Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru BATE (ÎN)
Rezultatele 391 - 400 din aproximativ 841 pentru BATE (ÎN).
Constantin Stamati - Dragoș (Stamati)
... mulțime de crâncene fiare, Stârpit-am din lume hoți și tâlhari aprigi, Cătând pe Dochia răpită de tine. Unde ți-i lăcașul, o, dușmane Vronțo? În bizunie, peșteri, în codrii nămornici, În făr’ de fund hrube, în hiola mării, Te ascunzi cu dânsa, cu a mea Dochie? Geniu rău și crâncen al Daciei mele! Aflându-ți lăcașul și în tartar, Din piept îți voi smulge inima ta neagră, Ca să scap de tine pe a mea Dochieâ€�... Deci tăcând eroul, l-au ... din al său somn tare Și se minunează cum de încă-i noapte! Dar trăsni deodată tunet prin cetate, Ce zguduie zidul, dârdâiesc fereste, Și în întuneric fulgerul clipește, Sala luminează de focuri ciudate. Se deschid cu buhnet ușile la sală, Se arată umbre tot în giulgiuri albe, Cu făclii aprinse aducând schelete Cu-a lor mâini uscate o raclă de spijă. În mijlocul sălii au pus ele racla, Capacul în pripă sări de pe dânsa; Și tricolici negru fiorosul Vronța, Astrucat într-însa, privea slut cu ochii. Deci crăpă podeala, și focul din tartar Cu ... sicriul, ca ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Apus de soare
... Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Apus de soare Apus de soare de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Dramă în 4 acte, scrisă în perioada 1503-1504 Cuprins 1 Personaje 2 Actul I 2.1 Scena I 2.2 Scena II 2.3 Scena III 2.4 Scena IV ... piatră. O albie cu apă de nălbit. Lângă puț, o salcie pletoasă. Ograda domnească, cu arbori și copaci bătrâni, înconjurată cu ziduri vechi. Jețuri, scobite în piatră, la umbra copacilor. În fund, o parte din orașul Suceava și valea râului Suceava șerpuind dinspre munte. E o zi de toamnă. Vântul suflă. Frunzele cad. Scena I IRINA ... suflarea din țară că a fost cu voința lui Dumnezeu ca să mă pedepsească pentru păcatele mele, și lăudat să fie numele lui în veacul vecilor. TOATE: Amin! REVECA: În patruzeci și șase de ani, treizeci și trei de bătălii, două fără izbândă și treizeci și una de biruinți! El să trăiască, și Moldovei i ... părul, aproape albe. C-o mână ține pe DOAMNA MARIA, cu alta o sabie dreaptă cu mânerul cruce. La câțiva pași, câțiva curteni și aprozi în ...
Dimitrie Anghel - Imn (Anghel)
... Dimitrie Anghel - Imn (Anghel) Imn de Dimitrie Anghel Publicată în Sămănătorul , 23 dec. 1907 Împărecheri ciudate de slove...o, cuvinte! Ce farmec se deșteaptă cînd vă rostește gura... De n-ați fi fost voi oare ... mută? Cuvinte, juvaere...voi singurele-amante Ce mi-ați păstrat credință, din ce adînci nevoi Ați răsărit, ca-n urmă, ca niște diamante, Din val în val s-ajungeți curate pîn la noi? Subt bolta cărei peșteri ați răsunat voi oare, Ca după vremuri strînse, vers după vers, cu greu, În ... Să răsunați prin gura și harfa lui Orfeu? Cuvinte, juvaere, ecouri depărtate Al altor suferințe și bucurii - cuvinte, Cu voi trăiesc trecutul și clipa care bate
Petre Ispirescu - Numai cu vitele se scoate sărăcia din casă
... și l-am adus acasă. - Spune cumătrului, răspunse Neagoe, că finul d-sale îi sărută mâinile și să ne vedem sănătoși. Apoi se întoarse repede în casă și îndreptându-se către Sărăcie, îi zise: - Dă-te, Sărăcie, la o parte, că am să pui burduful ăsta în locul tău. - Da unde să mai mă dau? răspunse Sărăcia. - Ieși afară, dacă n-ai loc, și te du în oțelel puștei vrunui vânător că acolo ți-e locul. - Ba aia-a vorbă! mai pune-ți pofta în cui. Și lovind-o cu burduful în cap, o făcu mototol după ușă. Bietul Neagoe fu nevoit să petreacă încă o iarnă întreagă cu Sărăcia pe vatră. În vara viitoare, mielul de la oaia finului se făcuse mare. Acum îi aduse două lâne. Țăranul intră cu amândouă în mână și bufnind și răzbufnind pe Sărăcie, o pofti să iasă afară cu nepusă în masă. Sărăcia, dacă văzul zorul, dete dosul pe ușă afară, și să te ții, pârleo, îi sfârâia călcâiele fugind, până ce se duse să-și ... de piatră, prin mărăcini, umblând toată ziua până să împuște și ei câte vro babușcă de nu știu care păsărică. Neagoe începu a bate ...
... Carol IX de George Coșbuc La Saint-Germain de mult s-a dat Signal, că s-a deschis de-acum mormântul. În sânge Noaptea și-a scăldat vestmântul, Să-l pue giulgiu pe morți. Și spintecat De plumbi, gemea Parisul, cum în sânge Un laș rănit să-ntinde și să strânge Cu răgnet svârcolind mișelu-i trup, Când dinții lui cei plini de spumă rup Din putreda ... unei mame la mormântul Copiilor. Simfonic sună cântul; Iar ochii lui zîmbesc de-un cald fior, Dar tot mai mult își pierd seninul lor Strîngând în ei furtuna. Sarcastic coardele vibrând Sub mâna cea cu joc îndemânatic Gemeau acum scârbos, urlau sălbatic, Și-artistul lor urla și ci, rîzând — â ... urlând a dus la gură Sdrobitul pumn și-apoi înebunit S-a tras doi pași năvalnici și-a țintit În Enric carabina. Făcând vioara scut, din cot Alt scut făcând: „El, dă! Ai fi sdrobit-o Cu pumnul; tot atât! De-am mântuit-o ... pe tine! Dar dă-mi un om, un om! Pe orișicine, Vreau carne, sânge, moarte; vreau s-omor!â€� Și plumb a tras
Constantin Stamati - Gâștele (Stamati)
... nu învinovățesc. Gâștele însă altfel aceasta înțelegea, Căci întâlnind pe drum ele un călător ce trecea, Pe țăran așa pârăsc: „Unde s-au văzut în lume gâște mai nefericite, Și de un țăran ca acesta mai osândite, Gonindu-ne cu prăjina, ca pe niște păsări proaste, Și bătându-ne la ... dator să ne cinstească, Căci neamul nostru se trage din cârdul acel slăvit Ce Roma odinioară au mântuit. Ah! când ar putea el să citească În istorii și să vadă romanii vechi cât serba Acele gâște proslăvite și câte serbări le da!â€� Atunci le-au zis călătorul: „Au și ... voștri, Însă vreau să știu: voi ce-ați făcut?â€� „Noi nimică, dar strămoșii n-au făcut destulă treabă?â€� „Lăsați pe strămoși în pace, de dânșii nime nu-ntreabă, Căci ei după a lor fapte și plată și-au primit Iar voi, iubitelor mele, sunteți de ...
Ivan Andreievici Krâlov - Gâștele (Stamati)
... nu învinovățesc. Gâștele însă altfel aceasta înțelegea, Căci întâlnind pe drum ele un călător ce trecea, Pe țăran așa pârăsc: „Unde s-au văzut în lume gâște mai nefericite, Și de un țăran ca acesta mai osândite, Gonindu-ne cu prăjina, ca pe niște păsări proaste, Și bătându-ne la ... dator să ne cinstească, Căci neamul nostru se trage din cârdul acel slăvit Ce Roma odinioară au mântuit. Ah! când ar putea el să citească În istorii și să vadă romanii vechi cât serba Acele gâște proslăvite și câte serbări le da!â€� Atunci le-au zis călătorul: „Au și ... voștri, Însă vreau să știu: voi ce-ați făcut?â€� „Noi nimică, dar strămoșii n-au făcut destulă treabă?â€� „Lăsați pe strămoși în pace, de dânșii nime nu-ntreabă, Căci ei după a lor fapte și plată și-au primit Iar voi, iubitelor mele, sunteți de ...
George Coșbuc - Dragoste învrăjbită
... izbit din mână Fusul plin și furca și-a umplut de lână Lavițele vetrei. Bine, fă, dar ce-i? A luat în urmă cusătura ei Cea cu flori cămașă, soare de frumoasă Și s-a dus în pragul tindei, ca să coasă. Dup-un ceas de vreme, mamă-sa venind Nu știu ce să-i spuie, s-a crucit privind ... Și dormea, și biata s-a zbătut de frică, Și-acel zgomot dase cânelui prepus. Ce-ntuneric! Fata s-a izbit în sus, Și simțea că-i arde capul tot, ca focul, Și de-amar năvalnic n-o mai ține locul. Prea sunt eu nebună! Și pe ... să se ducă liniștit în casă. Dar simțea o mână grea cum îi apasă Pieptul și-o sugrumă, și o ține drept. Ce să fac în casă? Dar aici ce-aștept? Și-i venea să țipe ca dintr-o pădure Și-i venea să urle ca din foc, să-njure, Și ... curte, l-ar găsi la cină, L-ar ruga, spunându-i că el nu-i de vină Și plângând i-ar zice: Nu fi supărat, ...
Anton Pann - Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea
... Și așa tăind cu el capul măgarului celui mort, L-a-nfășurat pe deasupra binișor cu niște tort; Apoi cu acest ghem mare în piaț' să-l vânză mergând, Se duse și el cu dânsul cu alți vânzători în rând; Stând aci, veni îndată un ovrei cumpărător, Carele de chilipire era-n piaț' precupitor; În vreo câteva cuvinte învoindu-se din preț, Îi zise cumpărătorul (văzându-l prea greuleț): - Dar ce are ghemu-ntr-însul, de vine greu la cântar ... Și se trase la o parte, cu chip prea politicos. - Dar ce este asta ? zise judecătorul bătrân; - Este darul, el răspunse, ce ți-l arătam în sân. HAINA MAI MULT E PRIVITĂ DECÂT PERSOANA CINSTITĂ Nastratin Hogea odată fiind la nuntă chemat, Se duse în haine simple, ca sărac biet îmbrăcat; Nuntașii astfel văzându-l nici în seamă nu-l băga, Ci pe cei cu haine scumpe să trateze alerga; Și după ce așezară la masă pe toți frumos, Îl puseră și ... eu, Ca să-l fac pe gustul lumii, iar nu după placul meu. CINE FURĂ AZI O CEAPĂ MÂINE FURĂ ȘI O IAPĂ DAR OR ÎN
Cincinat Pavelescu - Se roagă cartea...
... și intimă, Unde jalea unui suflet se răsfrânge, Poezia dureroasă care plânge O iubire nențeleasă și sublimă? Am fost scrisă-n ceasuri albe de veghere, În genunchi lângă mormântul unei mame; Poate sunt dezlănțuirea unei drame Prinsă-n ritmul unui cântec de durere? Cine știe câte lacrimi de fecioară N-au ... a făcut oare să bată Versul meu ce plânge trist ca o vioară? Aruncați-mi o privire-ndurătoare, Cel puțin de-nduioșare la gândirea Că în
George Topîrceanu - Taina nopții
... George Topîrceanu - Taina nopţii Taina nopții de George Topîrceanu În lumina lunii doarme Casa dragii mele, I-au cuprins pridvorul tainic Ramuri de zorele. Dulci chemări nelămurite Tremură departe. Draga mea a dat ... bate luna-n față Și mă știu vecinii... — Lună albă, lună mută, Lună călătoare, Cum te-aș smulge de pe ceruri Să te-arunc în ...