Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru I��AN
Rezultatele 391 - 400 din aproximativ 1110 pentru I��AN.
Bogdan Petriceicu Hasdeu - Vornicul Iancu Moțoc
... Bogdan Petriceicu Hasdeu (Baladă din secolul XVI) Răsturnător în curs de douăzeci de ani, vornicul Iancu Moțoc alungă pe Alexandru-vodă și aduce la locu-i pe un străin din Germania; dar mai la urmă, dând jos și pe acesta, pen- tru a pune pe tron o nouă creatură ... La cetate Leov, în țara leșească, Va tăia calăul p-un român fugar: Curge tot poporul, lacom s-o privească Lacom s-o privească, că-i un lucru rar. Solul din Moldova, trimis ca să ceară Marfa cumpărată: capul cel tăiat, Stă cu nerăbdare mai curând să piară Mai curând să ... nu cruța nimic. Învățat boierul să sufle și-ndată A trânti p-un vodă, fie bun sau rău, Cugeta să-și spele fapta-i cea spurcată Fapta-i cea spurcată: neamțul nătărău. Dar sătul românul, mai crescut la minte, Tot mereu să-ndure baterea de joc, Nu-l mai amăgește, meșter la cuvinte ... iubească, Fie chiar murdară, palma de stăpân! Mulți tirani zdrobit-au ș-o să mai zdrobească Ș-o să mai zdrobească puiul de român. Nu-i
Gheorghe Sion - Corespondența lui Gheorghe Sion cu George Bariț
... nu pot găsi mai bun sbir pentru vremile aceste. Acuma caută prin [234] țară să prinză 24 persoane, pentru care ar fi căpătat firman să-i dea peste Dunăre, la cetate. Numele persoanelor n‑a însemnat prin firman, dar sânt anumite de el, care, pre cât știu, sânt vreo ... iluziile și viitoriul românului. Însuși acei ce sânt în contra principiilor secolului și a națiunalităței s-au bucurat, căci oricum, sunt români, bată-i toaca! Sunt români, deși au suflet de antiromâni, și natura-i tradă fără de voiea lor. Toți, care de care, voiesc să o capete. Dar nime nu știe prin ce ocaziune și prin [ce] mijloace. Ieatăâ ... Țara Românească venind în Moldova, a mers drept la Mănăstirea Neamțului, de a dus starețului de acolo o decorațiune (ordin) ce i-a trămis împăratul muscalilor, pentru vrednicii necunoscute nouă. Pentru cele dinlăuntru ale noastre, te poți informa din gazeta� Bucovina�, care cred că nimic ... a scăpat de la censură; de mâine m-apuc de a opera trecerea ei. Salută-l din partea mea și și arată-i ...
Ion Luca Caragiale - Scrisoare (Caragiale)
... iar cele mai grave se numesc delapidare, abuz de încredere și furt. Când un om însărcinat să mânuiască bani publici ia din acei bani și-i întrebuințează pentru nevoile sale particulare, se numește delapidator, când un om subtilizează o valoare ce i s-a încredințat și caută să nu dea seama de ea, se numește abuzator de încredere, si acela care își însușește dintr-o ... în 3 acte de d. Alecsandri, rolul principal ținut de d. Anestin, sau cu Regele Lear, tragedie în 5 acte de Shakespeare, rolul principal d. I. Petrescu. După acestea vor urma, pe rând: Manevrele de toamnă, Toți pentru unul și unulpentru toți, Politicalele, Adevăr, dar cu măsură, Trei pălării, Oaia rătăcită ... a căutat să remedieze luând alți artiști de deosebite genuri, dar tot așa de cunoscuți ca buni, pe cari publicul dorea de mult să-i vază pe scena Teatrului Național; e destul să pomenim de dd. Anestin și Hagiescu. Afară de asta, direcția a căutat sâ întrebuințeze mai ... spunea cum că s-ar putea prea bine ca teatrul nici să nu mai înceapă. Acesta nu o știa d-sa din proprie cercetare, nu; ...
Vasile Alecsandri - Novac și corbul
... să plătești, Armele să-ți oțelești, Hainele să-ți primenești Ca să pari un biet sărac, Să nu semeni a Novac, Că nu-i turcilor pe plac." Grue-n Țarigrad intra, Vamă dreaptă el nu da, De haine nu se schimba, Ci pe uliți se primbla Tot în haine ... zace la-nchisoare De trei ani lipsiți de soare Și prin gratii lung privește Cerul care strălucește Și de dânsul nu-ngrijește! Dor cumplit inima-i seacă, Plâns de jale mi-l îneacă, Când zărește despre soare Cârduri, cârduri de cocoare, Călătoare zburătoare Și de el nepăsătoare. Iată, mări, cum plângea ... Zilele să ți le sorb! Ce tot țipi și croncănești, Ori de mine te gătești?" Corbul se apropia, Pe fereastră se punea Și din pliscu-i răspundea: ,,Gruișor, drăguțul meu! Ce mă blestemi așa rău Când umblu de rândul tău?" ,,Alei! corbe, corbișor, De vrei tu să-mi faci pe dor ... feciorul său Gruia. Iată-un corb că se ivea Și pe-o creangă se punea Chiar deasupra capului, Capului Novacului: Corbulețul ușurel Avea-n pliscu-i un inel Care jos cădea din el Chiar în barba lui Novac, Lui Novac, Baba-Novac. Adormitul se trezea, Și inelul cât vedea, Scotea haine
Ion Luca Caragiale - Lanțul slăbiciunilor
... pentru că drept să-ți spun, madam Preotescu, o bună prietină a mea, la care țiu foarte mult - nu sunt în stare să-i refuz nimica - m-a rugat să-ți scriu, că știe că ții foarte mult la mine și nu mă refuzi niciodată, și ești ... cum îl cheamă și m-a trimis să-mi spuneți dv. - Eu... drept să-ți spun... nu mai mi-aduc aminte, pentru că i-am avut numele pe o însemnărică, pe care am lăsat-o la Mari; dar putem afla de la Diaconeasca - șade aci aproape- ea m-a ... Diaconeasca; este aci alături. N-aștept mult. Madam Diaconescu vine. Dar, fatalitate! și dumneaei se află în aceeași necunoștință despre numele junelui nostru protejat: însemnărica i-a dat-o amicei sale madam Preotescu. - Ce-i de făcut? - Aleargă la Iconomeasca! Alerg la Iconomeasca... De acolo, la Sachelăreasca... Pe urmă la Piscupeasca... în sfârșit, am dat de izvor... Tânărul este nepoțelul ... să mă refuzi, știu cât pot conta pe amiciția ta și nu-mi permit a mă-ndoi un moment... - Lasă, omule, fleacurile... - Să-i ...
Gheorghe Asachi - Voichița de Românie
... 3 Scena III 2.4 Scena IV 2.5 Scena V 2.6 Scena VI 2.7 Scena VII 3 Actul III 3.1 Scena I 3.2 Scena II 3.3 Scena III 3.4 Scena IV Actul I Scena I Reprezentează din năuntrul unei case rustice, la mijloc o masă, în giurul căria fetile cu Voichița și muma sa destramă peteala de nuntă. Hor de ... imperatorul meu, căruia Dumnezeul deie ani îndelungați, va coopera cu toată a sa putere a Răsăritului și al Apusului, drept care i se cuvine o supremație, un drit de suzeranitate asupra ta și ai tăi deștinzători; de aceea, să-i dai ca onor nominal pe tot anul 12 șoimi și atâtea iepe, în războaile imperatorului meu să dai un corp de oaste și împreună să ... efecte, aleargă în toate părțile. Hor: Amar mie, amar mie, Turcul vine cel barbar, Să ni ducă în sclavie, Să ni vândă la tatar! Unde-i scut, unde scapare Aflu-n astă turburare! Amar mie, amar mie, Ne-or să ducă în sclavie. (Spăriete, fug.) Actul II Scena I ...
Dimitrie Anghel - Țiganii (Anghel)
... scăpărat în ochii bărbaților și zarva obișnuită s-a pornit în lumea măruntă a dancilor. Și soarele, vechiul lor cunoscut, ce i-a văzut de la începutul vremurilor pretutindeni, bătrînul soare, prietenul bun ce i-a încălzit, rumenindu-le pielea lucie ca bronzul, darnicul cuptor, în fața căruia s-au zbicit de atîtea ori de umezeala ploilor, luminoasa ... unei rochii imaginare. Bărbații, un ritm ciudat al capului, ca atunci cînd îți apleci urechea ca să asculți un sunet. Promiscuitatea în care trăiesc nu-i degenerează și te întrebi din ce izvoare ascunse își reînnoiesc mereu puterile. Aerul, lumina, libertatea poate. Eu i-am pizmuit totdeauna, și unde i-am întîlnit mi-a fost drag să-i privesc. Să nu te obișnuiești cu nimic, să fii antipodul statorniciei, să nu-ți legi eul de toate micile lucruri din care e făcută viața ... să asculți de forța obscură care te mină și să mergi înainte mereu, fără să regreți nimic. Trași de firul lor nevăzut, pe unde nu i-am întîlnit, și totuși un prieten îmi spunea că pașii aceștia rătăcitori știu unde merg și că voințele acestea în mișcare au o țintă. Îmi ...
Ion Luca Caragiale - Dintr-un catastif vechi
... așa s-a simțit trăsnit de nurii ei, încât n-a mai putut cânta mai departe; a-nceput să-i tremure glasul și barba, și, venindu-i un fel de isterică, cu căscături și zvâcnituri ca de deochi, a rasolit slujba și le-a dat drumul mai degrabă ... tiptil[xcviii] ca un mirean, însoțit de un credincios, și... mână, băiete! Nici caii tăi, nici drumul tău! Ajungând la izvorul tămăduirii, ca prin farmec i s-au deschis porțile curții; în scară l-a-ntâmpinat tânăra prietină, care l-a luat repede la brațetă și l ... a zis numa: «Ah! cum te-ai îndurat să mă lași, psihachi-mu!?»(vorbă dulce elinică; adică pe românește suflețelul meu) pe urmă i-a venit rău cu sughiț și s-a așezat pe un divan. Doftoroaia l-a frecat cu oțet de ... galeși și a zis cu mult foc: «Ah! psihachi-mu, spune mai bine că vrei să mă omori?» și, simțind că-i ...
Dimitrie Anghel - Darul valurilor
... spuie, Când a căzut în mare, cine-ar putea răspunde? E-un braț alb de femeie, fărmat mai sus de umăr, Și marmora-i atâta de clară și curată, Încât nu-ți vine-a crede că ani fără de număr S-au scurs de când stă astfel ... în valuri îngropată. Și mâna, mâna-i fină, sculptată cu iubire, De-ai spune că artistul pe când cioplea din daltă În marmora rebelă suprema-i amintire, Pe fruntea lui modelu-și purta mâna cealaltă. Trecea frumoasa mână pe fruntea inspirată, Trecea dezmierdătoare dând vițele-ntr-o parte Iar el cioplea ...
Constantin Negruzzi - Anecdote (Negruzzi)
... că au aflat știința de-a face aur, cerea o răsplătire de la papa Leo al X-lea. Acest papă au poruncit să-i deie o mare pungă deșartă, zicând că, fiindcă el știe a face aur, el n-are trebuință decât de o pungă ca să ... de m-ai întreba câți înțelepți, ți-aș spune că-s mult mai puțini. Zenon, pentru ca să facă pe un tânăr guraliv să tacă, i-au zis: — Firea ne-au dat două urechi și o singură gură ca să auzim multe și să vorbim puține. ÎntrebĂ¡ pe Aristotel ce ... din cer? Un episcop, mergând în caretă, au întâlnit un capuțin mergând călare și l-au întrebat: — De când Sfântul Franțisc merge călare? Capuținul i-au răspuns: — De când Sfântul Petru merge cu careta. Un zugrav, arătând un rău cadru în ființa multora altor zugravi vestiți, se lăudĂ¡ că ... păsărilor și a fiarelor, au adaus prietenii. — Ba nu, au urmat el, să-mi puneți numai un băț în mână, ca să-i poci goni. — Dar cum să-
Constantin Negruzzi - Flora română
... mea, ci așteptând-o, să o revedem, să cetim Lăcrimioarele lui Alecsandri. Precum vedeți, doamna mea, ea merită numele de lăcrimioară și de mărgăritarel, ce i-am dat noi; mă tem însă să nu vie vrun poet galoman care să-i zică mughet, pentru că rimă cu poet și cu buchet și pentru că așa îi zic francezii, horror! Iată mintă, săbiuță gladiolus, sălvie, milostivă gratiola ... finitul lui mai; ea este însă cea mai frumoasă și cea mai odorantă. Roza la noi se numea rujă pană ce au venit grecii și i-au zis trandafir t??a?t?f????? (cu treizeci de foi), voind a corecta pe acei ce-i dau o sută (centifolia); și numele de trandafir i-a rămas, deși pe la une locuri la țară o numesc tot rujă. și apoi am și alte cuvinte ca să o prefer ... trămit, veți găsi împrăștiete mai multe floricele albastre cu o steluță galbenă în mijloc. Aceste cresc pe malul părâilor, și învățații — iar învățații — i