preot, care să-i dea ei și orfanilor sprijin și adăpost; dar acest preot e foarte tânăr. Și el (preasfințitul) nu făcu nici așa, nici altmintrelea: îi făgădui Zaimul părintelui Iacov Tocan din Chiștelnița, care-l rugase să-l mute de ... Gligorie Goitu umbla prin sat, zicând că arhiereul le trimite oamenilor preoți, iar preoteasa văduvă îi alungă. Acest diacon e un putregai de moșneag, care foarte bine se potrivește cu porecla să și care cântă în biserică atât de bine, încât îți vine s-o rupi de fugă. Mai sunt în ... popor al său, iar sătenii au mare nevoie de preot și nu pot sta mult fără dânsul și, prin urmare, să le trimită preasfințitul mai repede preot. Bineînțeles că această cerere, însoțită de clevetire, a fost scrisă fără voia țăranilor, cu voia numai a doi surtucari și ... Părintele Gobjilă e un preot dintre cei cu capitaluri în bancă, cu cruci pe pântece și cu camilavce în cap. Satul Copceac, ca popor, e foarte bun și bănos, și părintelui Ion îi ședea bine și la locul lui vechi. Dar vedeți că lăcomia îl duce pe om din ce în ...
Nicolae Filimon - Impresiuni de la opera Favorita de Donizetti
... negustate de public. Cu toate acestea, romanța din actul al patrulea au cîntat-o cît se poate de bine, afară de do falset, care fu foarte rău pronunțat și ne dete ocaziunea de a asculta, pentru prima oară pe scena noastră, note de ventriloc; fu însă foarte bine recompensat de către un amator de prosperitatea teatrului, atît numai că acea recompensă ar fi fost mai bine daca i s-ar fi făcut ... un ce de puțină importanță. În amoarea noastră pentru veritate, arătăm că acest artist nu are lipsă de simțirea muzicală și cîntă după un metod foarte bun; are însă defectul de a forța prea mult la notele de sus și aceasta face ca acele note să iasă alterate sau ... a publicului, care o salută cu aplaude și buchete de flori. Corul și orchestrul au fost bine. Despre marea punere în scenă am avea foarte multe de zis; ne mărginim însă a arăta numai că decorația de la introducțiunea primului act, ce reprezentă în profil templul Madonei, fiind ... în locul bătrînilor sicomori se vedeau niște sălcii, iar celebra fîntînă aruncătoare de apă era reprezentată printr-un havuz (iertați acest termen turcesc), ce semăna
Ion Luca Caragiale - O scrisoare pierdută
... TIPĂTESCU: Unsprezece. PRISTANDA: Două la prefectură... paispce... TIPĂTESCU (râzând): Le-ai mai numărat pe ale de la prefectură. PRISTANDA: Nu, coane Fănică, să trăiți! (continuă repede, pe nerăsuflate) Două la primărie, optspce, patru la școli, douăzeci și patru, două la catrindală la Sf. Niculae, treizeci... TIPĂTESCU (râzând): Le-ai mai numărat ... avem pe toți... Ia ascultați scrisoarea asta"... și scoate o scrisorică din portofel... „Ia ascultați..." Diavolul de popă, n-are de lucru? se scoală repede de la joc și zice: „Să mă-ngropi, sufletul meu, Năică, nu citi... stăi, s-o ascult și eu... să-mi aprinz numai țigara ... o parte) Scena III ZAHARIA TRAHANACHE, GHIȚĂ PRISTANDA, apoi TIPĂTESCU și ZOE TRAHANACHE (intră prin fund, fără să ia seama la Ghiță, care se ridică repede la intrare. Trahanache e mișcat) : A! ce coruptă soțietate!... Nu mai e moral, nu mai sunt prințipuri, nu mai e nimic: enteresul și ...
Ion Luca Caragiale - Baioneta inteligentă
... ce a dat câteva târcoale în fața companiei, a venit iar la mine, m-a tras la o parte și, foarte discret, mi-a duhnit la ureche: — D-le Iancule, nu face pentru d-ta să stai între boccii... Dă-mi o jumat ... depărtare huiduituri tocmai pe la Piața Teatrului. Noi eram companie de elită. Eu stam postat peste drum de Crețulescu, aproape de palat, între doi armeni foarte borțoși, unul basmangiu pe Podul Tîrgului-de-afară, și altul fabricant de cafea măcinată și alte mirodenii în Caimata. Acesta-și pusese de degrabă paltonul ... în când să-i țiu pușca: s-apleca din greu, își ridica șorțul și se ștergea la nas. După aceea, când își lua pușca-napoi, foarte politicos: — Mersâm... Am aut noroc; dacă nu am uitat șorțu pa mine, cu ce m-am șters la nas? De atunci, n-am mai ... comandantului meu, până la desființarea gardei. Și o dovadă că am fost un brav e că d. căpitan a venit odată la mine foarte bine dispus și mi-a zis: — D-le Iancule, să știi că acuma ne-mparte și noă, la garda națională, dicorății pentru ...
... pe o frumoasă lună plină, unul din acele dulci valsuri ale lui Lanner ori Strauss, care leagănă într-o ușoară somnie bătrâna și molatica Vienă. Foarte mulți dintre tinerii noștri, întorși la căminul părintesc, vorbesc despre întâmplările pe care Italia le-a semănat în calea lor, și amintirile acestea ... i destul de greu să-mi păstrez cumpăna în gingașa căruță în care mă aflu. La fiecare hop stau gata să călătoresc în aer; e foarte plăcut. Până la Piatra surugiul m-a răsturnat numai de două ori. Am făcut adânci studii mineralogice și nemărginit progres în psihologia oamenilor ... a dezmierdat visurile mele de tânăr și mă găsește iar, după lungă despărțire, tânăr îmbătrânit, cu fruntea brăzdată, cu inima sfărâmată, dezamăgit! Cât de repede trec zilele iluziilor! Cât de frumoase erau visurile mele și gingașe, ca și tresăririle acelea ușoare pe care le stârnea piatra mea pe undele Ronului ...
Ion Luca Caragiale - O blană rară
... se chema deja madam Cuțopolu. Și căpitanul a trebuit, uimit de hotărârea Aglaii, să bată în retragere. Adânc lovit de această schimbare, și foarte băut, a mers la Lucreția Popescu, să-și vază băiatul. A plâns! a plâns așa de sincer și de ... Până să scape de la închisoare, un an, cu mare greutate Lucreția a putut crește băiatul — băiat fără noroc, fiindcă Lucreția era foarte urâtă și posacă. Căpitanul ar fi căzut în cea mai neagră mizerie, dacă nu găsea pe prietinul tatălui său, pe Psaridi, mare om de afaceri ... în sus, caută-l în jos... căpitanul nu e nicăieri. Unde e căpitanul? — Căpitanul — zice un fecior — a fost chemat repede acasă... Copilu-i e rău bolnav! Dar iată căpitanul — palid, plâns, defigurat [sic]: —Copilul! îmi moare copilul! — Bine, bine, copilul, strigă madam ...
Dimitrie Bolintineanu - Cetatea Albă (Akerman)
... frânge; Armele lucioase se roșesc de sânge. Sângele se varsă... Paloșul de fier Se înfige-n carne până la mâner. Caii calcă leșuri, se incruntă foarte, Oamenii se-mbată de turbata moarte. Turcii iau de fugă... pasă spre cetate. Poarta se deschide oștii fărâmate. Însă fugătorii, cu cei ce-i alung ... piață, printre fum și sânge, Armia lui Ștefan mai ales se strânge. Acolo-i seraiul. Pașa, cu puțini, Apără haremul necat de creștini. Ștefan își repede calul alb de spume, Dintr-o gură-n alta trece mândru-i nume. S-a luat seraiul. Sabie și foc, Pradă și urgie ... d-arme, Strigătele d-oameni, crâncenele-alarme. Locul de cadavre este semănat, Sângele torente gâlgâie turbat. Calul, la vederea leșurilor moarte, Sforăie, răsaltă, se-nspăimântă foarte; A derăpănării umbră l-a lovit... Omul singur vede, pare fericit! În derăpănare sufletu-i se-mbată. În oroarea morții gloria ...
Dimitrie Bolintineanu - Clejanii
... care trec în jos pe plai. Strigăte de fală, plângeri de durere, De la cel ce-nvinge, de la cel ce piere, Peste fața țării repede cobor, Dintr-un munte într-altul leșină și mor. Unde calcă turcii tot s-atristă foarte, Totul ia culoarea de mormânt, de moarte. Pe bărbați înțeapă... Junele fecioare Cu-anii lor cei fragezi pierd a lor onoare. Mumele cu ...
Gheorghe Asachi - Moartea și nenorocitul
... Viața-i umple cu lungoare, Încât vrând a-și face seamă Ca să vie moartea cheamă. Nesățoasa deci bătrână, Țiind săcerea în mână, Repede s-au arătat Și ce vra l-au întrebat. Văzând fioroasa moarte, Spământat lemnariul foarte Zice: Rog agiută un pic Ceste lemne să rădic! Moartea curmă toate cele, Omul însă-i mai dorit A suferi mii de rele ...
Ion Luca Caragiale - Ultima emisiune
... era un tânăr viorist plin de talent. Peste un an, s-a furat de la primul ei complice; al doilea complice era un foarte distins cobzar; peste doi ani, alt complice și, în sfârșit, așa din doi ani în doi ani, uneori chiar mai des, din complice în complice ... cauză de serviciu, și ca să nu stea degeaba toată ziua, să-și mai facă de lucru — acuma, cere. D. Tomița intră având aerul foarte contrariat. Se vede că-l încearcă la încheieturi. Băiatul din prăvălie a înțeles aceasta si aduce numaidecât, fară comandă, rachiul de izmă cu ... apucă să răspunză camarazii dacă au înțeles sau nu teoria financiară a lui d. Tomița, și s-aude dincolo în cârciumă înjurând cineva, foarte supărat cine știe de ce; apoi, îndată, ușa odăiții se deschide de perete, și intră părintele Matache, urmat de paracliserul lui, urmat de băiat, care ...
Ion Luca Caragiale - Tatăl nostru (Caragiale)
... de Ion Luca Caragiale Bunica s-a sculat de dimineață cu spatele-n sus. Nepoțica ei s-a sculat din contra foarte bine dispusă. Bunica o spală, o gătește ș-o piaptănă; nepoțica, la fiecare trăsătură a pieptenului, se strâmbă. Gata... Bunica: Așa. Acu zi ... în...!" B.: Iar ai uitat! N.: N-am uitat, bunico! B.: Atunci, de ce nu zici? Unde ți-e gândul? începi iar! „Tatăl..." N.: (repede): „Tatăl nostru, carele ești în ce..." B.: „...ruri!..." N.: „...ruri!..." B.: Ei? N.: „...sfințească-se numele tău, vie ... n-ai să mănânci? N.: Ba da, bunico! B.: N-o să ceri, pâine? N.: Ba da! B.: Apoi, atunci? (Gravă:) „Pâinea noastră..." N. (repede): „Pâinea noastră cea din toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi și…" B.: „...și ne..." N.: „...și ne..." B.: (impacientă ...