Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru BAL

 Rezultatele 41 - 50 din aproximativ 114 pentru BAL.

Grigore Alexandrescu - Șoarecele și pisica

... fisionomii, Ș-a acestui străin atîta de cinstit Nu le înfățișa nimic de bănuit. Dar într-o zi, cînd toți îi deteră un bal, După ce refuză și limbi, și cașcaval, Zicînd că e în post și nu poate mînca, Pe prietenii săi ceru a-mbrățișa. Ce ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Un muieroi și o femeie

... a guriță, Iezuito, Neagă-rea, Chirațiță Avestiță! Ai fost tu la soarea? Știi ce este libertaua? Știi ce este-egalitaua? Ai fost tu la bal maschĂ©? Amur și fidelitĂ© Ai simțit tu vreodată, Tistimel, paftală lată? De la foc, de la corlată, Din argeaua de neveste, Știi politica ce este ...

 

Ion Luca Caragiale - Calendar

Ion Luca Caragiale - Calendar Calendar de Ion Luca Caragiale IANUARIE, 31 zile — ziua de 10 ore — noaptea de 14. La 7, luna plină; la 13, pătrarul din urmă; la 20, luna nouă; la 29, pătrarul întâi. Frigul pentru cei fără paltoane e cu 15 grade mai mare decât pentru cei împaltonați. FEBRUARIE, 28 zile — ziua de 11 ore — noaptea de 13. La 5, lună plină; la 12, pătrarul din urmă; la 20, lună nouă; la 27, pătrarul întâi. Carnavalul este în putere. Câți nu vor rămâne becheri se vor căsători. Balurile mascate vor hotărî pe mulți căsătoriți să pornească jalbă de despărțenie. MARTIE, 31 zile — ziua de 12 ore — noaptea de 12. La 6, luna plină; la 13, pătrarul din urmă; la 20, lună nouă; la 17, pătrarul întâi. Se zice că preasfinții părinți de la sinod vor posti tot postul, daca nu vor mânca dulce. APRILIE , 30 zile — ziua de 13 ore — noaptea de 11. La 6, lună plină; la 12, pătrarul din urmă; la 20, lună nouă; la 27, pătrarul întâi. Un orator în Cameră aduce un proiect de lege pentru stârpirea muștelor, care prevede un al optulea minister ...

 

Ion Luca Caragiale - High-life

Ion Luca Caragiale - High-life High-life de Ion Luca Caragiale O țară eminamente agricolă trebuie să aibă un high-life. Ce este? ce numim high-life? Este crema unei societăți. Ca naștere? — nu. Ca talent? — nu. Ca avere? — nu. Ca onestitate? — nu. Ca bravură? — nu. Atunci... ca ce? Știu eu? Poți fi feciorul celui din urmă râtan; poți merita să fii hrănit cu paie; poți fi sărac lipit și incapabil a munci de două parale; poți fi o spurcăciune bună de aruncat în canal; un laș de cea mai deplorabilă speță — asta nu te-mpiedică de a face parte din high-life. Vei merge alături cu un descendent direct al cutărui cruciat; vei concura pe toți oamenii distinși la favoruri și onoruri; vei cheltui și vei trăi ca un mare rentier; vei putea arunca desprețul tău oamenilor de treabă și sfida pe orice brav. Și toate cu un succes desăvârșit. Cum asta? vor întreba nedomiriții. Iacă bine. Mergeți pe stradă, la Șosea, la spectacole, în magazine, în baluri, la București, la Constanța, la Sinaia, mergeți, vedeți și spuneți și dv. cum. Iată ce bănuim noi. Orice popor clasic ...

 

Ion Luca Caragiale - Meteahnă

... mai mult sau mai puțin pitoresc, unde te plictisești, până la înecăciune, dacă nu știi danța, ca să poți respira seara praful din salonul de bal de la Kurhaus. Însă astă-vară, fiind osândit să respir o lună aer curat, chiar dacă nu știu danța, am avut norocul să petrec împreună ...

 

Ion Luca Caragiale - O nouă societate română

Ion Luca Caragiale - O nouă societate română O nouă societate română de Ion Luca Caragiale Mai mulți domni și doamne din societatea aleasă ș-au propus să înființeze o societate pentru cultivarea limbii și literaturii naționale. Scopul lor este frumos și cu atât mai lăudabil cu cât este lipsit de orice intenție de câștig material, sperăm. Vom avea deci o societate în care nu se vor subscrie acțiuni, ci poezie sau proză frumoasă; nu se vor mai tăia cupoanele cu folos, ci versurile de prisos, și în adunarea generală, în loc de dividende, se vor împărți aplauze și complimente. Proiectul de statute obligă pe membrii de ambe sexe să nu mai vorbească nici în lume, nici în intimitate limbi străine și mai cu seamă limba franceză; ei sunt obligați a vorbi, cu copiii, cu amicii, la biserică, la five-o-clock-uri, la teatru, la baluri, numai românește. Dorința poetului: “O, vorbiți, scriți românește, pentru Dumnezeulâ€� va căpăta pentru membrii tinerii societăți putere de lege. Era în adevăr și timpul casocietatea noastră din straturile superioare să ajungă la convingerea că disprețul limbii naționale și uzul limbii franceze trebuiau să înceteze. A vorbi românește, ...

 

Iulia Hasdeu - Magdalena

Iulia Hasdeu - Magdalena Magdalena de Traian Demetrescu Cînd jalea vîntului tomnatic Prin desfrunziții arbori trece, Tu te gîndești la baluri, doamnă, - Eu mă gîndesc la soba rece... Cînd primii fluturi de zapadă Plutesc în zarea albicioasă, Tu te gîndești la rochii scumpe,— Eu mă gîndesc că-s zdrențuroasă... Și cînd în nopțile de iarnă Cînți la clavirul tău, visînd, Tu te gîndești că ești iubită, — Eu mă gîndesc c-o să mă

 

Mihai Eminescu - Albumul

... Mihai Eminescu - Albumul Albumul de Mihai Eminescu Albumul? Bal mascat cu lume multă, În care toți pe sus își poartă nasul, Disimulându-și mutra, gândul, glasul... Cu toți vorbesc și nimeni nu ascultă. Și ...

 

Mihai Eminescu - Pustnicul (Eminescu)

... clipă Pasiunea li lumin-a lor risipă. La ce escursiuni? ­ Ce nu sunt oare Unde v-au dus, în sala cea de bal, Pe înflorite, dulci și moi covoare, Unde mii flori mirosul lor esal; Sub a perdelei umbră scutitoare, Ce de trădarea mândrului cristal Al ...

 

Mihai Eminescu - S-a stins viața falnicei Veneții

Mihai Eminescu - S-a stins viaţa falnicei Veneţii S-a stins viața falnicei Veneții de Mihai Eminescu S-a stins viața falnicei Veneții, N-auzi cântări, nu vezi lumini de baluri; Pe scări de marmură, prin vechi portaluri, Pătrunde luna, înălbind păreții. Okeanos se plânge pe canaluri... El numa-n veci e-n floarea tinereții, Miresei dulci i-ar da suflarea vieții, Izbește-n ziduri vechi, sunând din valuri. Ca-n țintirim tăcere e-n cetate. Preot rămas din a vechimii zile, San Marc sinistru miezul nopții bate. Cu glas adânc, cu graiul de Sibile, Rostește lin în clipe cadențate "Nu-nvie morții - e-n zadar,

 

Mihai Eminescu - Veneția

Mihai Eminescu - Veneţia Veneția de Mihai Eminescu S-a stins viața falnicei Veneții, N-auzi cîntări, nu vezi sclipiri de baluri; Pe scări de marmură, prin vechi portaluri, Pătrunde luna, înălbind pereții. Okeanos se plînge pe canaluri… El numa-n veci e-n floarea tinereții, Miresei dulci i-ar da suflarea vieții, Izbește-n ziduri vechi, sunînd din valuri. Ca-n țintirim tăcere e-n cetate. Preot rămas din a vechimii zile, San Marc sinistru miezul nopții bate. Cu glas adînc, cu graiul de Sibile, Rostește lin în clipe cadențate: „Nu-nvie morții — e-n zadar, copile!â€

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>