Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru APLECA (LA)
Rezultatele 41 - 50 din aproximativ 101 pentru APLECA (LA).
... VI 2.7 SCENA VII 2.8 SCENA VIII 2.9 SCENA IX ACTUL I (Interiorul unei cârciume, clădire cu grinzi de lemn. În fund, la mijloc, ușa de intrare; la stânga, fereastră mare de prăvălie cu blon; lângă fereastră, taraba. La stânga, planul întâi și al doilea, două uși cari dau în două odăi. La dreapta, planul întâi, chepengul beciului și o ușe care dă în celar. La stânga, în față,o masă de lemn și scaune rustice. Lavițe pe lângă pereți.): SCENA I DRAGOMIR, GHEORGHE și ANCA (Toți trei stau împrejurul mesii ... a citit osânda, râdea... ANCA (cu mult interes): Cum?... De unde ai văzut tu când i-a citit osânda? DRAGOMIR: Am fost la judecată. GHEORGHE: Ai fost? ANCA (din ce în ce mai interesată): La care judecată? DRAGOMIR (contrariat): La jurați, când l-a osândit. ANCA: Ai fost tu la jurați!... și mie atâția ani de zile să nu-mi spui! DRAGOMIR: Ți-am spus... ANCA: Ba nu. DRAGOMIR (supărat): Ei! Așa e, nu, firește ... am luat-o?... Uf! M-am săturat! De opt ani de zile, Dumitru și iar Dumitru; pe îl auz când vorbește ea, când mă uit la ...
... făcu din ochi lui Mincu, apoi strânse mâna poftitului. — A! atunci suntem între colegi. Păi de ce nu ne-ai spus de la început, dragă? Mincu iar scoală chelnerul să aducă un rând... Chelnerul, necăjit la fiecare zece minute, se trezește de-a binelea. Dă perdelele la o parte. Pe geamul aburit, lumina cenușie nu poate încă pătrunde; dar din uluci se aude cum picură bura de ploaie. Petru Știucă a ... — Cât ai pe lună, domnule? — O sută douăzeci de lei. — Și ca controlor cât câștigai? Funcționarul își vâră cele trei degete de la mâna dreaptă în buzunarul jiletcei, scoate pieptul în afară și dă capul pe spate, de răspunde cu ifos, încâlcindu-se: — Pân la o sută șaapte-șaapte-zeeci de... lei pe lună, bez... bez Vlaașca și Te-Teleorman. Șerbescu se-nfurie: — Păi bine, ce-ai căutat atunci ... se oprește în dreptul unei tutungerii; intră înăuntru, și artiștii, după dânsul. Știucă se clatină câteva clipe în fața tejghelei, parcă a uitat la ce venise, apoi strigă deodată: — O coală de hârtie... mi-ministerială... și un timbru de trzeci. Mincu se uită la ...
Ion Luca Caragiale - Abu-Hasan
... a rămas. Vreau numai să încerc pînă unde pot merge prietenii mei cu nerecunoștința. O să mă rog de ei să pună fiecare de la mînă la mînă, să m-ajute a mă sălta din starea nenorocită în care am căzut. Dar asta, precum ți-am spus, o fac numai ... de toată cinstea. Abu-Hasan s-a ridicat de unde ședea jos și, după ce i-a făcut o temene pînă la pămînt, i-a zis politicos de tot: -Prea cinstite domnule, bine-ai venit sănătos la noi în Bagdad; te rog prea-plecat să-mi faci cinstea să poftești la cină cu mine și să-ți petreci noaptea asta în casa mea, ca să te odihnești bine de oboseala călătoriei. Și, ca să-l îndatoreze ... L-a dus acasă, l-a băgat într-o odaie foarte curată și l-a poftit să șadă pe divan la locul de cinste. Cina era gata și masa pusă. Mama lui Abu-Hasan, pricepută la bucătărie, le-a dat trei feluri de mîncări: niște porumbei gătiți cu zarzavaturi și cu orez, apoi o gîscă
... colo până colo pe dinaintea casei unde se află acea femeie care l-ar iubi mult “dacă ar vrea elâ€�... Clopotul pentru cină sună la școală. Asta-l deșteptă; el grăbește și intră. Sunt toți la masă; lui nu-i e foame... Merge și se culcă așezând sub pernă biletul și garoafa, după ce iarăși privește îndelung icoana acelor vorbe, pe ... să se plimbe mai des... și-i trece. Duminica... în sfârșit! Niță a fost îndemnat de camarazi și de părintele-directorul să iasă la plimbare; el a preferit să stea la școală ca să se poată ajunge cu lecțiile, rămase-n urmă din pricina frigurilor... Firește că superiorul a fost încântat de atâta sârguință ... tot închise?... Nu - și n-apucă să ridice ochii doritori și vede venindu-i prin aer un nou ghem care-ntr-o clipă îi cade la picioare... Asta nu mai e prins cu un ac – e legat cu o cordeluță roșie: "Treci la miezul nopții... Te aștept... 0 să vezi cât te iubesc". Și nici o mișcare la
Ion Luca Caragiale - Calul dracului (Ion Luca Caragiale)
... iar de morfolit. Într-o zi, fiind târg devale, a-nceput dis-de-dimineață să se care într-acolo lume după lume de la deal. La dus, i-au mai zis babei câte unii "crede"; da spre seară, la-ntors, i-au dat care ce l-a lăsat inima... Păcum e obiceiul la târg: târguiește omul ce târguiește, cumpără, vinde; apoi, mai cu rachiu, mai cu vin, mai cu vorbă, se-nveselește, și pe urmă își mai aduce ... apă după lucru gras, că ți s-apleacă... Ai înțeles? - Am înțeles... Da multe mai știi dumneata. - Știu, firește; cum să nu știu?... că pân la vârsta asta, de mă vezi cu ochii verzi, n-oi fi trecut ca un câine prin apă... Vorba aia: uită-te la față și mă-ntreabă de viață... Ehei! fătu-meu; când aș sta să-ți spui cine sunt eu... - Înțeleg, a zis băiatul căscând ... Zice baba-n gândul ei: "Ia să vedem mai bine"... și trage încetinel cerga, pune mâna și dă de o coadă. "Am înțeles!" Lasă cerga la loc binișor peste băiatul adormit, și s-apucă să-l mângâie blând pân păr; o ia-ntâi de ...
Ion Luca Caragiale - Grand H%C3%B4tel "Victoria Română"
... Nu! mai bine să rămân aici o noapte; am nevoie de repaos; să dorm fără clătinătură, fluiere, clopote și mai ales fără impresii mirifice de la Paris. Tocmesc trăsura pe a doua zi la patru și trag la "Grand HĂ´tel Victoria Românăâ€� în centrul orașului. Otelul meu are două caturi. Jos e la mijloc gangul, de o parte "Restaurant et Berărie", de alta "Cafenea et Confiserie". Dinaintea "confiseriei" sunt așezate mese și scaune până în mijlocul stradei: aci ... se strânge seara societatea aleasă. Acum e plin de lume. Sosirea mea produce senzație... Toți ochii se pironesc asupră-mi. Opresc o cameră și stau la o masă în partea restaurantului să beau o bere... Privirile mă săgetează; pe lângă cei de la mese, ies acuma să se uite la mine și cei din cafenea... Un băiețel ca de vreo cinci ani se scoală de la locul lui, vine binișor la masa mea și se pune, mâncând dintr-o prajitură, să mă studieze de aproape. "Nicule! vin la mama, strigă o damă. În zadar; copilul, numai ochi, n-aude. Am rezistat până aci, înfruntând ploaia de săgeți; privirile copilului mă biruiesc. Mă gândesc
... Țalului; Acuzativ — a chemat Țalul; sau: l-a-njurat pe Țal; Vocativ — Țal! În general, Țal are numai singular; la ocaziuni de-mbulzeală însă (ca, de ex., sărbători naționale, vreo înmormântare de lux, ori vreo manifestațiune politică), în localurile mari, așezate la vad bun, trebuiesc și trei Țali. Atunci, la pluralul provizoriu, se declină: Nominativ — Țalii sunt murdari; Genitiv — obrăzniciile Țalilor; Dativ — li se trag chiuluri destule și Țalilor; iar, a ... tortă; brânzeturi, fructe diverse; vin alb, negru, șampanie etc. Am mâncat din toate; trebuia! ca mai în vârstă în litere, științe și arte, eu stam la dreapta stăpânei casei. După ce foarte greu m-am ridicat de la masă, pe la zece fără un sfert, am trecut în salon, unde ne așteptau țigări, țigarete, cafele, des bonbons et des liqueurs — adică pe românește bomboane și ... românilor, în trecut, în prezent și-n viitor... Acest studiu va constitui subiectul a trei conferințe ce se vor ținea de către autoare la Ateneul Român. Ce mai încape vorbă?... s-a isprăvit!... Ne așezăm pe fotoliuri... Autoarea la
Ion Luca Caragiale - Cănuță om sucit
... să te-ntreb, loază. Câte râuri are Europa? - Mă duc să le număr, domnule... Și a plecat Cănuță. S-a dus la bunică-sa acasă și i-a spus că nu mai merge la școală măcar să-l taie. Bunică-sa a alergat la dascăl, și dascălul i-a spus: - Babo, dă-l la meșteșug. Poate meșteșugul să-i dea de capătâi, că nu-i de școală, e copil sucit, una îl întrebi și alta răspunde. S-a ... Mijea de ziuă când, rupt de oboseala trupului și mai ales de a sufletului, înghețat de atâta umblet pe frig, bătea în geam la cocioaba bunică-sii, în fundul unei mahalale de la marginea orașului. Baba se deșteptase, își aprinsese candela la icoane și se-n-china. - Cine e? - Eu bunico. I-a deschis. - Ei! ce cauți tu până-n ziuă? - Am fugit de la ... Mult... dar... nu mult. - Te bate? Băiatul dete din cap ș-ncepu să plângă. A vrut bunica să-l mustre, să-l îndemne la supunere - ba, că așa bate stăpânul, să-nvețe băieții minte; ba, că trebuie să aibă copilul răbdare dacă e ...
Mihai Eminescu - Împărat și proletar
... ale voastre umbre nimica crezătoare, Cu zâmbetu-vă rece, de milă părăsit, Cu mintea de dreptate și bine râzătoare, Cu umbra voastră numai, puteri îngrozitoare, La jugu-i el silește pe cei ce l-au urât. ...................................... Parisul arde-n valuri, furtuna-n el se scaldă, Turnuri ca facle negre trăsnesc arzând ... prin ele-atunci străbate, Și-n roată de foc galben stă fața-i ca un semn. Pe maluri zdrumicate de aiurirea mării Cezaru-ncă veghează la trunchiul cel plecat Al salciei pletoase - și-ntinse-a apei arii În cercuri fulgerânde se pleacă lin suflării A zefirului nopții ... pe-a apelor măriri, Trecea cu barba albă - pe fruntea-ntunecată Cununa cea de paie îi atârna uscată - Moșneagul rege Lear. Uimit privea cezarul la umbra cea din nouri, Prin creți ai cărei stele lin tremurând transpar, I se deschide-n minte tot sensul din tablouri A vieții ... mai multe mor. Astfel umana roadă în calea ei îngheață, Se petrifică unul în sclav, altu-mpărat, Acoperind cu noime sărmana lui viață Și arătând la soare-a mizeriei lui față - Fața - căci înțelesul e-același ...
George Coșbuc - Tulnic și Lioara
... și Vultur Împărat, De-aici apoi țin ață pe-a muntelui cunună Și dau hotar lui ținteș și craiului Fortună, Și trec pe la Crai-Sânger, se pierd apoi mai sus La Trăsnet împăratul, în margine de-apus. Așa era! și lumea de-a lungul și de-a latul Mirat-a fost ... o mie De stele, și pe mâneci ea poartă porumbei D-argint, cusuți cu sârmă pe fir de mâna ei. Un brâu îi strânge trupul la mijloc, de mătasă Și plin de flori e brâul și-așa de strâns s-apasă Pe trup, încât să cugeți că dânsul e crescut Cu ... Din fir de diamante, și-atât îi stă de bine, Și unde se-ncopciază, stau copcii de rubine. Și, cum se duce fata mereu privind la straturi În urmă dă spre stânga și-apucă drum în laturi Și merge la izvorul ce-n murmurul alin Prelinge clarii picuri pe lespezi de rubin. S-apleacă preste fața izvorului, voioasă În ape clari se caută copila de ... Și arde, cum ard fagii cu foc când îi împresuri. Pe când stătea cuprinsă de-atâtea nențelesuri, Un nor porni pe ceriuri, greu nor de ...
Ion Luca Caragiale - Din carnetul unui vechi sufleur
... se întoarce să scape de privirile amețitoare a sutelor de chipuri strâmbe de râs, de cine dă cu ochii?... De madmazela... Madmazela era la spate, cu oglinjoara la subțioară, cu cutia cu pudră într-o mână și cu puful încărcat în alta, gata să i-l aplice: intrase de la-nceput după urma nefericitei suverane. Închipuie-și oricine ce furtună de râsete a fost în teatru când a văzut lumea că ... a cadeților — adică jumătate ieșise și trei sferturi fusese dat afară, pentru că nu-nvăța nimica și se ținea de farse toată vremea. La școala de muzică era profesor un popă de regiment muscal, fugit, se zicea, din țara lui, unde fusese osândit la pierderea darului. Era un popă rău și ursuz. Odată scoate pe Iorgu la teorie și-l întreabă în câte feluri se duce o notă ținută; Iorgu se gândește, se scarpină-n cap și răspunde: — Crescendo, descrescendo și ... žmorgăâ€�. Odată se plimbă cu nobila „donaâ€� de Colibrados, ligniți amândoi de foame, pân satul vasalilor lui, și-ntâlnește pe unul stând pe câmp la ...