Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CU ZGOMOT
Rezultatele 41 - 50 din aproximativ 229 pentru CU ZGOMOT.
Dimitrie Anghel - Fluturul morții
... aleargă pretutindeni, aducîndu-i din vreme în vreme prada culeasă. Și acei ce poartă pe aripele lor diafane întunerecul, cît ține ziua făcîndu-se una cu scoarța copacilor ori cu pulberea cenușie a drumurilor, încep să zboare și ei bătînd aerul, zdrențe de catifea și bucăți de mătase, cusuții cu fir și stropiții cu purpură, somnoroși întîi și nesiguri, mai vioi pe urmă și mai îndrăzneți, căutînd raza care cheamă și nălucește, nectarul care îmbată și dă viață. Un ... și doarme somnul o gînganie infimă, ca un faraon sub o piramidă. Și diafanele aripi încremenite pe totdeauna, țintuite în cruce, povestesc toate splendorile. Libelula cu ochii de peruzele și cu aripele fine, abia bănuite, ca de gază, amintește fața apelor în care se resfrînge cu zborul ei fulgerător, cocinele scînteind ca niște pietre pierdute dintr-un inel parcă îndoaie încă un firicel de iarbă ; cosașul cu picioarele strînse pentru salt spune de liniștea mohoarelor, îndoliatul greier cu cîntecul lui, de liniștea ce era la începutul lumilor, păiajenii cu picioarele lor încremenite de mătasa firului scăpat pe totdeauna... Și toată răcoarea pădurilor se ridică parcă, stârnită de bietele aripi, toată lumea florilor și tot ...
Vasile Alecsandri - Satire și alte poetice compuneri de prințul Antioh Cantemir
... ți sunt supărătoare a celor săraci lacrimi? De ești drept, nezavistnic, îndurător și blând, De crezi că e ca tine fieștecare om, Atunci cu bună seamă poți zice că ești nobil, Poți crede că cu Ector și cu Ahil ești rudă; Cezar și Alexandru și toți bărbații mari Că-ți sunt strămoși socoate-i de-ți plac și de-i voiești. Dar nu ... lucrarea versurilor sale. „Ca nu defăimând aspru năravul acel rău, Să dezvelesc că singur sunt rău și pătimaș.“ Satiristul se aseamănă însuși cu un chirurg când sloboade sânge unui bolnav. „Văzut-ați, zice el: . . . . . . . . . . . . . . Cu ce luare-aminte La mâna cea legată tot pipăie cercând Să afle unde-i vina, apoi lovește-ncet. Păzind cu scumpătate ca rana să nu fie Mai mare decât trebuie. Această îngrijire Și eu când scriu la versuri întocmai imitez: Îmi pare că iau sânge ... le-a fost asemene deplină. Volumul în întregime înformează o carte neprețuită și vrednică de a deștepta interesul românilor; ea este îmbogățită cu portretul prințului Cantemir, litografiat la Leipțig, și cu ...
... Dies irae de Ion Păun-Pincio (După Leconte de Lisle) Mă soarbe pâcla sură pe nesimțite-n jos ! Adâncul tău tot sufletu-mi să-nece... Cu roua voastră, codri, setea-mi stingeți – O, pașnic cer, strecoară-ți raza rece... Să uit de mângâierile deșarte, Ce sufletu-mi însângerat mi-l ...
Vasile Alecsandri - Răzbunarea lui Statu-Palmă
... o stâncă naltă, el o macină cu palma. Bolovanii sub picioare-i dau de-a dura, dau de-a valma, Și cu peatra măcinată și cu petrele-aruncate El iezește, bate, umflă râurile tulburate. Culmele trec peste șesuri, apele trec peste maluri, Valuri mari se sparg în zgomot, răpezite peste dealuri, Dar nici clocotul lor aprig, clăbucind, ferbând în spume, Nici chiar troncătul de zdraveni bolovani în rostogol Nu-ngrozesc ca uriașul ce ... un nor! Urieșii stau buimatici, fumegând de-a lor sudoare, Ridic-ochii, și pe ceruri văd trecând în zbor, drept soare, Făt-Frumos cu Trestiana pe-un cal sprinten zburător. Trestiana răsturnată lângă-un sân plin de iubire Strălucea zâmbind în aer ca un vesel meteor. Făt-Frumos cu ... răstoarnă stâncele cât de nalte și a furtunelor care îndoaie și rup arborii cât de groși. Făt-Frumos este eroul ce se luptă cu zmeii, cu balaurii, cu urieșii și cu fearele codrilor pentru apărarea fetelor de împărați care se dau în dragoste cu el. Pepelea reprezintă spiritul glumeț al românilor; el știe să se descurce cu
Ion Luca Caragiale - Temă și variațiuni
... Din causa vântului violinte, care sufla puternic de la occidinte spre oriinte, incendiul a produs o mare panică printre cetățiani și cetățiane. Pompierii cu câțiva serginți și oficiari — generarele era absinte — au mers la localitate, unde cu greu au sbutit să năbușească sinistrul, care apăruse deja la steriorele casii atinse. Cu această ocaziune vom repeți dechiarațiunile făcute în organul nostru de atâtea ori, privitoare la instituțiunea pompiarilor. Am zis, zicem și de datoria noastră este să ... în Dealul Spirii un mare incendiu. În lipsă de petreceri, o emoție e totdeauna mai de preț decât plictiseala. Mai multe ziare ale opoziției vorbesc cu un zgomot asurzitor despre un incendiu ce ar fi avut loc în Dealul Spirii peste drum de cazarma Cuza. Cu această ocazie încalecă iar pe faimosul dumnealor Dada2, aruncând în spinarea reacțiunii (sic) răspunderea pentru acest sinistru. Întrucât trebuie să pună publicul temei pe spusele ... blond-auriu care se buclează natural, fără nici un artificiu, un boboc de trandafir gata să se desfacă la razele lui Phoebus, armonizându-se plăcut cu tonul roșiatic al flăcărilor ușor estompate de vălul de fum. Trec peste multe alte frumuseți al căror nume îmi scapă. Apoi un buchet de tinere
Constantin Stamati-Ciurea - Floricica codrului
... patriei, chibzuind că, dacă terenul lor este neatârnat și robii supușii lor, trebuie să fie țara în bună orânÂduială. Iară la caz de război cu turcul păgân, boierimea ducea la căsăpie legioane de robi pentru statul militar, și cu asta scăpau de datoriile lor în caz de război față cu țara, zicând că sângele nobil trebuie păstrat în țară ca un product scump, iară nu vărsat în luptă de-a valma cu mojicii, ba încă cu antihriști și neÂbotezați**. Astă nedreptate provenea mai mult din cauza că feuÂdalii Rusiei nu aveau asemănare cu vechii feudali războinici ai Germaniei, ci mai lesne se pot compara cu sibariții romani sau, mai bine zis, cu bonții capiștii lui Bachus și Venus, pentru că pe altarul acestor două zeități boierimea consuma râuri de băuturi și multe frumuseți femeiești: căci pe timpul ... și atunci reședința boierului Klimenko reprezenta un for colosal, unde se aduna boierimea din toate olaturile, aducând slujitori, vânători, vizitii, lachei și câineri cu câini de vânat. Răcnetele, țipetele și chiotele lor, întorlocându-se cu urletele câinilor, nechezul cailor și sunetul trâmbițelor de vânat, alcătuiau un zgomot asurzitor, din care se deosebeau sudalmele îmbăÂtaților ce ieșeau din pivnițele deschise la toți; și ...
Mihai Eminescu - Ștefan cel Mare (schițe de imn)
... cunoști, Când sună fanfară Chemarea de oști, Când buciume sună În văi și pe plai Și oastea s-adună Călare pe cai  Pe steaguri cu semne de bouri? II Pe creștete nalte a munților suri Clădiți de asupra de negre păduri Trupine de brazi laolaltă; Clădiți-le falnic ... Mohamet, Stârnind mulgătorii de iepe; Îneacă o lume în flacări și fum Și moartea-i netează al gloriei drum: E moartea stăpână pe stepe. Ce zgomot de bucium și arme, ce val! Când Ștefan se suie călare pe cal Răspunde Suceava din urmă, Și nimeni nu știe cum tu ai ajuns ...  Și-a codrului cale se curmă. Răsună pământul de tropotul des, De-atâtea oștire de munte, de șes, Răspunde sunare din nouri; Cu sunet de bucium la munte și plai, C-o oaste întreagă călare pe cai. Cu steaguri cu
Constantin Stamati - Eroul Ciubăr-Vodă. Fabula fabulelor vechi populare sau Rolando furios moldovene
... mă duc să o găsescâ€�. Atunci tatăl lăcrimând Au împlinit voia lui; Și bravul meu domnișor De porneală se găti: Peste trup s-au înarmat Cu cămașă de oțel, Pe cap cu coif cu zebre, Peste coapsă s-au încins Cu paloș de mare preț, Și pe spate aruncă Arc și tulbă cu săgeți, Iar pe piept și-au agățat O platoșă de argint Pe care săpat era: “Ori să mor, ori să găsesc Amata ursita meaâ ... picioare pintenog, În frunte având o stea, Iar din nări foc slobozind. Deci agățând la oblânc Buzduganul de oțel, Chiar ca vântul s-au pornit Cu ai săi aleși oșteni Peste munți și peste văi; Și nu puțini au ucis Cu vânoasa mâna sa, Hoți cumpliți și groaznici urși Ce în calea lui ieșea. Dar, în sfârșit, ajungând La codri merei, pustii, Au strigat: “Noroc ... zbucnit din sânul său Un vârtej de vânt cumplit; Și spulberând pân’ la cer, Stâlp de arin ca un turn, Răsună un glas din el Cu zgomot înfricoșat, Și zicând: “Unde alergi, O! bravule Făt-Frumos? Și cum îndrăznești să calci În împărăția mea, Când mulți ca tine aicea, În acești ...
... nici râu răcoritor, Nimic nu-nveselește pe bietul călător. Pustietatea goală sub arșița de soare În patru părți a lumei se-ntinde-ngrozitoare, Cu iarba-i mohorâtă, cu negrul ei pământ, Cu-a sale mari vârtejuri de colb ce zboară-n vânt De mii de ani în sânu-i dormind, zace ascunsă Singurătatea mută, sterilă ... floarea naște și moare-n primavară, Acolo piere umbra în zilele de vară, Și toamna-i fără roadă, ș-a iernii vijelii Cutrieră cu zgomot pustiele câmpii. Pe cea savană-ntinsă și cu sălbatic nume, Lung ocean de iarbă necunoscut în lume, O cumpănă se-nalță aproape de un puț, Și-n orizon se-ndoaie ca gâtul unui ... se arată pe câmpul de mohor! Din vreme-n vreme numai, lungi șiruri de cocoare Sub bolta albăstrie zbor tainic călătoare, Și vulturi mari, prădalnici, cu gheare înarmați, S-adună, lăsând puii pe vârfuri de Carpați. Ah! dulce, glorioasă și mult strălucitoare Va fi ziua de viață, când, pe sub mândrul ...
Grigore Alexandrescu - Răsăritul lunii. La Tismana
... de extaz și de gândire: Șoaptele, adânci murmůre ce iau viața în pustii, A mormintelor tăcere ce domnea în mănăstire, Loc de zgomot altădată, de politici vijelii. Noaptea, totul astei scene colosală de mărire, Două nobile instincte cu putere deștepta; Unu,-a cerului credință, altu,-a patriei iubire, Ce odată-n aste locuri pe strămoși îi însufla. Munții noștri ... Și din vârful lor românii, torent iute, furios, S-aruncau; mulțimi barbare pentru pradă adunate, Lei sosind, era la fugă ca un cerb rănit, fricos. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cu trufie craiul ungur către țară-naintează [1] Sunt plini munții de oștire, sună zalele de fier; Pintenii lucesc; la lună săbiile scânteiază; Basarab încheia pacea ... nempăcată; în a lor crudă dorință Cuprind munții, închid drumul ungurului spăimântat. Astfel e atunci omorul, cât ostașul încetează Obosit, și riga singur cu puțini scapă fugind; Strălucitele-i veșminte le aruncă el de groază, Plânge și în a sa țară se întoarce blestemând. Niciodată astă lună ... acum pe râpe bucăți de armuri zdrobite; Am văzut întinse pinteni de rugină putreziți, Și pe-al războiului munte==monstruoasele morminte Unde șefii ungurimii zac cu ...
Alexandru Macedonski - La harpă
... tremure pe crinuri mărgăritari de rouă Și trestia plăpândă mlădie-se în două,... Tovarășă iubită, ce trebuie mai mult? III A dimineții rază cu florile-i de aur Nu prețuiește oare mai mult ca un tezaur? Și vântul cel de seară cu freamătul său lin Nu este armonia din cornul nemuririi, Ce vine să vibreze ca vocea fericirii Oprind pe buze-un geamăt și-n suflet un ... și-n ceruri mai e soare, Cascade-armonioase și dulci privighetoare Și tei care se scutur-în vânturi tremurând! IX Și astăzi mai sunt fluturi cu aripi luminoase Scăldate-n praf de aur și-n pietre prețioase, Ce dau ocol luminii din lampe de cristal; Și astăzi cerul varsă pe frunzele ... de rouă în soare poleite Când ziua își deșiră colanu-i de opal! X Văzut-ați către seară o tainică fântână Atuncea pe când ziua cu noaptea se îngână, Pe când, molatic, doarme pârâu-ntr-al său val, Încât de-abia se-aude un lin susur de apă Și zgomotul ce ... să zbor în alte sfere, Să las departe-n urmă plăcerile-efemere, Să mă ridic deasupra acelor nori de-atlaz, Să merg până-n eterul ...