Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CÂND
Rezultatele 41 - 50 din aproximativ 2514 pentru CÂND.
Alexandru Macedonski - Noaptea de mai (Macedonski)
... stele nimica nu va fi clintit, Veniți: privighetoarea cântă și liliacul e-nflorit. Se poate crede că vreodată ce e foc sacru se va stinge, -- Când frunza ca și mai nainte șoptește frunzei ce atinge? Când stea cu stea vorbește-n culmea diamantatului abis, Izvorul când s-argintuiește de alba lună care-l ninge, Când zboară freamăte de aripi în fundul cerului deschis?... Vestalelor, dacă-ntre oameni sunt numai jalnice nevroze, E cerul încă plin de stele, și câmpul încă ... și opale, Anacreon re-nalță vocea, dialoghează Theocrit... Veniți: privighetoarea cântă în aerul îmbălsămit. E mai și încă mă simt tânăr sub înălțimea înstelată... Halucinat când este-auzul, vederea este fermecată; Aud ce spune firul ierbii, și văd un cer de aripi plin, M-așez privind în clarul lunii sub transparența ... Cu cântece nălucitoare cum sunt candorile de crin. O! feerie a naturii, desfășură-te în splendoare, Regret suprem al fiecărui în tainicul minut când moare, Fiindcă tu ești pentru suflet repaos dulce și suprem. O! feerie a naturii, vindecătoare de nevroze, Ce ne-mbunești fără știință și ... ...
Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VIII
... Mai vie, mai frumoasă, dând semne vederate De nevinovăție; că limba cea ușoară Când slobodă aleargă, se-mpiedică curând; Că îndrăzneala este atunci de lăudat, Când ne slujește-n lupta cu relele năravuri; Când smulgem de la dușman cu dreptul biruința; Când clevetiri urâte văzând le înfruntăm, Sau apărăm dreptatea unui nevinovat. Cred iarăși că acela ce se socoate-n sine Mai mult decât oricare, de laudă ... că și stăpânul și slugile-l urăsc. Așa din treaptă-n treaptă norocul îl ridică, Căci vrând de el să scape îi împlinesc ce cere. Când eu oftând zadarnic pierd vreme de cinci ani Pe lângă frumușele, un altul îndrăzneț Întru o zi își vede nădejdea-ncununată; Neam, minte, vrednicie din ... obraznici, noi slava alungăm, Pe-o cale unde-a slavei nu este nici o urmă, Și ne-amăgim pre sine cu măguliri deșerte. Când oare ochii noștri se vor mai curăți De pâcla rătăcirii în care ne aflăm? Mai străluci-va oare de adăvăr vro rază? Zadarnică nădejde! Iubim ... ține îndelung! Mustrarea conștiinței, urâtul, îngrijirea, Pe urma lor urmează, și chinul este mare! De-a pune în mirare pre oameni, ce folos? ...
George Coșbuc - Doina (Coșbuc)
... George Coşbuc - Doina (Coşbuc) Doina de George Coșbuc Copilo, tu ești gata De-a pururea să plângi! Și când ești tristă, Doino, Tu inima ne-o frângi. Dar nu știu cum, e bine Când plângi, că-n urma ta Noi plângem toți, și-amarul Mai dulce ni-e așa. Și toate plâng cu tine Și toate te-nțeleg, Că ... Le-nveți ce e iubirea Și râzi cu ochi șireți, Deodat-apoi te-ntuneci Și cântece le-nveți: Să cânte ziua-n luncă Și seara când se-ntorc, Când triste-n pragul tinzii Stau singure și torc. Când merg flăcăi la oaste Cu lacrimi tu-i petreci Și stai cu ei, ți-e milă Să-i lași pustii, să pleci. Cântând le-aduci ... în codru noaptea Sub brazi pe lângă foc. Și cânți cu glas sălbatec, Și-n jur ei cântă-n cor Cântări întunecate Ca sufletele lor. Când știi haiduci în codru Te prinzi cu ei fărtat, Li-arăți poteci ascunse, Pe stânci le-așterni tu pat. Când pun picioru-n scară, Ții roibul lor de frâu; Grăbit, când prind ei pușca, Scoți plumbii de la brâu: Iar ...
Iancu Văcărescu - Ceasornicul îndreptat
... Ne aduci aminte des mortea rece, Vino acuma, ia 'nvățătură, Schimbă nedrepta ta măsură! Scii, ticălosul om, ce puține Pote să aibă cesuri de bine. Când dar asupră-i răul se scolă, Când stăpânesce războiu sau bola, Vezi sărăcie, necaz, durere; Când vezi primejdia 'n putere: Atunci fă anul d'un sfert să fie, Ș'ăl sfert să trecă, să nu mai vie! Iar când tu vrajba vezi lepădată, De soț soția apropiată, Părinți, fii, frați 'și arăt iubire, Cum lor povață dă sfînta fire; Când a orî-căruia cuget spune Mulțumiri scumpe de fapte bune, Chiar când vrăjmașului meu fac bine: Cât ziua sfertul atuncea ține! Vezi a mândriei la om peire, Nemilostivă neomenire, Nelegiuire că se uneltesce, Prieteșug că ... Vezi tu un cuget fără de lege, Că sfinte noduri va să deslege, De simțiri inima când vezi secă: Fă ca minutul, anul să trecă! Când vezi dreptatea că biruesce, Când despărțiții înger unesce, Când toți Românii au cinste mare, A simpatiei când vezî lucrare, Când obștea nostră e fericită: .............................. Atunci secunda fă s'întârzie, D'un bun an visect fă-o să fie! Așa, plăcută, tu dându-mi pace, Și
Ion Heliade Rădulescu - Bată-te Dumnezeu!
... gură, o bagă iar în castronul cu ciorbă, iar o bagă în gură, iar o bagă în castron, și așa mai încolo. De multe ori, când mănâncă lapte, rumeneala de pe buze începe a-i da culoarea roșatică. Ioniță băiatul e un sufragiu dibaci: când schimbă talerele are un talâm minunat, aruncă tot după ușă, unde așteaptă pisica și cățelul, învârtește otrepul o dată pe taler, ți-l face de ... să le spuie cineva toate, unde mai are vreme? Cu toate acestea n-ar fi rău să mai adauge câte ceva cum își mână trebile când se gătește să meargă la nuntă, la bal sau și la biserică — pentru că dumneaei merge și la biserică, mai vârtos când are să arate lumii că nu cutează nici o marțafoaică să-i meargă înainte la mir. Odată s-a întâmplat una ca aceasta ... n-are de ce nu avea, căci e și creștină bună, după cum am zis, fiindcă vinerea nu lucrează, duminica merge la biserică (mai vârtos când frățica i-a făcut și ceva nou), gătițică, înțepată,-ntindicheată. Ce zici, dragul meu cititor? ...
... rochi, pandlice, buchet de iasomie La sol în contra-danț! Mulțime de machine prin case de neveste! Fămei și croitorii abia le prinzi de veste Când vin, când se strecor! Părinții schimbă cifre în foile de zestre; Galanții-n neastâmpăr citesc pe sub ferestre Bileturi dulci d-amor. O! câte case nouă și ... foame și de frig! Vă pare că e glumă când cruntă disperarea Și țintă către ceruri; - vă râdeți voi de starea Victimelor ce strig: ..................................... ..................................... III Când o căldură dulce, samururi, catifele, Sub draperii bogate de stofe, de dantele, V-adoarme p-un divan; Când mii lumini ascunse în lampe colorate Resfrâng și vă-nmulțește-n oglinzile-ardicate De jos până-n tavan; Ș-o copiliță dulce, râzândă, grațioasă, În ... rău; Și plâng, căci mâine poate copila o s-apuce O cale... n-au de hrană; și viața este dulce, C-așa va Dumnezeu. IV Când cina vă așteaptă în sala de mâncare, Și-n giurul vostru vase cu flori mirositoare Vă-mbată de miros; Când ochii vi se pierde pe mese încărcate D-argint, de porțelane, cristale tot-săpate, C-un viu foc luminos; Și când ...
Cincinat Pavelescu - Sic transit
... pe oarecine Cam de când ar fi orașul cu palat lângă palat, Și răspunsul fu acesta: Vezi de calea ta mai bine, Căci cetatea de când lumea către ceruri s-a-nălțat! După secole apuse Petrecu prin acel loc... Ziduri, temple și palate, tot orașul dispăruse, Un cioban mergea ... mijloc. Se lăsa peste natură o molatică odihnă, Pe când turma răzlețită împrejur pășea în tihnă. Iar drumețul, vrând să știe, întrebă atunci mirat, De când iarba pe acolo început-a să răsară? Hei, ciobanul îi răspunse cu batjocură amară, De când soarele e soare, turme-aici au pășunat! După secole apuse Petrecu prin acel loc... Câmpul verde în pădure de stejari se prefăcuse... Erau crengile mișcate ... nici chiar razele de soare Bucuria primăverii nu puteau s-o mai strecoare, Vrând-năuntru să străbată, întâlni un vânător, Poți să-mi spui de când pe-aicea e pădure neumblată? Vânătorul îi răspunse: Întrebarea e ciudată... Ea-nfrunzește de când este și pământul roditor. După secole apuse Petrecu prin acel loc... Peste urmele pădurii marea largă s-așternuse Cerul serii peste valuri revărsa sclipiri de ... ...
... L-a cătat tot ca pe-un frate. Zi și noapte l-a vegheat, Perne albe i-a mutat Când la cap, când la picioare, Când la umbră, când la soare! Într-o zi el o vedea Că de plâns se ascundea Și cu jale-așa-i zicea: ,,Ce-i, Ancuțo, draga mea? Ochișorii ... o viorea frumoasă Într-un păhărel pe masă! Și tu, Șoime, ce nechezi Și de boala mea nu crezi, Să te văd cum te repezi, Când în mine mă gândesc Să răpun cap tătăresc!" Șoimul vesel necheza, Zborul iute-și repezea, Iepurește, ogărește, [3] Păsărește, fulgerește, Și-ntr-o clipă ajungea ... mi aduci vreo copilă, Adă-mi tu pe soră-ta, Că nu doresc pe alta." ,,Îti aduc altă mireasă, [5] Mai frumoasă, mai aleasă, Care, când te-a săruta, Halal de viata ta!" ,,Cine-i, bre Doncilă, cine? Unde, unde-i s-o văd bine!" Iat-o ici în ... există asemenea balada lui Doncilă, însă cu numele de Radu și călugărița (vezi colecția tipărită la Pesta de dr. Marin Marienescu) ↑ În timpurile pe când
Alexandru Macedonski - Nălucirea
... Alexandru Macedonski - Nălucirea Nălucirea de Alexandru Macedonski Când noaptea vine placidă, lină, Când alba lună suie pe cer, Când vântu-n frunze duios suspină, Când dulci arome plană-n eter, Ades mi-apare fața-i blondină, Plină de farmec și de mister. Să fie feea rimelor grele? Sau e-al ... plăpând, Încât te-aruncă în rătăcire, Ai vrea în brațe s-o strângi palpitând! Vană dorință!... E-o nălucire Ce într-o clipă vezi dispărând! Când noaptea vine placidă, lină, Când alba lună suie pe cer, Când vântu-n frunze duios suspină, Când dulci arome plană-n eter, Mi se arată fața-i blondină Plină de farmec și de mister! Ore sublime de reverie, De inspirare trec atunci ... eu, Și-n valuri dive de poezie Exal cu-ncetul sufletul meu! Ea, înclinată pe-a mea hârtie, Zâmbind, conduce pana-mi mereu! Când se întâmplă să nu-mi apară, De întristare sunt înnegrit! Chiar Poezia repede zboară Când nu mai vede chipu-i iubit; Dar la vedere-i se-ntoarce iară Și mă inspiră necontenit! Ea este feea rimelor grele, E ș-al ...
... Alexandru Vlahuţă - Păcatul Păcatul de Alexandru Vlahuță Păcătuit-a omul în vremuri fericite, Când nu-i lipsea nimica, nici hrană, nici odihnă, Când n-avea a se teme de zile amărâte, Când roabă-i era lumea și el domnea în tihnă. Pământul, încă proaspăt, pătatu-s-a de sânge Când lumea era largă și oamenii puțini, Când nimenea, sub soare, n-avea de ce se plânge, Când cerul n-avea trăsnet și nici pământul spini. Și vreți ca astăzi omul să nu păcătuiască? Când grijile-l apasă, nevoile-l muncesc, Când el se vede-n lume menit să pătimească, Când rălele-l frământă, și poftele-l robesc! Și vreți să n-avem Caini, când e nepotrivire, Și ură și cruzime în neamul omenesc, Când neagra dușmănie și lacoma râvnire De-a pururea-ncuibate în inimi clocotesc! Nu, nu; din nopți pierdute în vremuri depărtate Blăstemul stă pe ...
Grigore Alexandrescu - Meditație (Alexandrescu)
... le scapă cu furie strângând. Ei nu gândesc la moarte, nu gândesc la viață, Ei nu gândesc la fapte ce-n viață au urmat, Ci când sufletul zboară, când sângele îngheață, Toată durerea le-este că nu și-au răzbunat! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Puțin mai înainte un monument s-arată; Să-l privim... Dar ce semne de ... fost odată: Azi slava stă deasupra, și omul în pământ! Iată, fără-ndoială, o mare mângâiere, O, voi, care un titlu ș-un nume pizmuiți! Când tot ce e-nalt și când mărirea piere, Mărirea, înălțarea, la ce le mai doriți? Din vremile trcute, în veacuri viitoare, Un nume să răsune, în slavă-mpodobit. Să treacă peste ... Acela ce îl poartă cu ce s-a folosit? Când marea-ntărâtată corabia-ți zdrobește, Când loc de mântuire nu este, nici liman, Când cu grozave furii asupra ta pornește Spumoasele lui valuri bătrânul Ocean, Spune-mi, îți pasă-atuncea să știi de mai plutește Catargul fără pânze ce ... o vezi. Dacă în cartea soartei omu-ar ști să citească, Să-și afle fiecare grozavul viitor, Cine-ar mai vrea, Stăpâne, aicea să trăiască, Când ...