Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru CĂUTA SĂ REALIZEZE

 Rezultatele 41 - 50 din aproximativ 57 pentru CĂUTA SĂ REALIZEZE.

Mihai Eminescu - În vremi demult trecute...

... voi ca se lase plăcerilor șirete Ce strâng în lanț de roze a cugetărei cerc; Nu voi ca lumea asta cu visuri -l îmbete, Căci cei mai mulți din oameni după nimic alerg ­ vadă-n cartea lumii un înțeles deschis, Căci altfel viața-i umbră și zilele sunt vis. De-aceea înainte de-a morții-mi ... a lumei căi. Ca nu cumva măsura, cu care el măsoară, În lipsa-i se schimbe... și el, întors din văi, Silit ca înceapă din începutu-i iară, nu poată s-oprească gândirea celor răi. Și cine-enigma vieții voiește s-o descuie, Acela acel munte pe jos trebui -l suie. Cu buclele lui negre, ce mândre strălucite! Cu fața lui cea trasă, ce dureros de pal! Cu ochii mari ce-și primblă privirile ... duce, pe calul pag călare, M-oi duce pân- la poala a muntelui Pion Ș-apoi pe jos de-acolo eu muntele-am sui, Ca gândurilor mele aripe le pui. Aripe, ca știe ce e deșertăciunea: treacă ale lumii curs mizer și meschin, Ca pasul vieții-mi toate ...

 

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I

... și pe covergile căruțelor mocănești. Apoi mai glăsuia acolo despre zăvoaie și despre poduri umblătoare și alte lucruri multe și minunate, pe care aproape ardeam le văd. Astfel de lucruri minunate se găseau ele și pe la noi, dar eu vream le văd departe, căci în depărtare ele trebuiau fie și mai triste, ca ploaia asta, și mai dragi. Mai găsisem doi scriitori ruși care mă invitau la plecare: Gorki și Gogol - și cu ... pereche, iar pecețile, pe care mi le împrumuta vreun servitor de pe la cine știe ce oficiu pentru un gologan sau o glumă, știam cât le întorc în loc, astfel ca numele țării și al instituției de care era nevoie iasă limpede, dar al localității și al județului meu apară încurcat și întinat. Astfel am putut ajung, cum spun, la Odesa, și mai pe urmă fiu înrolat pe vase de comerț, care m-au dus la Constantinopol, în Grecia, în Asia Mică, în Egipt și chiar până în Amsterdam. Atunci ... neumblate, am răzbătut la drumuri nemaibătute și la răspântii cu hanuri și cu focuri de popas ca la începutul pribegiei mele. Dar pe aici începusem ...

 

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul II

... aleagă una din ele, era curioasă -i afle gustul, altfel i-ar fi indicat-o chiar dânsa. Dar găsea necesar, "vorbind serios", ca el se însoare. îl sfătuia reflecteze mai adânc la asta; ea însăși și-ar fi simțit conștiința ușurată, dacă el ar fi fost însurat. Pe tema însurătorii lui, corespondența ținea ... cu inventarul bunurilor și acareturilor, asupra cărora devenea stăpână și-n care se cuprindea și lista tuturor adversităților soțului, a făcut-o fatal -și pună întrebarea dacă cel dintâi de pe listă poate fi animat împotrivă-i de aceleași sentimente ce ea se obligase -i nutrească. Și, uimită de propria ei frumusețe, s-a mirat grozav că trupu-i extrem de alb și ochii ei nedefiniți, poate ... mea pentru obscur și tainic, Doamne! cum mă va privi ea când îi voi pune în mână comoara trecutului ei! - a făcut-o -l caute și mai în adânc, mai ales în complicitatea acestui băiat superb, cum trebuie fi fost fratele prințului Preda, fratele ponositului și decăzutului aci de față. Predispozițiile acestuia, discreția călită în grele încercări, gustul de pericol, supunerea oarbă în ...

 

Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul și Francmasoneria

... i alină durerile și caută -l vindece sau, cel puțin -i evite moartea. Dar nu e numai atât. Profesia unui medic îl obligă se devoteze pen­tru cei ce suferă și, de multe ori chiar, -și riște viața pentru a scăpa pe aceea a altora. În ce altă profesie se găsește abnegația absolută de sine, pe ... prescripțiile lui. Ori, cum un medic instruit cu­noaște instinctele și prin urmare și pati­mile, îi este ușor ca, - prin grai și prin exemplu, - poată lumineze omenirea și -i îndrumeze educa­ția soci­ală, care combate aceste patimi, - adică răspândească principiile adevăra­tei morale științifice. Astfel, părintele medicinei, Hipocrate, a avut dreptate zică; „scopul final al medicinei nu este numai vindece sau prevină bolile, - ci încă perfecționeze pe oameni și -i facă mai fericiți, făcându-i mai buniâ€�. Medicul trebuie deci fie, în acelaș timp, un sa­vant care iubește din tot sufletul știința medicală, adică știința omului; ...

 

Vasile Alecsandri - Despot Vodă

... pe cărare La deal... îi vezi? JUMĂTATE Văd... Iată-i ajunși sub dâmbul mare... Țin sfat și iarăși pleacă... Or fi niscai fugari Ce vor treacă-n țară. LIMBĂ-DULCE Ce-or fi, maghiari, tătari, -i prindem. JUMĂTATE Dar, -i prindem, căci noi suntem de pază Aici, la pragul țării... Feri, măi, nu te vază. LIMBĂ-DULCE Știi ce? Hai de pe culme pe ei ne-aruncăm. JUMĂTATE Ba nu; la pândă-aice mai bine s-așteptăm. Vin’ cole, după stâncă. LIMBĂ-DULCE Ce pândă? Lupta-i dreaptă: Ei doi ... muma, piere gemând sub talpa lor. DESPOT Cu Vodă Lăpușneanul ei astăzi nu se-mpacă? LASKI Nu! n-ar putea nici dracul pe tron ca le placă. DESPOT Le trebuie, se vede, un domn căzut din cer? LASKI Ba mai degrabă-un... Despot cu brațul lung de fier, bată, apese pe dârza lor cerbice Și-n capul lor sămânța de vrajbă o strice... Și iată de ce, frate, primit-am bucuros Ca ajut avântu-ți de dor ambițios. Sunt leah; cu moldovenii în veci n-am împăcare, Tu cauți un tron, Despot?... eu caut răzbunare! (Dându-i

 

Vasile Alecsandri - Constantin Negruzzi (Alecsandri)

... a fost îndemnat a scrie și dificultățile de tot soiul, prin care geniul său și-a făcut drum pentru ca iasă la lumină. vedem dar în ce epocă C. Negruzzi a creat pe Aprodul Purice și pe Alexandru Lăpușneanu, acest cap d-operă de stil energic ... superstițios, îngrășat cu mana averilor mănăstirești, aplecat mai mult la plăcerile lumești decât la smerenia apostolească; un cler care, în loc de a căuta apropie turmele între ele prin cuvinte de frăție, în loc de a exercita un sacerdoțiu sacru și mângâ ietor, conform moralei lui Cristos ... mișcându-se într-o atmosferă neguroasă de ignoranță, de superstiții, de pretenții, de lăcomie și de frică. III După această repede ochire asupra întregului tablou, examină m acum unele părți în detail și studiem țara în privirea morală, socială și intelectuală. Moralitatea pe la 1828 - 40 consista mai mult în observarea unor practici religioase, în îndeplinirea unor datorii ... răspântiile străzilor, lungit la pământ, bătut de Gavril cu un harapnic, apoi iară sculat pe picioare cu sila și iară pornit pe străzi, pentru ca ...

 

Titu Maiorescu - Limba română în jurnalele din Austria

... se va pune în practică, sau mai bine: o taxă uniformă de 40 cr. se va introduce. Albina din 5 februarie 1868: "Monitorul francez trebuia bage în socotință", adică: ia în seamă, ție seamă de; nemțește: in Rechnung, in Anschlag bringen. Gazeta Transilvaniei din 24 aprilie 1868: "În consunetul statutelor se convocară membrii ... că aceleași trebuie se publice", aceasta ar presupune, că a fost vorba se publice alte lucrări, și că în Transilvania au se publice numai aceleași în opoziție cu celelalte. Însă este evident că intenția autorului a fost numai zică simplu; aceste sau ele, și că aceleași al D-sale este o eroare de germanism. Germanii ar putea zice: wir beginnen diese Nr. mit ... cu observațiune că și acest dieselben este mai mult stil rău austriac, decât stil bun german, și că românescul "același", chiar în traducere, nu vrea zică derselbe , ci eben derselbe . ne fie iertat a releva în treacăt sfârșitul pasagiului citat, cu care începe noua foaie: "Adunarea a dat viață acestei foi ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Ioan Vodă cel Cumplit

... documentale. Perspectiva se cuprinde întru a dispune toate părțile întregului, așa încât nu vă întâmpine lacune esențiale alăturea cu detalii superflue; nemic nu fie de prisos, nemic nu fie descusut; cele importante reiasă în relief pe primul plan, cele secundare se umbrească pe planul al doilea, cele accesoare abia mijească mai încolo. Tabloul cată aibă un fond sau un cer: la începutul operei schițarăm în câteva cuvinte generale starea Europei de atunci. Apoi apare figura cea curat românească a ... domnea papa; domnea Calvin; domnea toată lumea.... afară de regele Carol IX. Un singur eveniment de genul aceluia prin care se ilustrase oarecând Ierostrat face trăiască în istorie numele acestui somnoros Neron. Cine oare nu se înfioară numai când i se pare că aude cuvântul "La Saint-Barth lemy"? În ... a scutura tirania maternă a Caterinei Medici, și iar în zece rânduri sărută lanțurile ce-l sugrumau; până ce într-o zi, vreau zic într-o noapte, desperat de conștiința nulității sale, el se hotărî a dovedi lumii ce poate un rege: 30.000 de francezi ... ...

 

Garabet Ibrăileanu - Amintiri din copilărie și adolescență

... Apoi sforțarea conștientă te obosește. O comparație: un om care umblă drept prin natura lui, nu face nici o sforțare; unul care umblă plecat, trebuie se gândească necontenit stea drept. Îndată ce uită, umblă iar ghebos. Ca nu răspund cuiva cu vorbe aspre, trebuie fac o sforțare; uneori uit fac sforțarea. Dacă m-aș fi obișnuit de la 3 până la 18 ani, în viața de familie, vorbesc cum se cade, acum acest lucru ar fi foarte ușor, mi-ar fi un lucru natural, fără nici o cheltuială de energie. Bineînțeles e ... pentru o femeie frumoasă, pentru o femeie care a suferit mult de sărăcie, pentru o ființă care n-a avut când guste viața, pentru cineva care are toată poezia lucrurilor din îndepărtatul trecut. Femeia aceasta, fata aceasta cu ochii verzi, a fost singura ființă ... eu , spunea el -- ,,el" eram eu. Și ea niciodată n-a fost totul pentru mine. Când trăia, eram prea mic, prea inconștient, ca am asemenea sentimente. După ce-a murit, mi-am împărțit sentimentele spre cele patru vânturi -- păstrându-i ei numai un colț adânc din ...

 

Anton Holban - O moarte care nu dovedește nimic

... dovedeşte nimic O moarte care nu dovedește nimic de Anton Holban Fericirea a fost mare când mi s-a dat prilejul plec la Paris! Scopul copilăriei mele se realiza. Aveam străbat în fine eu însumi toate ungherele prin care mă orientam cu ușurință cu mintea și unde plasasem numai cu imaginația sute de romane a ... ne-a apropiat. Acolo, în fața mămăliguței cu brânză și a cepei, ne descoperirăm amândoi mofturoși (sau că făcea pe mofturoasa ca -mi placă). Amândoi nu reușirăm, ca ceilalți, ne culcăm imediat. După o ezitare, în urma propunerii mele, se hotărî meargă cu mine prin noapte. Din urmă, o amică ne vesti stupid: “Bine, o vă spun mâine domnului profesor!" Pornirăm în întuneric și coborârăm la Argeș. Era liniște, aerul curat, copacii lăsau umbre lichide. Argeșul tremura sprinten, luminând argintiu ... cred că ar fi fost bine primită. O exclamare acolo, în noapte, în singurătatea noastră, departe de târg, ar fi fost ridicolă. Dar am preferat ne întoarcem, nu prea târziu, ca nu ne speriem complect vecinii, trecând pe lângă o prăvălie luminată, fără

 

Vasile Alecsandri - Sânziana și Pepelea

... noi stăm de vorbă și ziua trece. TOMA: Și soarele ne prăjește. ȚĂRANII: Și sămănăturile pier. ȚĂRANCELE (văitându-se): Pier, pier, păcatele noastre! Ce-o devenim?... O ne moară copiii de foame! MACOVEI: Tacă-vă ciocul, gaițelor!... decât ați urla, mai bine v-ați apuca faceți descântece de ploaie. MĂRICA: Că doar noi nu suntem vrăjitoare ca Baba Rada, din căsuța aceea... Numai ea știe facă vrăji și tragă-n bobi, și descânte de dragoste cu ulcica, și dezlege norii... MACOVEI: Da de unde știi, jupâneasă, că Baba Rada descântă de dragoste cu ulcica? Nu cumva... MĂRICA: Ferească Dumnezeu, bărbate, nu se află ... toată lumea știe că Baba Rada citește și-n stele... și-i carte de tobă, asta... tobă de carte. MACOVEI: Tronc, Mărică!... Oameni buni, hai ne mai sfătuim cu părintele Pricochi și -l rugăm mai iasă cu icoanele. TOȚI: Hai! hai! (Repetă corul și iese prin dreapta.) PEPELEA (trezindu-se): A!... bun somn am tras!... și frumos ... ochii din cap. BABA RADA: Dar tu ei?... PEPELEA: Și ea mie, vorba țiganului. BABA RADA: Ei, știi una?... Pepeleo, hai cu mine în pădure, ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>