Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru POATE CĂ
Rezultatele 391 - 400 din aproximativ 1311 pentru POATE CĂ.
Nicolae Gane - Astronomul și doftorul
... ceriul îndărătnic nu-i trimetea mană ca în vremea lui Moisi; iar doftorul, om nu mai puțin învățat, aștepta bolnavii care nu veneau, nu doar că bolnavi n-ar fi fost, dar pentru că alții mai norocoși în meseria lui îl luase pe dinainte. Ei se sfătuiră să vie în țara cea multlăudată a Moldovei, sperând că ... noapte, și nu voim să vă stricăm somnul la pornirea noastră! — Nu vă sfătuiesc să vă culcați afară, băgă de samă Niță. Am semne că la noapte o să vremuiască, o să fie furtună cu ploaie și ninsoare. — Auzi? zise doftorul cătră astronom. — Ba că chiar! Eu n-am să știu de va fi vreme bună sau rea... Doar au trecut equinoxele toamnei și putem zice că suntem în calea orbitei aproape de perihelie, astfel că după paralaxa soarelui, nu se poate ca în astă-sară să fie vreme rea. — Așa trebuie să fie, negreșit. D-neta ești astronom și le știi aceste, răspunse doftorul plecându ... Să batem la ușă să ne deschidă, căci o să perim afară, zise astronomul. — Dar cine dracul ne va deschide, răspunse doftorul, nu știi că ...
Nicolae Gane - Fluierul lui Ștefan
... ochii mari, albaștri; hainele sale simple și ușoare destăinuiau formele cele mai regulate; dar pe fața ei se oglindea o neliniște mare interioară, se părea că, astfel cântând, ea se jăluiește pădurilor, că mărturisește naturii dorul său din inimă și, adâncită cum era în executarea cântecului ei, se părea atât de frumoasă acea femeie necunoscută, încât junele nostru ... gata a-ți întinde mâna și a-ți da orice ajutor. — D-ta? Dar ce folos poți să-mi aduci? Socoți poate că am nevoie de bani? Nu, domnule, eu nu sunt săracă de bani; că n-am ce face cu ei; sunt săracă de noroc! M-am născut într-un ceas rău; ș-acel ceas îl plâng acuma. — Dar ... bune, și iată că pe pragul bisericii întâlnii tot pe Ștefan, care îmi zise: — Mario, roagă-te și pentru mine!... Atunci am simțit picioarele că-mi tremurau sub mine, iute am intrat în biserică; m-am rugat mult, mult, și m-am rugat și pentru el; căci m-a ... girezile și banii mei, iar nu pe tine, nesocotită ce ești! Ce ai ajunge tu cu el? Să cei de pomană pe la ușile creștinilor, ...
Constantin Stamati-Ciurea - Omul enigmatic
... s-a sleit o zâmbire împreună cu numele ei. O, junime! O, ce nebunie neînțeleasă. Cam de unde provine ea? Filozofia modernă ne explică că sinuciderea provine de la dezgustul vieții, că viața este un nectar, care dacă-l bei lacom până-n fund și neavându-l mai mult, traiul devine nesuferit. Ne spune încă că la unul cupa cu acel nectar este plină și îndelunÂgată, la altul însă numai pentru o înghițitură. Iară legenda veaÂcurilor trecute ne spune ... — Asta am luat-o seama noaptea, văzându-te pe puntea navei... îi făcui aluziune. — Da, îmi răspunse el ceva pe gânduri, am socotit că uraganul va continua și astăzi, dar am greșit. — Cum? D-ta ai dorit poate asta? îi zisei cu totul consternat. — Poate că am și dorit-o, îmi răspunse el cu sânge rece, penÂtru că călătoria pe mare devine monotonă dacă elementele nu-i dau o impulsiune mai grandioasă. — Bună impulsiune, replicai ei cu ciudă. Ne-am fi putut ... el zâmbind. — D-ta dar, cum se vede, ești foarte curajos! — Nu pot afirma aceasta, căci în război n-am fost, dar socot că ...
... a dat el să plece; și ea l-a ținut să-l mai mângâie încă. Lui îi ardea să se ducă, și măcar că-i era dragă mama parcă avea acum necaz pe ea că-i prea întârziază plecarea. A plâns și el, ce-i drept, de plânsul ei dar, pe când ochii-i erau triști, închipuirea zbura ... și trece peste drum ca să poată apuca toată fațada dintr-o singură căutătură. Ferestrele de la pod toate închise și perdelele lăsate. El știe că e frumos... Mama i-a spus-o adesea, poate mai adesea fetele din sat, dar desigur mai mult decât toate sora lui Cuțiteiu, Sultana, care nu i-a spus-o niciodată... Cu ... la plimbare; el a preferit să stea la școală ca să se poată ajunge cu lecțiile, rămase-n urmă din pricina frigurilor... Firește că superiorul a fost încântat de atâta sârguință. Dejunul s-a isprăvit... Acum școala este iar deșartă. Silitorul seminarist trece către curtea ... viața lui până când "l-a înțepat un ac cu gămălie!..." Șiret țăranul - ține mult la aceasta cădere de frază; știa el bine ...
Vasile Alecsandri - Chirița în Iași
... dracu, somnorosule... dă... dă!... FECIORUL (scoborându-se): Somnoros, da! și eu n-am închis ochii de două nopți! CHIRIȚA (sărind din trăsură): Ian auzi-l că și răspunde!... (Lunecând.) Carnacsî! că era să-mi rup șălele (Împingând feciorul.) Ia, colo... colo la răzor, tontule... pune umăru de-mpinge, că ești coșcoge... (La surugiu.) Hai, măi, opintiți vârtos. SURUGIUL: Hi, hi, zvânta-v-ar vântu și v-aș vinde păstrama! CHIRIȚA: Tacă-vă gura, blăstămaților ... a... a... Neneaca s-a dus... bine-mi pare! ȚIGANCA (ghemuită în cergă lângă coada trăsurii): Da astâmpă ră-te, cuconașule, că-i cădea jos și ți-i sparge capu. GUGULIȚĂ: Taci, coțofană... nu cârâi. ȚIGANCA: Haide, hai, că te-a vedea ea cucoana acuși. GUGULIȚĂ: Taci, îți zic, c-apoi știi... (Către fecior.) Măi, fecior boieresc, vin’ de te dă pe ... Ce să fac?... că doar n-am zece capete de stricat... GUGULIȚĂ (mânios): D-apoi dacă-ți poruncesc eu?... nu vrei?... Ei las’ măi bade, că te-oi drege eu. FECIORUL (în parte): Ba-i drege tu pe cine-ai mai dres, sfrijitule. GUGULIȚĂ: Uța... a... las’
George Coșbuc - Filozofii și plugarii
... bine detot nu i-ai pus, Dar, apoi, dânsul răspunse cât se poate de confuz! La-ntrebarea cea de-a treia, am văzut că el vorbește Lucruri nemaipomenite, simplamente buiguiește. Noi după-atâta știință și de-nvățătură-amar, N-am citit că să se poată mulge și berbecii chiar! Regele uimit întreabă: Cum? Dar vâjul a vorbit Foarte bine, și pe cale, și destul de ... s-adună. Însă vai, Frustra conatur cui Deus non... pace bună! Bolboresc și schimbă fețe, zor de spaimă mi-i apucă! Ultima speranță numai este că ei să se ducă La moșneag și să-l întrebe, că ce naiba-a povestit Cu măria-sa, cu craiul. Bravo! Iacă-au nimerit! Dar era mare rușine, că ei, domni cu-nvățătură, Capul să și-l plece-n fața unui vâj de pe-arătură! Cam șod lucru-i, zău, acesta! Dar altceva ce ... pesemne, azi, pe dungă de cuțit, N-am ce face! Cu bani totul; cu nimica nicidecât! Dați-mi trei sute de galbeni fiecare și-apoi poate Că ...
Ion Luca Caragiale - Cam târziu...
... el mă gândeam și eu, la Costică Panaite. — Domnule, zice al treilea; asta este ceva care să o spui ori la cine, nu te poate crede. La cine credeți că m-am gândit eu acuma, când ai întrebat dumneata întâi: „Frate, ce s-o fi făcut Costică?" — ?... — La Costică, domnule... la Costică ... care articulează vorbele, se vede bine că d. Costică s-a mai întâlnit astă-seara și cu alți prietini. Continuând ancheta, se descopere că simpaticul amic a sosit astă-seară cu un tren întârziat; că de la gară, s-a suit în tramvai; a mers până în colț la Matache Măcelaru; acolo, simțind că-i e foame, s-a dat jos, să ia un mezelic, la o băcănie în colț; acolo a-ntâlnit niște vechi ... a dus! suspină al treilea... Am trei copii, Costică. — C-eșt’ copil!? Și iarăși un rând de halbe, și iară urmează înainte ancheta, dovedind că simpaticul Costică a venit la București cu o afacere foarte importantă; că ...
Constantin Negruzzi - Flora română
... de lăcrimioară și de mărgăritarel, ce i-am dat noi; mă tem însă să nu vie vrun poet galoman care să-i zică mughet, pentru că rimă cu poet și cu buchet și pentru că așa îi zic francezii, horror! Iată mintă, săbiuță gladiolus, sălvie, milostivă gratiola, maioran, mama pădurei asperula, rosmarin, cimbru thymus, dobronica melittis, tulichina daphne, angelică și ... convorbirea lor. — Ian uită-te, zicea românița anthemis, cătră siminoc gnaphalium, la veneticele aceste, cât sunt de păcătoase și de ovilite! ar crede cineva că iese din spital. Văzdoaga asphodelus și hilimica calendula râd de dânsele... — Rău fac că râd, întrerupse stânjenelul iris; prin astă probă numai gelozia lor pentru că nu sunt și ele așa de elegante. Le-aș vedea eu când stăpânul nostru le-ar pune la închisoare cum face d-na Florineasca, ce ... N-am curagiul să vă ostenesc a ceti asemene porecle, din care am luat numai o foarte minimă parte. Am zis, doamna mea, că pentru învățați florile n-au nici colori nici parfum. Acum suferiți să vă spun și ce nume proprii le-au dat în înțelepciunea lor, căci ... ...
Ion Luca Caragiale - Teatrul cel Mare - "Urâta satului"
... zgâlțâie, pretinzând că o mângâie și o dezmiardă, și, după atâta zel dramatic, sfârșește prin a se duce în iad așa de răgușit, că nu-și mai poate da seama prin grai de ștrengăriile lui de pe pământ. Un rege, pe care istoria îl dă ca ghebos, urât, bătrân, șiret, buhav, roșu și ... bine și joacă și mai bine. Hagiescu nu cântă, dar joacă. Toți trei sunt elevii d-lui Velescu, profesor de declamație la Conservator, și cum că nu sunt luați de nu se știe unde și aduși fără voia lui Dumnezeu pe scenă, cum că jocul lor este hotărât și stăpânit de gândire și gândirea statornicită de studiu conștiințios, aceasta se vede de la întâii pași ce-i fac în ... are așadar dreptul, în urma primirii călduroase ce le-a făcut joia trecută, să ceară a i se da cât se poate mai des prilejul să aplaude pe acești trei tineri, cărora noi, din parte-ne, nu uităm a le da chiar aci folositoarea povață ... a face din ce în ce mai bine. D-lui Panu, care a jucat rolul lui Dumitru, recunoscându-i talentul, îi amintim ...
Nicolae Gane - Piatra lui Osman
... învață, înadins, a fi smerite. N-am prins eu doar pe Catrina înroșindu-și ochii cu capătul ștergarului, pentru ca să creadă lumea că plânge? Așa-i obiceiul pământului; fata învață de la mamă, și mama de la bunică. — Poate, măi, că ai dreptate; însă mie îmi pare că Irina nu se prefăce. Am văzut-o de multe ori așa de supărată, că nici băga de samă la cele ce-i spuneam. Eu îi vorbeam una, și ea îmi răspundea alta. Ochii ei umblau îngrijiți în toate părțile ... fi plăcut poate să se uite numaidecât la tine, să-ți zâmbească în față, ea care n-are ochi să vază decât pe Mihai? Firește, că are o grijă în spate, și mare încă: grija măritișului. Toate fetele o poartă de la vârsta de optsprezece ani înainte; da ian să le ... Îndată cum l-am zărit, am și văzut pe Irina îngălbenindu-se ca ceara pe obraz. Este ceva la mijloc! — Nu cumva crezi tu că Irina îl uibește? Ți-a trece poate și asta prin cap? — Nu! Da cred că ...
Constantin Dobrogeanu-Gherea - Decepționismul în literatura română
... Vlahuță și-n o mulțime din scriitorii noștri, în cei care au ceva talent, precum și în cei care sunt cu totul lipsiți? Aceasta nu poate fi o întâmplare. Întâmplare nu poate fi când e vorba de întreaga mișcare literară a unei generații. Oare înrâurirea unui singur om, e vorba de Eminescu, să fi împins ... fi prielnice? Dacă mijlocul social, împrejurările sociale nu i-ar fi prielnice, decepționismul nu ar putea să se dezvolte în țara noastră, cum nu se poate dezvolta o plantă tropicală strămutată în ghețurile Siberiei. Urmează deci că trebuie să căutăm aiurea, trebuie să căutăm mai adânc pricina acestui fenomen. Alții socot că decepționismul în literatura noastră e pricinuit de înrâurirea apuseană, de înrâurirea literaturii europene. După dânșii, pricina decepționismului ar fi că ne-a molipsit boala de care suferă veacul nostru, de care e covârșită literatura europeană; după dânșii, plânsul poeților noștri nu e decît ... îndoiala lui: plebeianul, ca și scepticul, atins de o melancolie pripită și ofilit de o experiență timpurie, își dăruia dragostea și simpatia poeților care ziceau că fericirea nu este cu putință, că adevărul nu se poate ...