Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru BOLTA (A CERULUI)

 Rezultatele 41 - 50 din aproximativ 185 pentru BOLTA (A CERULUI).

Dimitrie Anghel - O primăvară la Roma

... albelor poduri de piatră, coloanele toate păreau că sprijinesc cerul, și cerul tot, așa senin cum era, părea că-și sprijină cu drag imensa-i boltă peste lumea aceasta de ruini, unde viața merge de-a pururi cu moartea de mînă și unde trecutul te întîmpină la fiece pas ... ce ți le-a pus Dumnezeu subt pleoape, ca să poți vedea ce frumoasă e lumea într-o dimineață de primăvară, subt albastrul cer

 

Mihai Eminescu - Floare albastră

... Sufletul vieții mele. În zadar râuri în soare Grămădești-n a ta gândire Și câmpiile Asire Și întunecata mare; Piramidele-nvechite Urcă-n cer vârful lor mare - Nu căta în depărtare Fericirea ta, iubite!" Astfel zise mititica, Dulce netezindu-mi părul. Ah! ea spuse adevărul; Eu am râs, n ...

 

Constantin Stamati - Omul și pământul

... ieșit din casă, m-am dus făr-a ști unde, În codrii singuratici cătându-mi liniștirea; Acolo cu mirare priveam frumseța lumii...   Pe cer, unde și unde, plutea ca de puf nouri, Și repede ca umbra trecând pierea în aer, Și se limpezea cerul ca de cristal oglindă, Iar ...

 

Vasile Alecsandri - Cucoana Chirița în balon

... că s-a lovi de bolta cerului și și-a face un cucui? HAZLIU: Nu! el cearcă să facă joncțiune între cer și pământ... Deprindere... ce să zici? NĂUCESCU: A prins gust la joncțiuni, moghiarul... Vrea multe și ieftine... VÂNZĂTORUL (strigă): Șeapte de-o para ...

 

Mihai Eminescu - Mortua est!

Mihai Eminescu - Mortua est! Mortua est! de Mihai Eminescu Făclie de veghe pe umezi morminte, Un sunet de clopot în orele sfinte, Un vis ce își moaie aripa-n amar, Astfeli ai trecut de al lumii otar. Trecut-ai când ceru-i câmpie senină, Cu râuri de lapte și flori de lumină, Când norii cei negri par sombre palate, De luna regină pe rând vizitate. Te văd ca o umbră de-argint strălucită, Cu-aripi ridicate la ceruri pornită, Suind, palid suflet, a norilor schele, Prin ploaia de raze, ninsoare de stele. O rază te-nalță, un cântec te duce, Cu brațele albe pe piept puse cruce, Când torsul s-aude l-al vrăjilor caier Argint e pe ape și aur în aer. Văd sufletu-ți candid prin spațiu cum trece; Privesc apoi lutul rămas... alb și rece, Cu haina lui lungă culcat în sicriu, Privesc la surâsu-ți rămas încă viu - Și-ntreb al meu suflet rănit de-ndoială, De ce-ai murit, înger cu fața cea pală, Au nu ai fost jună, n-ai fost tu frumoasă? Te-ai dus spre a stinge o stea radioasă? Dar poate acolo să fie castele Cu ...

 

Mihai Eminescu - Miradoniz

Mihai Eminescu - Miradoniz Miradoniz de Mihai Eminescu Miradoniz avea palat de stânci. Drept streșină era un codru vechi Și colonadele erau de munți în șir, Ce negri de bazalt se înșirau, Pe când deasupra, streșina antică, Codrul cel vechi fremea îmflat de vânt. O vale-adâncă ce-ngropa în codri, Vechi ca pământul jumeta din munte, Mâncând cu trunchii rupți scările negre De stânci, care duceau sus în palat ­ O vale-adâncă și întinsă, lungă, Tăiată de un fluviu adânc bătrân, Ce pe-a lui spate văluroase pare A duce insulele ce le are-n el ­ O vale cât o țară e grădina Castelului Miradoniz. Iar în castel de treci prin colonade Dai de înalte hale cu plafondul Lor negru strălucit și cu păduri De flori. Păduri cărora florile Ca arborii-s de mari. Roze ca sorii, Și crini, ca urnele antice de argint, Se leagănă pe lugerii cei nalți, Iar aerul văratic, dulce, moale. Ca stelele sunt musculițele prin frunze Și împlu aerul cel cald cu o lumină Verzuie, clară, aromată. Fluturi ­ Cu părul de-aur și cu aripioare De curcubău ­ în haine de argint Din floare-n floare fâlfâiesc ...

 

Alphonse de Lamartine - Poetul murind

... arderea vegherii Și află o speranță aproape d-un mormânt. D-aci mult vede omul, și alma-n neputință Ia aripi și s-avântă spre cer cu ușurință. Când ai picioru-n groapă, puțin ești pe pământ. Sfărmați și dați la flăcări, la vânturi și la unde Ast luth ce n ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Poetul murind

... arderea vegherii Și află o speranță aproape d-un mormânt. D-aci mult vede omul, și alma-n neputință Ia aripi și s-avântă spre cer cu ușurință. Când ai picioru-n groapă, puțin ești pe pământ. Sfărmați și dați la flăcări, la vânturi și la unde Ast luth ce n ...

 

Constantin Stamati - Închisul către un fluture ce intrase în castelul său

... maica lor, la care mor când gândesc, Luându-se după ei, cu toți să vie atunci. Ei scăparea mea pot fi ca niște îngeri de cer... Căci cu ruga cei sărmani și pe Domnul îmblânzesc; Și plânsul lor sfarmă uși, obezile risipesc... Inima să moaie pot a crudului temnicer ... Și de-a lor sunet grozav, gingașul meu fluturaș Speriat au pribegit din acest negru lăcaș, Strigăi: oh! așteaptă, stă! dar el la cer

 

Vasili Andreievici Jukovski - Închisul către un fluture ce intrase în castelul său

... maica lor, la care mor când gândesc, Luându-se după ei, cu toți să vie atunci. Ei scăparea mea pot fi ca niște îngeri de cer... Căci cu ruga cei sărmani și pe Domnul îmblânzesc; Și plânsul lor sfarmă uși, obezile risipesc... Inima să moaie pot a crudului temnicer ... Și de-a lor sunet grozav, gingașul meu fluturaș Speriat au pribegit din acest negru lăcaș, Strigăi: oh! așteaptă, stă! dar el la cer

 

Alexandru Macedonski - Noaptea de aprilie

... parte integrantă din a dragostei poveste Inima este-o enigmă și iubirea un mister, Le urmez, și iată totul: să le înțeleg nu cer! De e scris însă departe unde te-afli-acuma, doamnă, Să uiți nopțile de-aprile pentru nopțile de toamnă Și să râzi de-aceste versuri ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>