Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru AI SĂ

 Rezultatele 381 - 390 din aproximativ 1886 pentru AI SĂ.

Petre Ispirescu - Numai cu vitele se scoate sărăcia din casă

... că așa i-a fost orânda și credeau că trebuie fi căzut asupra capului lui vrun blestem de la Dumnezeu. Ajunsese omul -și urască zilele. Și așa sufletul amărât, șezând într-o duminecă cu luleaua în gură și gândindu-se cum -și curme viața, ca unul ce i se urâse cu sărăcia, iată că vine soția lui și îi spuse că peste puțin are fie tată. El, ridicându-și ochii la soția lui, i se păru că vede o sluțenie de ființă stând grecește pre tronul cel vechi și ... am venit nepoftită. - Ieși afară din casa mea! - O! o! stăi că prea te pripești, voinicule, îi răspunse Sărăcia rânjind la dânsul cu batjocură. Ca scoți sărăcia din casă, trebuie ai ce pune în locul ei. Și, rânjind încă o dată, îi arătă niște colți, de care s-ar fi speriat și dracul. Bietul om tăcu ... -l cinstească. Acolo ce -i vază ochii? Prietenul lui suia oile în munte. Părerea lui de bine nu se poate spune. Îl rugă se cumetrească și ciobanul primi cu bucurie ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Iancu Moroi

... trist, abia susținut de un gât scofâlcit, păru că se descompune. În locul ochilor și gurii se adânciră două umbre profunde. ll;llllllll — Vreau mergem! răspunse apăsat dna Moroi. Vreau fiindcă vreau... Trebuie înțelegi odată că nu pot trăi ca o pusnică. Ne-au invitat oamenii. Și e superiorul d-tale. Ai dori te privesc ca pe-o icoană, trăiesc numai cu tusea, cu junghiurile și cu palpitațiile d-tale? Cine strică dac-ai îmbătrânit șef de birou? Lipsa ta de tact și amorțeala în care trăiești. Dacă nu te- mai scoate în lume, nu știu, zău, de ... dreptate... Așa e lumea... Așa e viața... Tu nu ai nici inimă, nici cap! Dna Moroi se trânti pe o veche canapea damaschinată și începu plângă, strângându-și obrajii în mâinile încărcate cu inele. Suspinele ei sugrumate și repezi izbeau adânc, ca niște alice, în inima lui Moroi, care bătea ... gologan... rămân 198... — Dă-i ce i-oi da... ne-aude de sus... ce nesimțire! N-ai nici de birje!... Începi de la poartă ...

 

Ion Luca Caragiale - Slăbiciune

... și până la gări." ! crezi că vrea știe muscalul de asta! Dar putem noi tolera în statul nostru, în Capitală, ca niște străini nesocotească regulamentele stabilite? Firește că putem. De ce nu putem? Nimic pe lume nu se poate mai ușor decât a tolera. Dar e drept îndoiască, întreiască și, la zile mari, împătrească prețul curselor? Fără nici o ezitare, răspund: da, e drept. Nimic nu e mai drept pe lume decât prețul patimii. Vedeți pe acest mic ... catifea albastră, cu brâu pembè, cu doi trotteurs[l] negri, ce mănâncă jeratic... Picior peste picior și: — Paidiom, gaspadin! Unde?... Asta e! N-o meargă omul cu muscalul mănânce rahat la cișmeaua lui Cantacuzino de la Filaret... La Șosea! unde merge toată lumea bună. Dar o -mi zici dumneata: — Cum se poate? Un om care câștigă pe zi 4 lei și 44 de bani fără ceva în anii comuni și ... de mare. Nenorocirea cea mai mare care ne pândește este decăderea socială, insanitatea, pierderea busolei morale... Mâne-poimâne, nebunia luxului va împinge pe micul impiegat falsifice scripte, pe frumoasa blondă ... — Mă rog, domnule, n- ...

 

Mihai Eminescu - Satira I

... în ungherul unor crieri Și-or găsi, cu al meu nume, adăpost a mele scrieri!" O, sărmane! ții tu minte câte-n lume-ai auzit, Ce-ți trecu pe dinainte, câte singur ai vorbit? Prea puțin. De ici, de colo de imagine-o fășie, Vre o umbră de gândire, ori un petec de hârtie; Și când propria ta ... se pe el Sub a numelui tău umbră. Iată tot ce te așteaptă. Ba vezi... posteritatea este încă și mai dreaptă. Neputând te ajungă, crezi c-or vrea te admire? Ei vor aplauda desigur biografia subțire Care s-o-ncerca s-arate că n-ai fost vreun lucru mare, C-ai fost om cum sunt și dânșii... Măgulit e fiecare Că n-ai fost mai mult ca dânsul. Și prostatecele nări Și le umflă orișicine în savante adunări Când de tine se vorbește. S-a-nțeles ... mâna a oricărui, te va drege, Rele-or zice că sunt toate câte nu vor înțelege... Dar afară de acestea, vor căta vieții tale -i găsească pete multe, răutăți și mici scandale - Astea toate te apropie de dânșii... Nu lumina Ce în lume- ...

 

Petre Ispirescu - Țugulea, fiul unchiașului și al mătușei

... chiar frații lui. După ce se mai măriră copiii, Țugulea zise într-o zi mă-sii, față cu frații săi: - Mamă, am auzit că dumneata ai un frate bogat, care locuiește în alt sat. De ce nu te duci la dânsul ceri o mârțoagă de iapă, pe care ieșim și noi la vânat, că mi s-a urât clocind acasă pe vatră? - Ia nu mai trăncăni și tu de acolo, Țugulea ... de batjocura tutulor băieților din sat. - Lasă, dragul meu, nu mai plânge, că ei nu știu ce fac, se făcea că mai zise zâna. Tu ai te tămăduiești și o ajungi împărat. - Nu-mi trebuie mie împărăție. Eu fi bun bucuros, numai pot umbla. Dară asta n-o se poată, căci, uite, parcă n-am vine în picioare. - Ba o se poată, se făcea că adaose zâna cu vorbă apăsată. Tu ai avut vine; dară ți le-a luat Zmeoaica pământului de când erai mic. Ține chimirașul ăsta. Când vei fi încins cu el, ce ... din gură. Se sculară ei și plecară după vânat, apoi se întoarseră acasă. Țugulea acum se culca afară în toate nopțile, și tot plănuia cum

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Poveste (Delavrancea)

... abia se mai vedeau, și cu glas uscat se luau iute la harță, parc-ar fi fost necăjiți unul pe altul. — Ei, ce mai ai și astăzi? — Măria-ta ce ai? — Ce am, ale pustii de bătrâneți. Nu mă mai țin genunchii ca -mi joc copila. Ce n- da -mi mai facă bau prin barbă! — Da' eu, măria-ta, trebuie mă sui pe-un scaun ca -i ajung cu pieptenele în creștet, ș-apoi mă grămădesc broască la pământ ca dau de cârlionții de la sfârcul pletelor. — Ia vezi, nu glumi, nu-i rupi părul, că te-ai topiiiit! — Bătrânețile, măria-ta, câteodată... — Ce-ai zis? — Bătrânețile... uneori îmi rămâne câte un fir lung, ca un fir de beteală, în dinții pieptenelui... — Nu, nu, nu-ți rămâie nici unul! Auzitu-m-ai tu, ori nu m-ai auzit? Și împăratul pleca mânios, tremurând, izbind cu toiagul în pământ. Iar domnița ajunse fată mare. Când își încingea talia cu betelie de aur și ... fărâme. Domnița încremeni, iar baba oftă de i se subție pântecele, se-nnegri ca boziul și zise: — Răpi-ți-ar Necuratul mințile cum mi-ai ...

 

Mihai Eminescu - Archaeus

... paingăn mare, care joacă tremblante . — Iartă-mă, d-le Doctor, zisei eu încheindu-mi surtucul dinainte, dar mie-mi pare că aria aceasta care ai fluierat-o am mai auzit-o undeva... și voi vă 'ntreb … — Aria asta ai auzit-o în capul d-tale, zise el, pe când ștergeai ciubotele lui Beethoven . — Mă iartă, d-le, dar nici n-am avut onoarea ... ncepe râdă .|| — Spune-mi nepoate — dacă poți — un lucru imposibil și o idee imposibilă. — Un lucru imposibil e ca eu fi șters ciubotele lui Beethoven, care-a murit înainte de atâția ani, iar o idee imposibilă este ca ceva fie și nu fie tot în aceeași vreme. Kellnerul adusese vinul cerut, moșneagul împlu un păhar mie, unul lui, pe care-l și deșeartă pân-în fund ... venind mai târziu , modifică radical lumea cugetării.|| — Cum așa? Apoi tocmai Beethoven a compus muzică pe când pierduse auzul. — Știam c-ai -mi obiectezi aceasta. Da, Beethoven compune opera Fidelio după ce uitase de mult natura vocii omenești ... el scrie muzică pentru voci cum crede el c ...

 

Constantin Negruzzi - Sobieski și românii

... cădea în mâinile moldovenilor, carii, fără mai multă judecată, ori îl spânzura, ori îl înțepa. — Osânda sfintei Paraschevii! zise bătrânul. Dar tu cum le-ai aflat aceste toate? — Eu — știți că m-ați trimis la Iași văd ce mai este. După ce s-au dus leșii, m-am luat cât colea pe urma lor pănă la Cotnar, unde m-am întâlnit ... mișel mai puțin. Vânătorul astfel înfruntat se trase rușinat și se sui pe ziduri. În vremea aceasta, oastea se apropiese. Regele trimise un ofițer ca vorbească cu cei din cetate. Solul veni la poartă. Bătrânul îl salută de pe zid. — Bine ai venit, domnule, ce poftești de la noi? — Măria-sa regele Poloniei, mare ducă de Lituania ș.c.l.(urma titlurile), vă face cunoscut că vă închinați și -i cuceriți cetatea împreună cu toate averile și merindele; atunci garnizoana va fi slobodă a ieși cu arme și bagaje, fără a ... că vor fi slobozi și nesupărați. — Îți mulțămesc, vrednice al meu tovarăș de arme, zise Sobiețki ca deșteptat din somn, îți mulțămesc că m-ai oprit de a face o faptă defăimată. ...

 

Alexandru Macedonski - Accente intime

... pe-acela ce nu știe Că lumea este-o casă de joc de stosărie În care se despoaie prin orișice mijloc Și că se-ngăduiește aibi prin pozunare Cărți bine măsluite spre-a face bancul mare, Destul nu te prindă vreun altul mai excroc! Eu nu visasem lumea, desigur, precum este, Și când mă deștept astăzi ș-o văd fără de veste ... Mori tu, poete searbăd, cu drojdii amărâte, Din care pornești lumii neîmpăcat război! mor!... Zilele mele sunt astăzi hotărâte... Nenorocite mume, e prea târziu mor! Dar dac-acea femeie ce-n pântecile sale, În zilele-i frumoase de glorii triumfale, Când supunea destinul c-un zâmbet răpitor, Ursită-a ... O! dac-acea femeie ar fi putut știe Ce soartă pregătindu-și îmi pregătește mie, Nu ar fi fost mai bine cu mâini nendurătoare mă omoare-ndată și-apoi se omoare? Societate crudă, acuzatoare vecinic, Sunt mulți care lumina cerând-o l-al tău sfeșnic S-au ars, ș-ale lor inimi ca niște ... de simțăminte, Sunt mulți care-n mijlocu-ți și-aduseră junețea, Ca -ți împrospăteze cu dânsa bătrânețea Tu, absorbind degrabă prinoasele pe rând, Te-ai

 

George Coșbuc - Rugămintea din urmă

... am fost Ca frații, ba mai bine. Eu de-am avut un singur ban L-am împărțit cu tine; Și tu cu gura foc prindeai -mi dai ajutorare; -ți răsplătească Dumnezeu,     Că-i bun și mare! Și-auzi acum! De-or întreba În sat de-a mea venire Tu-n loc ... Dar spune-le ce-ți place. Că pentru ei ori viu, ori mort,     Totuna face. Iar mamei Doamne, cum vrea Credința s-o înșele! -i spui că m-ai lăsat rănit La Turnu-Măgurele, Dar voi sosi cât de-n curând. Ascultă-mi rugămintea, Că mama, dac-ar ști că-s mort,     Și-ar ... s-o amâi cu zi de zi Și spune-i câte toate, Ea e bătrână, n-are mult mai trăiască, poate; Și pentru ce -i amărăști Și zilele puține? Că n-are-n lume bun și drag     Decât pe mine. Iar Linii, de s-ar întâmpla vă-ntâlniți vrodată, -i spui că-s sănătos și- vrea S-o aflu măritată. Tu uită-i-te-n ochi vezi De-o doare ori n-o doare; Iar dacă vei vedea-o stând     Nepăsătoare, ...

 

Ion Luca Caragiale - Căldură mare

... da' n-a plecat la țară, a ieșit așa. D.: Unde? F.: În oraș. D.: Unde!? F.: În București. D.: Atunci -i spui c-am venit eu. F.: Cum vă cheamă pe dv.? D.: Ce-ți pasă? F.: Ca -i spui. D.: Ce -i spui? de unde știi ce -i spui, dacă nu ți-am spus ce -i spui? Stăi, întâi -ți spui; nu te repezi... -i spui când s-o-ntoarce că l-a căutat... F.: Cine? D.: Eu. F.: Numele dv.? D.: Destul atâta! mă cunoaște dumnealui ... Bine, domnule. D.: Ai înțeles? F.: Am înțeles. D.: A!... Spune-i că ne-ntâlnim negreșit. F.: Unde? D.: Știe dumnealui... Da' vie neapărat. F.: Când? D.: Când o putea. F.: Prea bine. D.: Ai înțeles? F.: Am înțeles. D.: A!... și dacă vede pe amicul nostru... F.: Care amic? D.: Știe dumnealui!... -i spuie că nu s-a putut reuși cu afacerea știută nimic, fiincă am vorbit cu persoana... Nu uita! F.: Se poate ... ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>