Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru PARTEA CEA MAI REA
Rezultatele 381 - 390 din aproximativ 580 pentru PARTEA CEA MAI REA.
Anton Holban - O moarte care nu dovedește nimic
... fără sens, căci neașteptată era tulburarea care mă stăpânește. Încerc să mă gândesc precis la Irina, ca să pot găsi explicația probabilă (lăsând la o parte vreo fatalitate a naturii extravagante). Poate că mă enervează mai mult faptul neputinței logicii mele decât motivul însuși al întârzierii scrisorii. Cum? Să nu pot deduce ce ar fi în stare să facă Irina în ... întârziam bucuros la oglindă, unde îmi variam mereu pozele, printre care buza răsfrântă mi se părea un semn sigur de distincție. Îmi schimbam hainele de mai multe ori pe zi, mă pudram și dădeam chiar cu roșu. Mă comparam cu ceilalți studenți, mă găseam cel mai bine și, în dragoste, succesele mele mi se păreau indiscutabile. Totuși, până atunci, aventurile fuseseră foarte vagi. O timiditate dezastruoasă mă oprea să fac primul ... ele. Dădeam fiecăreia aceeași importanță generală de culoare, mișcare și zgomot. Din imaginea tuturor trei se întregea o singură ființă nouă. Decât să aleg în parte, preferam jucăria întreagă. Cu vremea am auzit cum le cheamă. Maia era mai blajină, mai ...
... românești trecea Oltul. La o stație, unde careta domnească și caleștile suitei trebuiau să schimbe caii, călătorii noștri deteră peste o scenă destul de neplăcută mai ales pentru dânșii, care, tot drumul până aci, se deprinseseră cu strigăte și aclamațiuni vesele. Căpitanul de poște bătea cu gârbaciul îndoit pe unul dintre ... pe drum cine știe ce primejdie măriei-sale. M.-sa se supără de această brutalitate și făcu niște mustrări bine simțite superiorului sălbatic; dar și mai supărat fu conul Mihalache, care luă numele căpitanului, făgăduind acestui parșiv să-l destituie telegrafic. Careta domnească pornește în goană cu suita, și înăuntru-i ... maltratărilor corporale. Conul Mihalache, omul reformelor, progresistul înflăcărat, susține că o lege aspră trebuiește numaidecât, o lege care să oprească sub pedepse strașnice bătaia. Vodă, mai moderat, recunoaște că un popor liber trebuie să șteargă din moravurile sale aceste deprinderi barbare, dar nu vede încă putința aplicării unei asemenea legi, fiindcă ... ceasuri frizura. — Acu, acu, măria-ta! Și conul Mihalache se plimbă prin odaie turbat. La urma urmelor, iaca și țiganul cu ghetele și hainele, mai rău ...
Petre Ispirescu - Ileana Simziana
... azi pe mâine. Altădată abia mă arătam înaintea vrăjmașului și, să te ții, pârleo! îi sfârâia călcâiele dinaintea feții mele; dară azi, ce să vă mai spui? voi știți că m-am supus celui mai mare și mai tare împărat de pe fața pământului. Însă la dânsul este obiceiul ca toți supușii împărăției să-i trămită câte un fiu, să-i slujească zece ... de bucurie. Punea la cale tot pentru drum; și se întorcea numai într-un călcâi, când poruncea și așeza lucrurile de călătorie. Își alese calul cel mai de frunte din grajdurile împărătești, hainele cele mai mândre și mai bogate și merinde ca să-i ajungă un an de zile. După ce tată-său o văzu gata de plecare, îi dete povețele părintești de ... de împărat. Apoi îi zise: - Pasă cu Dumnezeu, fiica mea, și adu-ți aminte de învățăturile mele. Fata ieși din curte ca fulgerul; n-o mai ținea pământul de bucurie; într-o clipă nu se mai văzu. Și daca n-ar fi stat mai încolo să-și aștepte boierii și carăle cu merinde, acestea s-ar fi pierdut, fiindcă nu puteau să se țină după dânsa. Împăratul îi ieși ...
Dosoftei - Psaltirea în versuri
... cunoașteț pre omul Ce și l-au minunat Domnul. Că Dumnezău mă ascultă, Când îl strig din grije multă. Și când te mânii, nu face Rău altuia, ce nu-ț place. Inema ce te sfădește La culcuș o umilește. Și fă jărtva cea direaptă, De la Domnul să iei plată. Mulț ... glasul Și mă vez preste tot ceasul. Că tu, Doamne,-n fărălege Pre nime nu laș s-alerge. Și-n casa ta n-Ă vea2 parte Vicleanul, ce-a sta departe. Strâmbii nu laș să trăiască, De-aproape să te prăvască, 1 mă vei. 2 nu va avea. Că ... vederea de spaimă, M-am vechit în pizmașii carii mă defaimă. Pizmașilor puterea să li să scurteze, Și cei fără de lege să nu-mi mai cuteze, Că mi-au auzit Domnul glasul de plânsoare Și mi-au ascultat Domnul ruga la strânsoare. La a mea greutate Dumnezău m ... scoate, cându-m vine greul. Doamne, Dumnezăul mieu, de-am făcut aceasta, De este strâmbătate în mânu-mi dând plata, De-am întors răutate, prin rău cine-m face, 7, 6 Sau cuiva strâmbătate, mie ce nu-m place, De la gonaci cădere las să mi să tâmple Asupra mea pizmașii ...
George Coșbuc - Iarna pe uliță
... Gură fac ca roata morii; Și de-a valma se pornesc, Cum prin gard se gâlcevesc Vrăbii gureșe, când norii Ploi vestesc. Cei mai mari acum, din sfadă, Stau pe-ncăierate puși; Cei mai mici, de foame-aduși, Se scâncesc și plâng grămadă Pe la uși. Colo-n colț acum răsare Un copil, al nu știu cui, Largi de ... Și s-avântă, și se crede Că-i bărbat; Cade-n brânci și se ridică Dând pe ceafă puțintel Toată lâna unui miel: O căciulă mai voinică Decât el. Și tot vine, tot înoată, Dar deodată cu ochi vii, Stă pe loc să mi te ții! Colo, zgomotoasa gloată, De copii ... de post Aoleu, ce urs mi-a fost! Au sub dânsa șapte sate Adăpost! Unii-l iau grăbit la vale, Alții-n glumă parte-i țin Uite-i, fără pic de vin S-au jurat să-mbete-n cale Pe creștin! Vine-o babă-ncet pe stradă În cojocul ... alai. Nu e chip să-i faci cu buna Să-și păzească drumul lor! Râd și sar într-un picior, Se-nvârtesc și țipă-ntruna Mai ...
... Lăsați și ne vom socoti pe urmă; Dar trebuie să știți că mie mi se cade Din cea de față sumă O mie încă și mai bine, Au zis dintre tovarăși unul. — Iar mie în tot bunul Vro două mi se vine, Le zise lor un alt. — Aidem însă ... Cu pălălaie-n casă, Și neputând să iasă, Au ars ei toți, cu bani, cu tot. Aici a zice pot: Că la un rău obștesc, când cere trebuința Ca să-l întâmpinăm puind unit silința; Adeseori pierim obștește, Când fieștecare Strigând cu gură mare, La interesul său în parte ...
Mihai Eminescu - Povestea magului călător în stele
... fiului meu umeri voiu pune pân' trăiesc Imperiul gigantic, purpuru 'mpărătesc. « Dar viața are multe alunecușuri rele, Prea 'mbie pe oricine cu chipul ei cel drag Și frâurile lumii să i se pară grele, Din mâni el să le scape la al domniei prag; Căci zilele - unui rege primejdii au ... plăcerilor șirete Ce strâng în lanț de roze a cugetărei cerc; Nu voiu ca lumea asta cu visuri să-l îmbete, Căci cei mai mulți din oameni după nimic alerg— Să vadă 'n cartea lumii un înțeles deschis, Căci altfel viața-i umbră și zilele sunt vis. « De ... în cale-i s'ațin, Nimic nu-i în stare s'oprească v'odată: Cu pasul lui sigur prin râuri înnoată, Se 'ndreaptă spre țelul cel mic și senin. Stejarii cei rupți sunt podețe pe râuri, Lumine de fulger cărări îi arat', Deși cerul lasă a vântului frâuri S ... pe pământ coboară în corpul lui de lut, A gândurilor aripi în om el le întinde Și pune graiul dulce în pieptul lui cel mut. O candelă a vieții, de cer steaua depinde Și îmblă scriind soartea a omului născut. Când moare a lui ...
Mihai Eminescu - În vremi demult trecute...
... pe pământ coboară în corpul lui de lut, A gândurilor aripi în om el le întinde Și pune graiul dulce în pieptul lui cel mut. O candelă a vieții, de cer steaua depinde Și îmblă scriind soartea a omului născut. Când moare a lui ... înger palid din cer s-a coborât, Ca trupul meu să-nvie cu flacăra-i curată, De ce-un geniu coboară în corpul cel urât, De ce orice ființă din cer e condamnată O viață să petreacă în scutece vârât? Cine prescrie legea la orice înger blând Ca-n ... a gândurilor sale Glas tremurat și dulce îi răspundea cu jale: ,,Când Dumnezeu creează de geniuri o ceată Să cerce vrea p-oricare de-i rău ori de e bun, Căci nu vrea să mai vadă cum a văzut odată Că cete rele d-îngeri la glas nu se supun, Că cerul îl răscoală cu mintea turburată Pân ... corpurile de-oameni ce-aștept venirea lor. Dar pân- ce corpu-n lume un înger îl cuprinde, Deasupra vămii lumii pe luminoase căi Imperiul lui cel ...
Ion Luca Caragiale - Repausul duminical
... și nici să stăm la îndoială când, pe negândite, ni se ivește prilej de petrecere; să mergem cu voie bună, daca n-avem altă treabă mai serioasă de făcut - zic mai serioasă, fiindcă, în viața noastră scurtă și trudită, nici petrecerea nu e ceva atât de neserios cum spun câțiva înțelepți, unii ursuji și alții fățarnici ... toții și, care mai de care, îi urăm: - La mulți ani, Costică! cu noroc, sănătate și veselie!... Și cinstit socru, dragă Costică! Pe urmă, din parte-mi, îi cer scuze că am uitat să-l felicit, fiindcă, necâzând sub prescripțiile legii repausului dominical, nu țin niciodată socoteala sfinților. Costică se-ntoarce ... țal!... Aperitive, 18; baterii, 8; șampanii, 12, și 22 pachete de regale... și 5 rânduri de marghilomane. Foarte - cum m-aș putea exprima în termeni mai aleși, adică mai potriviți? - foarte... gata, coborâm frumos, însă pe tăcute - nu o tăcere lugubră, totuși solemnă... Ne reculegem. Ajungem jos, unde moțăie câțiva birjari, pândindu-și prada ... zboară afară din trăsură, înapoi spre Iordache. - Bi'jar!... pă'ria lu'nea Iancu! Oprim... Birjarul mi-aduce pălăria. Costică mi-o pune pe cap... mai îndesat... ca să nu-mi
... minte de a fi auzit din bătrâni că s-ar fi bătut odinioară împăratul cu vecinii săi, din care unii erau È™i mai mari È™i mai puternici, iară alÈ›ii mai mici È™i mai slabi decât dânsul. Despre împăratul acesta a fost mers vorba cât e lumea È™i È›ara, cum că cu ochiul cel de-a dreapta tot râde, iară cu cel de-a stânga tot lăcrămează neîncetat. În zadar se întreba È›ara, că oare ce lucru să fie acela, că ochii împăratului nu ... cum a păÈ›it-o cu tatăl său. De când a întrebat Petru de treaba ochilor, se părea cum că ochiul cel din stânga plânge mai puÈ›in, iară cel de-a dreapta râde mai mult. Petru îÈ™i întări inima È™i mai merse o dată la împăratul. O palma e o palma È™i două-s două! Gândi È™i făcu. O păÈ›i din nou, cum ... a auzit. Feciorii împăratului se puseră la sfat È™i gătiră lucrul pe scurt, cum se cade între fraÈ›ii cei buni. Florea, ca cel
Ion Luca Caragiale - Autoritate
... Apucându-l strâns de braț, am simțit că, sub mânecile lui, pielea era tot așa de largă pe oase ca și mânecile pe piele. Foarte rău trăit. Am ajuns la birtul unde dejunam și l-am poftit să ia ceva. A căzut mai mult decât s-a așezat, foarte obosit, pe un scaun. Acum îl aveam în față și-l puteam observa mai bine. Nimica distins în figura lui:o frunte foarte îngustă, ochii foarte puțin expresivi, tăietura buzelor și structura nasului fără nici un caracter marcant, părul ... închipuiți-vă că-mi aruncă tot mie vina nesuccesului! Gazetele toate m-au refecat rău de tot; una însă dintre toate a fost mai tare. Cronicarul teatral îmi contesta pe lângă talentul dramatic si cunoștința limbii românești, și aceasta cu o vervă, cu o malițiozitate, cu niște împunsături, cari ... când vorbești de lup, Nicu la ușe! nu înțelegeam... Am simțit însă numaidecât că d. Nicu Ionescu era aci ca la dânsul acasă, în cei mai intimi termeni cu „confrații". M-am oprit să schimb câteva vorbe cu dânsul. Era redactor acolo, însărcinat mai ...